SUA: Romania si Marea Neagra, pe ruta de tranzit a drogurilor afgane

SUA: Romania si Marea Neagra, pe ruta de tranzit a drogurilor afgane

România continuă să rămână o ţară importantă de tranzit pentru droguri, potrivit raportului 2012 International Narcotics Control Strategy Report, publicat recent de Departamentul de Stat al SUA.
Conform aceleiaşi surse, România rămâne o parte constituentă a unei rute nord-balcanice bine-stabilite pentru opiu, morfină, heroină şi alte substanţe care merg spre şi dinspre Afganistan, Europa Centrală şi de Vest. Cea mai importantă captură de cocaină din întreaga Europă, în 2009, a avut loc la Constanţa, aminteşte documentul, adăugând că România şi alte ţări est-europene cu ieşire la Marea Neagră devin din ce în ce mai atractive pentru traficanţii internaţionali de cocaină aflaţi în căutare de puncte de intrare alternative în pieţele din Europa de Vest.
Criza economică globală a continuat să aibă un impact asupra tuturor agenţiilor guvernamentale româneşti, iar resursele destinate unităţilor de luptă antidrog au fost mai puţine decât de obicei. Agenţii români au avut ocazia să participe la sesiuni de antrenament avansat la Bucureşti şi la Budapesta şi au reuşit să intre posesia unor echipamente de specialitate, însă uneori operaţiunile au avut de suferit din cauza resurselor limitate.

România şi SUA colaborează pentru combaterea fenomenului

În pofida acestor provocări, autorităţile române continuă să coopereze îndeaproape cu SUA şi omologii regionali în operaţiuni internaţionale de combatere, notează raportul Departamentului de Stat. Uzul de droguri a crescut în România în ultimii ani, în parte din cauza nivelului crescând de sărăcie, punctează aceeaşi sursă.
Programe de educaţie şi prevenire a consumului de droguri sunt organizate în cooperare cu autorităţile locale, ONG-uri, organizaţii religioase şi companii private. Raportul notează existenţa şi a unor programe de dezintoxicare, însă şi faptul că opţiunile de tratament sunt limitate. Primul centru de tratament pentru dependenţii de droguri a fost deschis în România de-abia în 1996. Numărul de narcomani s-a dublat în ultimii cinci ani, în timp ce vârsta medie a utilizatorului a scăzut, avertizează textul american.

DEA, implicată în România

În ceea ce priveşte latura politică, România nu încurajează şi nici nu facilitează producţia ilicită sau distribuţia de droguri sau alte substanţe asociate. Nu există dovezi în favoarea faptului că oficiali înalţi români ar fi implicaţi în astfel de activităţi.
În fine, raportul Departamentului de Stat afirmă că DEA a continuat să fie implicată foarte mult în România de-a lungul lui 2011, transmite Agerpres. Cooperarea bilaterală şi multilaterală au continuat să crească şi a avut drept rezultat succese comune în anchete de trafic internaţional de droguri. SUA sunt gata să ajute România să facă faţă provocărilor constante ridicate de traficul de droguri, dar persistă îngrijorările că lipsa fondurilor din cauza crizei economice va continua să aibă un impact negativ asupra capacităţii poliţiei din România de a combate traficul de droguri.

Share our work
SUA: Romania si Marea Neagra, pe ruta de tranzit a drogurilor afgane

Romania, placa turnanta pentru traficul de droguri al Gardienilor Revolutiei din Iran

afganistan heroinaRomania este placa turnanta pentru traficul de droguri al Gardienilor Revolutiei din Iran. Aceştia conduc o reţea globală de trafic de droguri, care trece şi prin România. Traficul de stupefiante este necesar pentru a susţine organizaţii teroriste care acţionează împotriva Occidentului. Conform The Times, armata de elită a regimului islamic iranian foloseşte nave şi avioane pentru a transporta droguri în Albania, Bulgaria şi România, iar de acolo în vestul Europei. „Ni s-a spus că drogurile vor distruge fiii şi fiicele Occidentului şi că trebuie să-i omorâm. Vieţile lor valorează mai puţin pentru că nu sunt musulmani”, a declarat un fost membru al Gardienilor Revoluţiei, transmite Mediafax. Potrivit unor foşti oficiali ai Gardienilor Revoluţiei, citaţi vineri de cotidianul britanic The Times, membri ai gărzii de elită au preluat industria de trafic de droguri din Iran şi folosesc veniturile – estimate la zeci de miliarde de dolari – pentru a finanţa reţele globale de criminalitate şi organizaţii teroriste care acţionează împotriva Occidentului. CIA a identificat cel puţin un comandat al Gardienilor Revoluţiei implicat direct în traficul de droguri din Afganistan prin Iran, au precizat sursele citate de The Times. Sursele au mai numit alţi doi oficiali implicaţi, inclusiv comandantul din Teheran al Gardienilor Revoluţiei Abdullah Araqi, suspectat că are relaţii cu lumea interlopă din estul Europei. sute de persoane sunt executate anual în Iran pentru trafic sau posesie de droguri, în cadrul politicii dure a autorităţilor împotriva narcoticelor, în timp ce Gardienii Revoluţiei sunt implicaţi în secret într-o afacere profitabilă cu heroină, opiu şi metamfetamine.

