ANALIZĂ: „Victoria” Moldovei la ONU lasă Rusia la fel de inflexibilă
Un tanc transnistrean defilează în timpul paradei de Ziua Victoriei, 9 mai, în centrul Tiraspolului
Adunarea Generală a ONU a susținut, vinerea trecută, o rezoluție a R. Moldova care cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, însă obținerea unei respectări din partea Moscovei este o altă chestiune. După ce Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care impune retragerea imediată a trupelor rusești din regiunea separatistă a Transnistriei, experții declară că există puține șanse ca Moscova să se conformeze de fapt, scrie portalul de limbă engleză Balkan Insight, într-o amplă analiză privind rezoluția recentă adoptată la ONU și efectele sale, preluată de EvZ Moldova.
Cu toate acestea, ei spun că rezoluția a făcut cel puțin vizibil dosarul transnistrean la nivel internațional – chiar dacă nu obligă Rusia să ia măsuri.
Guvernul Republicii Moldova a declarat victoria diplomatică la 22 iunie, când Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluția pe care a depus-o cu 65 de voturi în favoarea sa, dar 86 de abțineri. Rezoluția nu este obligatorie.
Votul a venit la 26 de ani după ce Moscova a trimis forțe de menținere a păcii pentru a pune capăt luptelor dintre separatiștii pro-ruși și forțele moldovenești.
Au urmat ani de negocieri fără rezultat și refuzul Rusiei de a renunța la regiunea separatistă, situată strategic între Moldova și Ucraina.
„Este o primă rezoluție, după o perioadă foarte lungă de vreme, în care țările GUAM (Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică – n.r.) nu au reușit să obțină niciun fel de declarații susține de grupuri importante de țări în cadrul ONU în privința conflictelor de pe teritoriul lor”, a declarat pentru BIRN Igor Munteanu, director al think tank-ului IDIS Viitorul din Chișinău.
Rezoluția urmează deteriorii relațiilor
Republica Moldova a depus rezoluția în octombrie 2017, după ce Curtea Constituțională a țării a decis în luna mai a aceluiași an că principiul constituțional al neutralității din Republica Moldova interzice prezența „trupelor de ocupație” pe teritoriul său.
Vedere din centrul Tiraspolului. EPA
De asemenea, prezentarea rezoluției a intervenit și deoarece relațiile diplomatice ale Chișinăului cu Moscova au devenit tot mai abrazive.
Guvernul pro-occidental al fostei republici sovietice a interzis funcționarilor să călătorească la Moscova după ce mai mulți anchetatori ai unei scheme de spălare a banilor au declarat că au fost hărțuiți când au intrat în Rusia la aeroportul din Moscova.
În luna mai 2017, Republica Moldova a expulzat cinci diplomați ruși, acuzând unii de spionaj.
În august 2017, Moldova a refuzat intrarea în funcția de viceprim-ministru rus Dmitri Rogozin, care urma să se întâlnească cu președintele pro-rus al țării, Igor Dodon, înainte de a pleca în Transnistria pentru a sărbători aniversarea misiunii ruse de menținere a păcii împreună cu autoritățile separatiste .
„Rezoluția pe care tocmai a adoptat-o consolidează hotărârea Republicii Moldova de a-și continua eforturile pentru a asigura retragerea completă și necondiționată a forțelor rusești de pe teritoriul său și ne întărește convingerea că această cauză a noastră este dreaptă și legitimă”, a declarat ministrul de externe al Republicii Moldova, Tudor Ulianovschi, pe 22 iunie, la Adunarea Generală a ONU.
„Astăzi este o zi minunată pentru poporul Republicii Moldova, care și-a recăpătat încrederea că comunitatea internațională stă lângă noi și că se poate face dreptate”, a adăugat el.
Având drept co-autor Canada, Estonia, Georgia, Letonia, Lituania, România și Ucraina, rezoluția solicită țărilor membre ale ONU să îndemne Rusia să „completeze ordonat, necondiționat și fără întârziere retragerea Grupului operațional rus al forțelor ruse”, astfel încât să respecte angajamentul său convenit la Summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999, dar și Carta ONU.
Cu toate acestea, deși 65 de state membre au sprijinit rezoluția și doar 15 au votat împotrivă, majoritatea țărilor, 86, s-au abținut.
Surse diplomatice au declarat pentru BIRN că majoritatea țărilor nu au fost de acord să aducă problema la New York și că au dorit ca negocierile pentru soluționarea conflictelor să continue sub auspiciile OSCE în actualul format „5 + 2”.
„UE reamintește că respectarea neutralității Republicii Moldova este un element-cheie care contribuie la eforturile de soluționare pașnică a conflictului transnistrean”, a declarat o declarație a delegației UE la ONU.
Acesta a adăugat că țările candidate Turcia, Macedonia, Muntenegru și Albania, precum și Ucraina și Georgia au susținut acest punct de vedere, în timp ce UE consideră că negocierile sub patronajul OSCE în formatul 5 + 2 sunt esențiale pentru orice rezolvare.
