de Isac Mihai | mai 30, 2021 | România, Știri, UE
Regiunea Dunării are o bogată moștenire istorică și culturală evreiască
Patrimoniul evreiesc din Timişoara, cultura şi personalităţile acestei comunităţi care au contribuit la modernizarea oraşului, dar şi tradiţiile culinare specifice vor fi promovate prin tururi ghidate online, în cadrul Muzeului Virtual al Evreilor „Prim Rabin Dr. Ernest Neumann”, care va fi lansat pe 1 iunie.
Primăria Timişoara a implementat, în ultimii trei ani, proiectul REDISCOVER, cu finanţare europeană, dedicat redescoperirii şi valorificării patrimoniului evreiesc mai puţin cunoscut, din regiunea dunăreană.
Managerul de proiect, Floriana Ştefan, a declarat într-o conferinţă de presă, că site-ul dedicat muzeului virtual se doreşte a fi „o sursă digitală pentru toate aspectele legate de istoria şi patrimoniul cultural al evreilor din Timişoara, cu diverse secţiuni, despre istoria comunităţii, contribuţia acesteia la dezvoltarea economică şi culturală a oraşului, personalităţi marcante, religie şi obiecte de cult, patrimoniul cultural tangibil şi cel intangibil, materiale video şi audio, precum şi informaţii despre activităţile desfăşurate de comunitatea evreilor din Timişoara”.
Sprijin comunitar
Materialele au fost puse la dispoziţia primăriei, cu titlu gratuit, de fiica fostului prim rabin al Timişoarei, Georgeta Neumann Herzfeld, şi de comunitatea evreilor din municipiu.
Un alt produs turistic pilot al proiectului este „HerStory” – Timişoara evreiască din perspectivă feminină, material pus la dispoziţia ghizilor turistici locali.
Pe parcursul proiectului au fost implementate diverse activităţi de promovare a patrimoniului cultural evreiesc local, precum inventarierea respectivului patrimoniul, organizarea unui tur pilot al patrimoniului cultural evreiesc pentru ghizii turistici locali, realizarea unui clip de promovare a primului Festival Evreiesc local, „Shalom Ierusalim” (2019), organizarea a patru expoziţii despre personalităţile evreieşti locale, sărbătorile din calendarul ebraic, opera arhitecţilor evrei Lipot Baumhorn şi Henrik Telkes, tipărirea unor broşuri despre patrimoniul evreiesc local.
REDISCOVER recuperează o istorie uitată
Preşedinta Comunităţii Evreilor Timişoara, Luciana Friedmann, a punctat faptul că muzeul virtual completează un gol al comunităţii.
„Noi nu aveam un mijloc virtual de a prezenta toate aceste valori evreieşti, sub acest bogat site, unde foarte mulţi oameni din România şi din străinătate au colaborat. Sunt persoane din Israel, Germania, Austria, Australia, SUA, care şi-au adus mici contribuţii, amintiri, poveşti de familie, poveşti de viaţă din timpul Holocaustului. Veţi găsi sute de personalităţi care au marcat istoria acestei comunităţi încă din secolul XVII, când au fost primii evrei în Timişoara. Pe de altă parte, este o posibilitate pentru comunitatea noastră de a se face cunoscută în formula în care este astăzi, mult împuţinată numeric (aproximativ 600 de persoane – n.r.)”, a menţionat Luciana Friedmann.
Proiectul REDISCOVER a gândit trei circuite turistice, în cartierele Cetate, Fabric şi Iosefin, unde se regăseşte cea mai importantă moştenire a comunităţii evreieşti din Timişoara. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | feb. 5, 2019 | Uncategorized @ro
Dunărea, obiectiv strategic pentru România
România va continua implementarea proiectului Danube Floodplain, privind reducerea riscului de inundaţii prin reabilitarea luncii de-a lungul fluviului Dunărea şi a afluenţilor, o iniţiativă finanţată cu 3,67 milioane de euro la care participă 10 ţări din bazinul Dunării, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), transmis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În acest context, a fost organizat recent la Port Cultural Cetate, din judeţul Dolj, un al doilea workshop, cu tema „Reducerea riscului de inundaţii prin reabilitarea luncii Dunării în zona pilot Bistreţ”, cu scopul unei mai bune înţelegeri de către factorii interesaţi a legăturii dintre biodiversitate, ecosisteme şi bunăstarea umană. „În acest sens, workshopul a contribuit la cunoaşterea beneficiilor oferite de zona pilot Bistreţ (judeţul Dolj), determinarea valorii şi a importantei acesteia pentru societate, determinarea serviciilor sau a bunurilor oferite de zona pilot care ar trebui să fie susţinute prin măsurile de reconstrucţie”, se menţionează în comunicat.