Share our work
Vameşii bulgari au distrus  620 de kilograme de droguri

Vameşii bulgari au distrus 620 de kilograme de droguri

droguri distruse in bulgaria (sofiaecho.com)Peste 620 de kilograme de droguri, cu o valoare comercială estimată la 13,8 milioane de euro, au fost incinerate luni la Sofia, a anunţat Agenţia vămilor bulgare. Este vorba în esenţă de marihuana şi de 62 de kilograme de heroină, ce au făcut obiectul contrabandei sau au fost distribuite în interiorul ţării. Drogurile au fost distruse după ce au servit drept probe în procesele traficanţilor de droguri. Bulgaria, una din principalele ţări de tranzit pentru traficul de droguri din Orientul Mijlociu spre Europa Occidentală, a incinerat nu mai puţin de 27 de tone de droguri în cursul ultimilor unsprezece ani. Balcanii rămân o rută majoră în traficul ilicit de droguri dinspre centrele de producere şi procesare din Asia de Sud-vest către pieţele din Europa de Vest, susţinea în 2010 Departamentul de Stat al SUA în al 27-lea Raport anual asupra Strategiei Internaţionale de Control al Narcoticelor. Prima parte a studiului de peste 900 de pagini evaluează eforturile depuse de 130 de ţări şi jurisdicţii în 2009 pentru a face faţă problemelor interne legate de narcotice şi pentru a întruni obligaţiile internaţionale. Raportul descrie România, Serbia şi Turcia drept ţări importante de tranzit situate pe Ruta Balcanică istorică a traficului de droguri dinspre ţările producătoare de narcotice din est către consumatorii din Europa. România se află de-a lungul Rutei Nord-Balcanice pentru traficul de opiu, morfină-bază şi heroină din Afganistan către Europa. Aproximativ 80% din drogurile care intră în ţară au ca destinaţie, se pare, Europa de Vest. Pe lângă faptul că este o ţară de tranzit, Bulgaria este de asemenea un producător de droguri ilicite, în special de stimulanţi de tipul amfetaminei, declară raportul, menţionând Albania drept producător de cannabis destinat pieţelor din Europa. De asemenea, în 2008, directorul Europol afirma că traficanţii transatlantici de droguri preferă România şi Bulgaria ca puncte de tranzit pentru transporturile de cocaină datorită corupţiei, de aici putând mult mai uşor să distribuie narcoticele spre alte ţări UE. Max-Peter Ratzel a declarat că traficanţii de cocaină din America Latină nu mai aleg Portugalia sau Spania drept destinaţie finală a transporturilor de droguri din cauza controalelor stringente din ţările iberice. El a precizat că traficanţii transportă acum marfa prin strâmtoarea Gibraltar în Marea Mediterană, apoi în Marea Neagră cu destinaţia România şi Bulgaria, ţări comunitare marcate de corupţie şi sărăcie. De aici, traficanţii pot distribui drogurile mult mai uşor spre alte ţări europene. Ratzel a declarat că unul dintre motivele corupţiei generalizate în cele două ţări comunitare sunt salariile foarte mici ale poliţiştilor români şi bulgari. „Chiar un ministru mi-a declarat că nu poate trăi din salariul său”, a subliniat Ratzel. Directorul Europol a recunoscut că extinderea UE a dus la creşterea mobilităţii infractorilor, dar direcţia nu este exclusiv dinspre est spre vest. „Infractorii deştepţi se deplasează acum de la vest la est”, a subliniat el, adăugând că experienţa acestora în traficul de droguri a fost împărtăşit şi delincvenţilor din estul Europei. Ratzel a precizat că Europol a profitat, de asemenea, de extinderea UE, făcând referire la experienţa poliţiştilor ungari în privinţa infractorilor ruşi şi abilitatea acestora de a vorbi limba rusă.

