Experții de la Chișinău vor o abordare nouă pentru a opri abuzurile funcționarilor regimului de la Tiraspol

Experții de la Chișinău vor o abordare nouă pentru a opri abuzurile funcționarilor regimului de la Tiraspol

Asociația Promo-LEX din Republica Moldova a decis să schimbe paradigma pentru a determina autoritățile de la Chișinău să găsească căi pentru a interveni împotriva abuzurilor funcționarilor transnistreni în privința respectării drepturilor omului. 

Pentru a opri ilegalitățile așa numiților procurori, judecătoriși politicieni din stânga Nistrului, avocații asociației optează pentru tragerea la răspundere individuală, în baza unei liste de persoane implicate în ilegalități elaborată în urma Hotărîrilor CEDO.

Asociația Promo-LEX a întocmit, în martie 2020, o listă cu persoanele responsabile pentru fărădelegile comise în stânga Nistrului cu scopul de a determina autoritățile de la Chișinău să ia atitudine în cazul încălcărilor flagrante ale drepturilor omului. Este deja al treilea raport annual de acest gen prezentat de către Asociația Promo LEX.

Lista este bazată pe hotărârile CEDO din 2019 privind diverse încălcări comise de regimul separatist de la Tiraspol prin funcționarii săi din instituțiile de forță și pretinsa magistratură ce funcționează pe celălalt mal al Nistrului.

Drepturile omului sunt o noțiune abstractă în stânga Nistrului, acolo unde autoritățile separatiste au dezvoltat, în aproape trei decenii, un pseudosistem judiciar abuziv, cred experții.

„Este un lucru notoriu că se încalcă drepturile omului în regiunea transnistreană. Sub paravanul negocierilor, sub pretextul că trecerea timpului va determina uitarea păcatelor, mulți dintre cei care își bat joc de oamenii de acolo se îmbogățesc, trăiesc bine-mersi, ies la pensie și îșii cumpără afaceri și imobile. Se stabilesc cu traiul în alte țări etc.”, spune Alexandru Postica, Directorul Programului Drepturile Omului a Asociației.

De ani de zile, organizațiile ce apără drepturile omului în Moldova trag semnale de alarmă asupra unor cazuri grave în care cetățeni ai R. Moldova își pierd sănătatea, averea și demnitatea ca urmare a unor abuzuri desprinse din alt secol.

Chișinăul se scuză că are mâinile legate și ridică din umeri atunci când vine vorba să tragă la răspundere în cazul abuzurilor săvârșite asupra cetățenilor R. Moldova de pe malul stâng.

De la tortură, rele tratamente și preluare abuzivă a unor proprietăți sau afaceri, sistemul polițienesc și judecătoresc de sub controlul regimului de la Tiraspol le-a făcut pe toate sub privirile Chișinăului care asistă la aceste abuzuri săvârșite pe ambele maluri.

Lista menționată conține 16 hotărâri ale CEDO din 2019, nu mai puțin de 11 violări ale prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, document la care R. Moldova a aderat încă din septembrie 1997.

Pe hârtie, conform Constituției Republicii Moldova, tratatele internaționale la care statul este parte au prioritate față de legile interne în domeniul drepturilor omului. Cu toate acestea, realitatea în acest domeniu este alta.

„Scopul documentului respectiv este să facă o analiză a situației. Am încercat să fim cât mai echidistanți, să operăm cu documente a căror veridicitate nu poate fi contestată. Vorbim aici de niște hotărâri ale Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) și violarea anumitor drepturi pentru anumite perioade”, ne-a mai spus avocatul.

Numai în 2019, CEDO a dat dreptate de cauză la nu mai puțin de 61 de reclamanți. Toți sunt cetățeni ai R. Moldova supuși unor diverse forme de injustiție din partea aparatului de la Tiraspol.

Atât R. Moldova, cât și Rusia, în cea mai mare parte, au fost obligate să achite despăgubiri de 732.274 de euro. Federația Rusă a fost condamnată de Curtea de la Strasbourg pe motiv că sprijină regimul neconstituţional de la Tiraspol, dar nu a achitat niciodată pentru despăgubirile dictate de judecătorii CEDO.

Cazuri câștigate la CEDO

Cazurile câștigate la CEDO anul trecut de către cetățenii R. Moldova au ca numitor comun abuzurile sistemului de la Tiraspol și ale funcționarilor săi.

În dosarul Babchin împotriva Moldovei și Rusiei, judecătorii de la Strasbourg au decis că reclamantul a fost deținut permanent în condiții de detenție inumane și degradante în patru locuri de detenție din regiunea transnistreană preț de cinci ani și o lună.