Management îmbunătățit
Potrivit sursei citate, obiectivul principal al proiectului este îmbunătăţirea managementului apelor transfrontaliere şi prevenirea riscului de inundaţii, maximizând în acelaşi timp beneficiile pentru biodiversitate. „Acest lucru ar putea contribui la crearea unei reţele de ecosisteme acvatice mai stabile şi bogate în specii, care să ofere avantaje suplimentare comunităţilor locale şi care să reducă atât impactul diferitelor activităţi umane, precum şi efectul evenimentelor climatice extreme. Proiectul va avea ca rezultat îmbunătăţirea cunoştinţelor despre managementul integrat al apei în rândul ţărilor dunărene, prin: restaurarea zonelor inundabile, combinarea infrastructurilor clasice şi a celor verzi, precum şi adoptarea unor măsuri de retenţie naturală. Toate acestea vor fi realizate cu implicarea tuturor factorilor interesaţi (stakeholderilor), a căror cooperare este foarte importantă în planificarea şi implementarea durabilă a unor astfel de proiecte. În cadrul proiectului se testează şi se evaluează eficienţa proiectelor locale de conservare şi restaurare pentru reducerea riscului de inundaţii şi îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice utilizând zone pilot selectate în bazinul Dunării”, notează ANAR în comunicatul remis.
Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene
Statististici îngrijorătoare
Datele oficiale relevă faptul că lucrările de regularizare istorice şi recente – baraje şi diguri, întreruperea conectivităţii longitudinale şi laterale, modificările în modul de utilizare al terenurilor – care au avut loc de-a lungul bazinului Dunării au dus la reducerea masivă a suprafeţelor de luncă. „Diminuarea acestor zone cu până la 68% în ultimii 100 de ani a avut efecte dezastruoase atât pentru comunităţile locale care au fost expuse inundaţiilor, cât şi asupra biodiversităţii. Lunca Dunării a avut întotdeauna rol de protecţie naturală împotriva inundaţiilor cauzate de viituri şi scurgeri rapide, iar scăderea suprafeţei acesteia, împreună cu ploile torenţiale cauzate de schimbările climatice, au generat inundaţii masive în Europa începând cu anul 2002. În acelaşi timp, reducerea suprafeţelor de luncă a cauzat pierderea habitatelor pentru multe specii, pierderea conexiunilor între ecosisteme şi implicit scăderea biodiversităţii, o bogăţie a acestor zone în trecut”, se precizează în comunicatul citat de agenția KARADENIZ PRESS.
10 pentru Dunăre
Implementarea proiectul Danube Floodplain a început în data de 1 iunie 2018 şi se va încheia la 30 noiembrie 2020, mai arată sursa citată.
Proiectul este finanţat cu 3,67 milioane de euro prin Programul Interreg Europe prin Programul Transnaţional Dunărea 2014-2020, fiind implementat de 18 instituţii şi organizaţii partenere şi patru instituţii cu rol de parteneri strategici asociaţi din zece ţări care fac parte din bazinul fluviului Dunărea (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, România şi Serbia).
Instituţiile şi organizaţiile partenere din România sunt Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională ‘Apele Române’ care are şi rolul de lider al proiectului, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor şi WWF România.
Danube Floodplain intră sub incidenţa Axei prioritare 2 a Programului Transnaţional Dunărea respectiv „Responsabilitatea faţă de mediu şi cultură în Regiunea Dunării’, având ca obiectiv specific consolidarea managementului transnaţional al apei şi prevenirea riscurilor la inundaţii. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 6, 2018 | Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ucraina-mizează-pe-sprijinul-statelor-UE-pentru-construirea-unei-infrastucturi-eficiente
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a publicat un tweet în care face publică intenția statului ucrainean de a construi un pod peste Dunăre, relatează mass-media din Ucraina, preluată de agențiile de la București. Conform surselor citate, anunțul a fost făcut la 1 iunie 2018 cu ocazia ceremoniei dării în exploatare a unui pod pe autostrada Odesa-Reni (pod la Dunăre). Podul construit în perioada 2016-2018, are o lungime de 152,36 metri şi a costat 112 milioane de hrivne (aproximativ 4 milioane de dolari).
Strategie pe termen lung
Petro Poroșenko a mai precizat că autoritățile ucrainiene încă nu s-au decis asupra locului de amplasare: „Noi începem să lucrăm la documentația necesară și să ne punem de acord cu partenerii noștri români”, a declarat președintele ucrainean.