Share our work
Lupta impotriva infractiunilor uneste Romania si R. Moldova

Lupta impotriva infractiunilor uneste Romania si R. Moldova

Alexei Roibu si Traian Igas la Bucuresti

Alexei Roibu si Traian Igas la Bucuresti

Ministrul Afacerilor Interne din Republica Moldova, Alexei Roibu, si omologul sau din Romania, Constantin Traian Igas, au semnat la Bucuresti Protocolul de colaborare intre Ministerul Administratiei si Internelor din Romania si Ministerul Afacerilor Interne din Moldova, in domeniul prevenirii si combaterii traficului si consumului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si precursori. Alexei Roibu a apreciat ca Protocolul de colaborare „reprezinta o conjugare a eforturilor comune si dorinta reciproca de a lansa o baza normativa si un mecanism efectiv de prevenire si combatere a traficului de droguri pe teritoriul statelor noastre“, iar evenimentul vine sa implementeze angajamentul bilateral asumat odata cu semnarea, la Chisinau, la 27 ianuarie 2010, a declaratiei comune a ministrilor de interne din cele doua tari. „Speram ca acest tratat semnat astazi va permite subdiviziunilor specializate in combaterea traficului de droguri din cele doua tari sa asigure o interactiune calitativa in contextul eradicarii fluxului de droguri pe teritoriul statelor noastre, fapt care pentru Republica Moldova reprezinta unul dintre angajamentele implementarii actiunilor in cadrul dialogului privind liberalizarea regimului de vize in Uniunea Europeana. Romania este sustinatorul de baza al tarii noastre in dialogul cu Uniunea Europeana asupra procesului de liberalizare a regimului de vize“, a adaugat ministrul Alexei Roibu. „Este prima vizita pe care dumneavoastra o faceti in Romania si in cadrul ministerului, este un bun inceput pentru noi, pentru ceea ce inseamna colaborarea dintre ministerul nostru si ministerul dumneavoastra, dintre cele doua state – Romania si Moldova. Practic, noi nu facem altceva decat sa ducem mai departe o munca inceputa de ministrii care au fost inaintea noastra si pe care, cu siguranta, cei care vor veni dupa noi o vor duce mai departe“, a spus, la randul sau, ministrul Administratiei si Internelor din Romania, Traian Igas. Noul document reglementeaza conlucrarea intre cele doua ministere si vizeaza schimburi de date si de experienta intre experti din Romania si Republica Moldova, in domeniul prevenirii si combaterii traficului de droguri.

Colaborare intensa

La sfarsitul lunii iulie 2010, Inspectorul General al Jandarmeriei Romane, generalul locotenent Olimpiodor Antonescu, a semnat la Chisinau un plan comun de actiune ce vizeaza modernizarea trupelor de carabinieri aflate in componenta ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Pentru Departamentul Trupelor de Carabinieri din Republica Moldova Planul de Actiune a fost semnat dl colonel Vasile Dragomir , viceministru al afacerilor interne, Comandant al Trupelor de Carabinieri, iar pentru Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane de general locotenent dr. Olimpiodor Antonescu, Inspector General al Jandarmeriei Romane. “La Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova, in vizita de lucru, s-a aflat o delegatie a Inspectoratului General al Jandarmeriei Romane. In cadrul intrunirii a avut loc un schimb de opinii in ce priveste cooperarea bilaterala in domeniile de competenta, care s-a soldat cu semnarea unui Plan de Actiune pentru coordonarea cooperarii, a schimbului de experienta si a pregatirii de specialitate in domeniul comun de activitate. Planul de Actiune a intrat in vigoare de la data semnarii si este valabil pentru o perioada de 3 ani”, anuntau surse oficiale din cadrul MAI al R. Moldova. Partile au convenit, printre altele, asupra organizarii unor vizite de lucru in Republica Moldova si Romania pentru documentare in domeniul de interes comun, precum si pentru stabilirea prioritatilor de actiune, organizarea unor stagii comune, cooperarii dintre structurile de politie si jandarmerie/carabinieri.

Declaratie comuna a ministerelor de Interne

Pe 27 ianuarie 2010, in cadrul vizitei oficiale a delegatiei romane la Chisinau, condusa de Presedintele Romaniei Traian Basescu, ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova de atunci, Victor Catan, a avut o intrevedere cu omologul sau din Romania, Vasile Blaga (n.r. – fost ministru). In cadrul evenimentului, oficialii au facut schimb de opinii privind importanta colaborarii reciproc avantajoase si au semnat Declaratia Comuna. La finele intalnirii, ministrii de interne ai celor doua state au depus flori la placa comemorativa dedicata eroilor-politisti cazuti la datorie.