Milițieni din stânga Nistrului în timpul unui protest. Foto: CIJM

Nu mai puțin de nouă persoane din aparatul de la Tiraspol, inclusiv fostul lider separatist Evgheni Șevciuk, au fost găsite vinovate de aceste abuzuri de către CEDO.

La fel, în cazul Iovcev și alții, Federația Rusă a fost condamnată să plătească despăgubiri de 131.000 de euro ca urmare a intimidărilor și persecuțiilor la care au fost supuși profesorii, elevi și părinți din cinci școli cu grafie latină din regiune. Nu mai puțini de 19 persoane – procurori, anchetatori, judecători și liderii Evgheni Șevciuk și soția sa, Nina Ștanski ar fi fost implicați în aceste fărădelegi.

De asemenea, în cazul Grama și Dîrul, CEDO a stabilit că a fost violat de către mai mulți funcționari din stânga Nistrului dreptul la protecția proprietății stabilit de Convenție la articolul 1. Judecătorii au calificat drept ilegală confiscarea autoturismelor personale ale reclamanților pentru că nu a fost prevăzută de legislația națională a R. Moldova.

Executanții sistemul abuziv transnistrean

Lista Promo-LEX face publice numele unor judecători, milițieni, procurori, funcționari vamali.

Printre aceștia se regăsesc Nikolaeva I.I. – judecător în cadrul Judecătoriei Tiraspol; judecătorii în cadrul Judecătoriei Supreme de la Tiraspol – Ustinov V.A., Marciuc L.M., Savițkoi A.V.; Krîzhanovskii Alexei  – anchetator la miliția din Tiraspol și Tverdohleb Boris – procurorul orașului Tiraspol; Tereșenko Andrei V. – șeful Izolatorului de detenție provizorie din cadrul miliției Tiraspol (IVS Tiraspol); precum și fostul lider Evgheni Șevciuk.

Cu toate acestea, Şevciuk și Ștanski, nu au fost trași la răspundere penală, „nu au antecedente penale stinse şi nestinse şi nu sunt anunţați în urmărire pe teritoriul Republicii Moldova”.

Mai mult, autoritățile R. Moldova le-au oferit găzduire pentru mai multe luni în vara lui 2017 într-o locație din centrul Chișinăului și apoi le-au asigurat trecere liberă de plecare în Federația Rusă, împreună cu familia lor, după ce au pierdut puterea la Tiraspol în fața actualului lider separatist, Vadim Krasnoselsky.

Fostul lider separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk și așa-numita fostă șefă a diplomației transnistrene, Nina Ștanski. Foto: unica.md

Acesta din urmă chiar a fost anunţat în urmărire în 2007 pentru „împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral sau a activităţii organelor electorale” de către Procuratura raionului Criuleni. În cele din urmă, în 2014, Procuratura municipiului Bender a încetat cauza penală în baza art. 275, pct. 4 – „a intervenit termenul de prescripţie”. Iar în 2016 dosarul de urmărire deschis pe numele lui Krasnoselski a fost clasat de către autoritățile de la Chișinău.

În total, lista făcută publică de Promo-LEX conține peste 130 de funcționari ai regimului separatist, care au comis abuzuri împotriva drepturilor omului.

Zeci de cetățeni ai R. Moldova au fost ținuți ani de zile în condiții inumane în centrele de detenție din izolatoarele de detenție provizorie din cadrul miliției orașelor Tiraspol, Râbnița, Dubăsari, Slobozia sau Tighina și Penitenciarul nr. 1 Hlinaia (Grigoriopol), penitenciarele numerele 2 și 3 din Tiraspol etc.

„Funcționarii transnistreni din domeniul justiției, miliției, ai procuraturii, ai organelor executive, au semnat, la rândul lor, în perioade diferite, documente care au servit drept pretext pentru limitarea drepturilor omului. Prin urmare, vorbim despre o complicitate la comiterea anumitor infracțiuni”, a precizat Alexandru Postica.

Judecătorii CEDO au decis că aceste condamnări ale celor 61 de reclamanți în 2019 au fost ilegale, deoarece instanțele de judecată din regiunea transnistreană nu pot fi calificate ca fiind „tribunale stabilite prin lege”.

Cazurile sesizate la CEDO sunt diverse. Printre acestea se numără sechestrarea ilegală de bunuri materiale, lipsa asistenței medicale în condiții de detenție, maltratări fizice și detenție ilegală, lipsa dreptului de a se apăra în instanță și acces la un proces echitabil sau condițiile de detenție inumane și degradante din locurile de privațiune de libertate din regiunea transnistreană în care au fost deținuți reclamanții.