Mass-media menționează că în timpul vizitei lui Poroşenko în regiunea Odesa (luna octombtie 2017), liderul de la Kiev a anunţat că Ucraina are în plan construcţia unui pod peste Dunăre pentru a facilita comerţul cu statele UE, dar şi a stimula dezvoltarea regiunii Odesa. Oficialii ucraineni duc negocieri cu România şi Bulgaria, ţări ce ar fi interesate în realizarea obiectivului, urmând să participe și financiar la realizarea proiectului.
Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene
Autostradă Odessa-Varna
Ucraina şi Bulgaria doresc să construiască un nou drum între Odesa şi Varna, prin Dobrogea, cu implicarea partenerilor români, a declarat anterior preşedintele Ucrainei, Petro Poroshenko, în urma unei întâlniri cu premierul bulgar Boiko Borissov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Am fost de acord că vom intensifica chestiunea construcţiei de drumuri de-a lungul coridorului de transport din regiunea Odesa, prin teritoriul României în Bulgaria”, a menţionat Poroshenko, citat de business-review.eu, citat de KARADENIZ PRESS.
România, partener esențial
Potrivit unei fotografii de pe situl administrației prezidențiale de la Kiev, în care cei doi lideri prezintă o hartă cu principalele drumuri din regiune, noul drum pare să urmeze itinerariul: Odessa – Cetatea Alba / Bolhrad – Reni (pe partea ucraineană a Dunării), Tulcea – Negru Voda – Varna.
Preşedintele Ucrainei sugerează că guvernul României va fi atras ca partener în acest proiect al Ucrainei şi al Bulgariei. „Sper că resursele Uniuni Europene vor fi de partea noastră. Vom atrage, de asemenea, şi partenerii noştri români. Şi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a vă asigura că în viitorul apropiat puteţi pleca de la Odesa la Varna în câteva ore. Cred că acestea sunt exemple extrem de reuşite ale cooperării noastre eficiente”, a spus Petro Poroshenko.
Oficialii nu au menționat dacă noul drum va fi o autostradă sau alt tip de autostradă, dar Ucraina promite să modernizeze un drum existent între Odesa şi Reni, mai relatează sursele citate. „Sper că vom putea călători o parte semnificativă a distanţei de la Odesa la Bolhrad (Cetatea Albă) prin noul drum renovat şi modernizat Odesa-Reni”, a adăugat Poroşenko.
Ucraina vrea să relanseze activitatea economică în zona Dunării ucrainene, considerată printre cele mai sărace din fosta republică sovietică
Isaccea, poartă a Ucrainei spre UE
Recent, Guvernul României a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea numărul 184 pentru deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina), precum şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea.
Hotărârea publicată săptămânile trecute în Monitorul Oficial a fost luată ca urmare a acordului încheiat între cele două părţi, semnat la Kiev la 28 mai 2015 şi la Bucureşti la 5 iunie 2015. Prin HG 184/4 aprilie 2018, Guvernul României aprobă „deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina) şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea, în condiţiile legii.” Punctul de trecere a frontierei şi biroul vamal vor fi date în folosinţă după realizarea infrastructurii şi asigurarea utilităţilor necesare în vederea desfăşurării în bune condiţii a traficului de frontieră, în conformitate cu reglementările în vigoare. Acestea vor avea un regim de funcţionare permanent. Pe sensul de intrare în România vor fi amplasate 2 cabine de control vamal, iar pe sensul de ieşire vor fi amplasate tot 2 cabine de control. Fluxul de trafic dinspre România spre Ucraina se va derula printr-un drum cu două benzi, de la intrarea prin punctul de racordare cu drumul public existent, până la zona de control pentru autovehicule. Fluxul de trafic dinspre Ucraina spre România se va derula de pe platforma de îmbarcare/debarcare, accesul autoturismelor şi autobuzelor la cabinele de control se face pe 2 benzi, iar pentru autocamioane accesul se face din parcare.
Centura Mării Negre
Publicaţia Asociaţiei Mondiale a Drumurilor „World Highways Magazine” a anunţat anterior, citând surse oficiale, că se dorește construirea “Centurii Mării Negre”, o autostradă lungă de 7000 de km. Lucrările ar trebui să demareze în toate ţările riverane (Turcia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria, Serbia, Tirana, Grecia) cel târziu în anul 2019, dar o porțiune din autostradă este deja construită la nord de Marea Neagră.
Fiecare stat va plăti porțiunea sa de autostradă din resurse proprii, dar și din fonduri europene, pentru statele ce fac parte din Uniunea Europeană.