DECLARATIE COMUNA

Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova si Ministrul Administratiei si Internelor din Romania, In scopul sustinerii angajamentelor celor doua state in favoarea valorilor si principiilor comune.

Pentru continuarea in ritm accelerat a pregatirilor in vederea apropierii Republicii Moldova de structurile europene, in deplina consonanta cu statutul Romaniei de stat membru al UE si aspiratiile europene ale autoritatilor statale si guvernamentale ale Republicii Moldova. Tinand cont de principiile si recomandarile Declaratiei Comune a Summit-ului de la Praga al Parteneriatului Estic din 7 mai 2009 si ale Declaratiei Comune Republica Moldova – UE din 21 decembrie 2009. Cu scopul de a atinge standardele solicitate si de a indeplini conditiile impuse pentru demararea negocierilor privind Acordul de asociere Republica Moldova – UE, si, in perspectiva, a dialogului privind liberalizarea regimului de vize pentru cetatenii Republicii Moldova. In vederea asigurarii controlului si securitatii la frontiera externa a Uniunii Europene intr-un spatiu al justitiei, libertatii si securitatii. In scopul aprofundarii cooperarii bilaterale, a evaluarii comune a rezultatelor obtinute si a analizarii periodice a progreselor inregistrate. Au adoptat prezenta declaratie, care exprima interesul celor doua parti pentru realizarea urmatoarelor:

1. Asigurarea unui sprijin sustinut din partea Ministerului Administratiei si Internelor din Romania in procesul de reforma institutionala in care este antrenat Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin configurarea unui calendar de activitati concrete pentru perioada imediat urmatoare in vederea atingerii acestui obiectiv.

2. Intreprinderea masurilor ce se impun in domeniile din responsabilitate, in vederea asigurarii standardelor aferente alinierii structurilor Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova la cerintele UE.

3. Valorificarea oportunitatilor oferite de Parteneriatul Estic ca o dimensiune specifica a politicii externe a UE, in vederea sustinerii consolidarii relatiilor dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana.

4. Conlucrarea dintre autoritatile de resort guvernamentale din Republica Moldova si Romania sa fie axata, cu prioritate, pe:

a) securizarea si controlul frontierei externe a Uniunii Europene, prin:

– actiuni comune in plan operativ;

– implementarea prevederilor Acordului interguvernamental privind micul trafic de frontiera;

– finalizarea unor noi instrumente juridice bilaterale;

– dezvoltarea si diversificarea cooperarii in cadrul punctelor si centrelor comune de contact la frontiera, cu accent pe operationalizarea Centrului Comun de Contact de la Galati.

b) combaterea migratiei ilegale si probleme de azil, prin:

– finalizarea cadrului juridic de cooperare in acest domeniu, in vederea semnarii Protocolului intre Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova si Ministerul Administratiei si Internelor din Romania privind cooperarea in domeniul migratiei si azilului;

– valorificarea oportunitatilor de conlucrare oferite de Parteneriatul de mobilitate Republica Moldova – UE;

– implementarea unor masuri comune de intensificare si eficientizare a actiunilor de combatere a migratiei ilegale.

c) cooperarea politieneasca cu accent pe combaterea criminalitatii organizate, traficului de droguri, substante psihotrope si precursori, prin:

– finalizarea negocierilor, in vederea semnarii Protocolului de cooperare intre Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova si Ministerul Administratiei si Internelor din Romania in domeniul prevenirii si combaterii traficului si consumului de droguri, substante psihotrope si precursori;

– misiuni operative comune in baza unor planuri de actiune stabilite de comun acord;

– evaluarea permanenta a rezultatelor obtinute pe linia combaterii fenomenului infractional.

d) afaceri europene si relatii internationale, prin:

– stabilirea unui mecanism regulat de consultari, materializat prin schimburi de delegatii, in vederea familiarizarii partenerilor de cooperare de la Chisinau cu problematica mai ampla a domeniului afacerilor europene si relatiilor internationale.

6. Componenta multilaterala din cadrul conlucrarii va continua sa detina o pondere importanta prin participarea activa la activitatile din cadrul Centrului Regional SECI – viitorul Centru SELEC, Procesul de Cooperare in Europa de Sud Est – SEECP, Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre – OCEMN, precum si in format trilateral, conform prevederilor din respectivele documente de cooperare internationala in vigoare.

7. Rezultatele si progresele din cadrul cooperarii vor fi evaluate periodic prin:

– intalniri ale celor doi ministri de resort ori de cate ori este necesar; intalniri semestriale ale sefilor structurilor operative partenere din cele doua tari;

Share our work