Negocierile nu reușesc să ajungă la nimic semnificativ
Rusia are staționate 440 de militari de menținere a păcii în Transnistria. Cu toate acestea, are în componență și Grupul Operațional al Trupelor Rusiei (GOTR) din regiunea transnistreană a Moldovei, ceea ce rămâne vechea Armată a Armatei a 14-a, aproximativ 1.200 de militari, recrutați în principal de localnici care au pașapoarte rusești.
Combinate cele două forțe, Moscova dține circa 2.000 de militari în Transnistria, staționați acolo de când un armistițiu din 1992 a pus capăt războiului dintre separatiștii pro-ruși și militarii moldoveni.
Moscova a promis să își retragă forțele la un summit al OSCE din 1999, dar nu a făcut-o niciodată.
Mai multe încercări diplomatice de soluționare a conflictului au eșuat de-a lungul anilor, inclusiv un proiect de transformare a Moldovei într-o federație în 2004.
În februarie 2011 au început la Viena așa-numitele discuții de 5 + 2, care implică Transnistria, Moldova, Ucraina, Rusia și OSCE – precum și SUA și UE ca observatori externi.
Dar discuțiile au rămas blocate în legătură cu refuzul părților implicate de a face compromisuri.
În martie, Franco Frattini, Reprezentantul Special al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, a declarat că odată ce Moldova ar fi recunoscut numerele de vehicule ale Transnistriei, OSCE ar putea să deschidă discuții cu Moscova despre retragerea trupelor.
Chișinăul și Tiraspolul au semnat ceea ce a numit Frattini un „acord istoric” la 30 mai.
Moldova a acceptat să permită autovehiculelor aparținând rezidenților transnistreni să părăsească teritoriul Republicii Moldova dacă au obținut plăcuțe de înmatriculare neutre începând cu 1 septembrie; până la sfârșitul lunii iunie, vor fi restabilite legăturile telefonice între cele două maluri ale Nistrului.
Cu toate acestea, guvernul separat de la Tiraspol și patronii săi de la Moscova au condamnat de atunci rezoluția ONU ca fiind un atac asupra procesului de pace.
„Adoptarea rezoluției ar putea submina progresele fragile care au avut loc în ultimele luni pe calea reglementării transnistrene”, a declarat ministrul rus de Externe la 23 iunie.
„Această acțiune este distructivă, deoarece are drept scop subminarea fundamentelor operațiunii de menținere a păcii în Transnistria. Este bine cunoscut faptul că partea moldovenească a lucrat mult timp împotriva operațiunii de menținere a păcii „, a declarat ministrul de externe al entității nerecunoscute, Vitali Ignatiev, într-un comunicat de presă.
Nimeni nu se așteaptă ca Moscova să se conformeze
Specialistul pe probleme de securitate, Rosian Vasiloi, a declarat că nimeni nu se așteaptă ca Rusia să se retragă din Transnistria pe baza rezoluției ONU adoptată la 22 iunie.
El remarcă faptul că Moscova nu și-a retras trupele din alte regiuni separatiste, unde păstrează conflicte „înghețate”, cum ar fi Abhazia și Osetia de Sud, în Georgia.
Nici nu a ținut seama de trei rezoluții ale ONU adoptate până în prezent cu privire la Ucraina.
„Federația Rusă va face ceea ce a făcut până acum, ignorând angajamentele internaționale pe care le-a făcut, începând cu Summitul OSCE de la Istanbul din 1999 și apoi de Porto în 2002”, a prezis Vasiloi.
„Este important să vedem dacă Moldova va lua și alte măsuri concrete”, a adăugat el.
Vasiloi a remarcat, de asemenea, ambiguitatea textului rezoluției, care nu clarifică dacă trupele rusești sunt „străine” sau „trupe de ocupație” pe teritoriul Republicii Moldova; hotărârea Curții Constituționale a Moldovei se referă la „trupele de ocupație”, observa el.
La rândul său, Igor Munteanu a mai spus că documentul ar fi putut fi mai bine pregătit de diplomații moldoveni pentru a include rolul Rusiei „în menținerea și formarea interoperabilității cu forțele militare loiale Tiraspolului”.
În cursul anului 2017, trupele rusești și transnistrene au organizat peste 200 de exerciții militare comune care au fost în mod evident menite să alarmeze Chișinăul și să-l țină în tensiune.
„Ei vor șantaja economic, vor chema ambasadorul Republicii Moldova pentru clarificări, vor emite avertismente prin Duma și vor încerca să agite minoritățile naționale [în Moldova] … Acesta este intrumentarul lor obișnuit”, a concluzionat Igor Munteanu.
Ministerul rus de Externe a convocat deja ambasadorul Republicii Moldova la Moscova pentru o explicație pe 25 iunie.
BIRN a contactat ministerele de externe ale R. Moldova și Rusiei, dar nu a primit niciun răspuns la întrebările pe această temă până la data publicării materialul.
Materialul a fost tradus și adaptat după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight, semnată de Mădălin Necșuțu și Ana Maria Luca
Photo: Balkan Insight/EPA