Pe teritoriul României autostrada va începe de la Giurgiu, va ajunge la Bucureşti, va urca la Ploieşti – Buzău – Mărăşeşti – Bârlad – Huşi, apoi va intra în Republica Moldova, către Chişinău.
În total, autostrada Inelară a Mării Negre va avea în jur de 7000 de km și va fi a doua din lume ca lungime, după cea inelară a Australiei care măsoara 14.500 de km. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 23, 2013 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
New Europe Bridge, simbol al colaborarii romano-bulgare
Anunţul privind o posibilă colaborare între România şi Bulgaria pentru construirea unei hidrocentrale pe Dunăre a fost făcut de premierul Victor Ponta după întâlnirea pe care acesta a avut-o cu omologul său Plamen Oreşarski la Sofia, unde a participat la Consiliul Partidului Socialiștilor Europeni, relateaza Digi24, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Victor Ponta a refuzat să dezvăluie unde va fi amplasată noua hidrocentrală, dar a precizat că locul este cunoscut. Discuţiile despre o hidrocentrală pe Dunăre construită în parteneriat cu Bulgaria sunt vechi de 50 de ani.
Ultima oară, subiectul a fost adus în atenţia publicului în 2008. Atunci, s-a vehiculat că hidrocentrala va fi amplasată între Turnu-Magurele şi Nicopole, iscand o serie de controverse privind impactul asupra mediului inconjurator de pe cele doua maluri ale Dunarii.
New Europe Bridge
Premierul Victor Ponta a anunţat recent că Podul Calafat – Vidin, care va lega România de Bulgaria, se va numi New Europe Bridge (Podul Noua Europă). „Podul, după cum am discutat la Bruxelles la ultimul Consiliu European cu preşedintele Bulgariei şi ne-am gândit şi am propus şi aşa va rămâne – New Europe Brigde”, a spus Victor Ponta, după inaugurarea celui de-al doilea pod peste Dunăre care leagă România de Bulgaria.
Podul Calafat – Vidin a fost inaugurat, la jumatatea lunii iunie 2013, în prezenţa premierului Victor Ponta, a omologului său bulgar, Plamen Oreşarski, şi a comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn.
Podul, cofinanţat din Fondul de Coeziune al UE, este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă oraşul german Dresda de oraşul Istanbul din Turcia. Podul are o lungime de aproximativ doi kilometri, două benzi rutiere pe fiecare sens, o linie de cale ferată, două trotuare şi o pistă pentru biciclişti.
Ambitii dunarene
Bulgaria si Romania vor sa construiasca un al treilea pod peste Dunare, intre Silistra si Calarasi, au anuntat recent presedintii roman, Traian Basescu, si bulgar, Rosen Plevneliev, citati de mass-media bulgara. Cele doua tari vor cauta modalitati variate de finantare a proiectului, folosindu-se de fondurile structurale ale UE, Programul de cooperare transfrontaliera si Strategia Dunarii, relateaza site-ul Novinite.com .
Plevneliev si Basescu s-au intalnit cu ocazia celui de-al 18-lea summit anual al liderilor din Europa Centrala si de Est de la Bratislava, cu o zi inainte de inaugurarea oficiala a celui de-al doilea pod peste Dunare, Calafat-Vidin, dintre cele doua tari.
Reamintim ca noul pod rutier si feroviar Calafat-Vidin a fost inaugurat in data de 14 iunie 2013 si este exploatat de o societate mixta romano-bulgara, iar taxa pentru tranzitarea acestuia va fi de 6 euro. Conform estimarilor, peste 100.000 de vehicule ar urma sa traverseze anual podul Calafat-Vidin.
Romania si Bulgaria au semnat acordul pentru construirea podului Calafat-Vidin in martie 2000, insa initierea proiectului a intarziat din cauza fondurilor insuficiente. Podul de doi kilometri peste Dunare este parte a coridorului paneuropean de transport care leaga orasul german Dresda de Istanbul (Turcia).
Podul are doua benzi rutiere pe fiecare sens, o linie de cale ferata, doua trotuare si o pista pentru biciclisti. Proiectul a beneficiat de imprumuturi si finantari gratuite de la Uniunea Europeana, Banca Europeana pentru Investitii, Agentia Franceza pentru Dezvoltare si Institutia Germana de Credit pentru Reconstructie si Dezvoltare.
de Isac Mihai | ian. 28, 2013 | Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina isi consolideaza flota militara de la Dunare
La începutul anului 2013, Ministerul apărării din Ucraina a anuntat infiintarea oficiala a Divizionului Naval Fluvial al Flotei Militare ucrainene, urmand ca resedinta acestuia sa fie stabilita in portul Odessa. Misiunea ei va fi de a patrula în râurile, lacurile şi limanurile de la graniţă, dar şi în apele de lângă ţărmul ucrainean al Mării Negre. Oficialii Ministerului Apărării de la Kiev au remarcat că această diviziune reprezinta o premiera in istoria militara a fostei republici sovietice, fiind pentru prima data in istoria moderna cand Ucraina va dispune de o unitate specializata in acest domeniu.
In acest moment, Ministerul Apararii de la Kiev incearca sa rezolve problema dotarii cu tehnica moderna a noii unităţi. Astfel, Divizionul Fluvial a primit temporar trei trei şalupe de artilerie, cu tot cu echipaj, din cadrul Batalionului de nave purtătoare de artilerie, patrulare şi logistică, dar nu a specificat tipul navelor respective.
Vipere blindate pe Dunare
Totodată, este planificat ca în anul 2013 să intre în componenţa unităţii două şalupe blindate, tip proiect „Ghurza-M” (n.r.-ghiurza – viperă) de producţie ucraineană, urmand sa fie demarata şi pregătirea echipajelor. Potrivit oficialilor militari ucraineni, in anul 2014 toată unitatea va fi dotată cu şalupe de acest tip, urmand ca in viitor flota fluvială militara ucraineană va fi completată cu alte şalupe, tot de producţie ucraineană.
Salupa blindată de tip „Ghiurza – M”, proiect 58155, este elaborată de „Centrul de cercetări şi construcţii navale” din Nicolaev, fiind dezvoltat pe baza proiectului militar 58150 (Ghiurza). În anul 2004, două şalupe „Ghiurza” au fost construite la Kiev, la şantierul naval „Leninskaia cuzniţa” şi au fost vândute pentru 5,6 milioane de dolari USD departamentului de grăniceri din Uzbekistan.
„Ghiurza-M” are un deplasament maxim de 50,7 tone, lungime de 23 m, laţime de 4,8 m, precum si un pescaj de un metru. Viteza maximă este de 25 noduri, distanţa maximă de plutire – 700 mile, autonomie de 5 zile. Echipajul este format din cinci persoane. Armamentul navei este format din două module de luptă BM-5M „Catran-M”. Fiecare modul este compus din un tun utomat de 30 mm 3TM1, lansator de grenade de 30 mm, o mitralieră de 7,62 mm şi două rachete antitanc cu ghidare laser.
Finantare nesigura
Construcţia primelor două şalupe „Ghiurza-M” pentru flota ucrainenă a început la sfîrşitul lui octombrie 2012, la Kiev. Atunci s-a specificat că, şalupele sunt prevăzute pentru misiuni în bazinul Dunării şi zona de coastă a Mării Negre. Pana în anul 2017, Ministerul Apărării de la Kiev planifică să construiască pentru flota ucraineană 9 şalupe de tip „Ghiurza-M”, care vor servi atat pe Dunare si Marea Neagra, cat si in Marea Azov.
Rămâne neclar, totuşi, cum va fi finaţată construcţia navelor, de oarece bugetul armatei pentru 2013 este cu 1,07 miliarde hrivne mai mic decât cel din 2012. Totodata anul trecut, Ministerul ucrainean al Apărării a avut numeroase probleme din cauza neachitării sumelor datorate constructorilor de nave militare si auxiliare. Astfel, din cauza neachitării sumelor datorate către şantierele navale din Nicolaev, a fost sistat practic proiectul „Corveta”, existand mari restanţe şi pentru plata reparaţiei navelor militare si auxiliare.
Delapidare pe banda rulanta
La randul sau, viceministrul apărării din Ucraina, Alexandr Oleinic, a declarat, la ceremonia dedicată începerii construcţiei primelor două şalupe „Ghiurza-M”, că, numarul de salupe de acest tip care vor fi construite pentru flota militara ucraineană „va depinde de finanţare”.
In acest context, surse militare citate de mass-media de la Kiev, au reclamat necesitatea lansarii unor anchete pe marginea modului de cheltuire al bugetului militar de catre inaltii oficiali ai Ministerului Apararii de la Kiev. Printre acuzatiile prezentate de mass-media se numara si modul de atribuire a contractului pentru construcţia primelor două şalupe de tip „Ghiurza-M”, precum si a altor lucrari ce vizeaza intretinerea si modernizarea unor unitati din cadrul fortelor navale maritime si fluviale ucrainene.