Nevoie pentru schimbarea abordării

Avocații Promo-LEX, Alexandru Postică (stânga) și Ion Manole (dreapta) într-o conferință de presă.
Foto: promolex.md

Deși trage semnale de alarmă de ani de zile, Promo-LEX a decis să schimbe abordarea pentru a determina autoritățile de la Chișinău să găsească căi pentru a interveni împotriva acestor situații în care sunt angajați proprii cetățeni.

„Noi vorbim despre răspunderea individuală a persoanelor care comit ilegalități. Dacă ar fi să urmăm aceiași strategie de rezolvare la bloc a problemelor, noi nu ar mai fi să o scoatem la capăt încă 20–30 de ani de acum încolo. Noi vrem o altă abordare – răspunderea individuală. Noi prezentăm statului Republica Moldova, care invocă faptul că nu poate soluționa individual problemele persoanelor de acolo, o listă de persoane care au figurat în anumite ilegalități, inclusiv spălare de bani, tortură, omoruri, etc. Mai mult ca atît, prezentăm și constatările Curții care vine să sublinieze aceste iegalități”, ne-a spus avocatul.

SUA, dar și state europene precum Germania, Olanda, permit tragerea la răspundere a persoanelor care au comis acte de tortură, încălcare a drepturilor omului, indiferent dacă aceste fărădelegi au fost comise pe teritoriul lor.

„De exemplu, actele de tortură comise de un milițian din stânga Nistrului pot fi condamnate în Olanda sau Germania, dacă cel care le-a comis se află acolo sau are anumite tangențe cu sistemul juridic din această țară. Pe acest principiu a fost permis de exemplu să îi tragă la răspundere pe teroriștii din Donbas. Ceea ce facem noi vine să răspundă acestei cerințe”, a mai spus avocatul.

Conform informațiilor Promo-LEX, unii milițieni, judecători, foștii lideri – președinți – din regiunea transnistreană „stau bine-mersi în acest moment în țări europene cum ar fi Germania, Olanda, Spania, Ucraina cu averi fabuloase formate pe statele durerii altora”.

În ciuda apelurilor și demersurilor publice, Procuratura Generală nu reacționează.

„Procuratura Generală este obligată să investigheze dacă într-adevăr sunt componente de infracțiuni în aceste cazuri. În funcție de caz, aceasta urmează să sesizeze în care jurisdicție (teritoriu) se află cetățenii respectivi și să trimită mai departe această interpelare. Este o obligație a Procuraturii Generale să se pronunțe pe marginea acestei liste”, spune avocatul Alexandru Postică.

La fiecare sesizare a asociației care luptă pentru drepturile omului, spune avocatul, se „ia act”.

„Adevărul este că pe marginea fiecărui dosar pe care îl gestionăm, au fost deschise cauze penale cu privire la privarea ilegală de libertate. Dacă vorbim de violarea articolului 5 [dreptul la libertate și la siguranță din Convenție] și toate dosarele au fost conexate într-o singură procedură și dosarele au fost suspendate până la identificarea faptașilor”, adaugă el.

Procuratura nu a oferit un punct de vedere despre activitatea procurorilor moldoveni în cazurile de încălcare a drepturilor omului în R. Moldova în pofida solicitărilor Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova în acest sens.

Mai mult decât atât, în decursul ultimilor ani, forțele de poliție transnistrene au fost implicate în mai multe răpiri de persoane pe teritoriul constituțional al R. Moldova.

Pe 27 Iulie 2018, fostul ministru de interne de la Tiraspol, Ghenadi Kuzmiciov, ar fi fost răpit în  apropiere de Chişinău de către organele de forţă din regiunea transnistreană. Operaţiunea s-ar fi desfăşurat cu ajutorul organelor de drept constituţionale ale Republicii Moldova.

Potrivit soției acestuia și juriștilor Promo-LEX, automobilul a fost oprit de către inspectorii de patrulare moldoveni în apropiere de Chişinău, sub pretextul că el ar fi încălcat limita de viteză. Imediat ce poliţiştii moldoveni i-au verificat actele, dintr-un SUV de culoare argintie, patru indivizi îmbrăcaţi în civil, cu cagule pe cap, l-au preluat de la polițiștii moldoveni şi l-au urcat forţat în mașina lor, după care au demarat spre o direcție necunoscută.

Pe de altă parte, juristul Asociației „Apriori” din Tiraspol, Stepan Popovschi, ne-a spus că a încercat să propună o soluție despre formarea unei instanțe comune care ar funcționa după principiile CEDO pentru ca astfel de cazuri să fie judecate.

„În Bosnia și Herțegovina a fost deschisă o curte pentru Drepturilor Omului, un lucru extraordinar. Iar noi suntem abandonați de R. Moldova pe acest teritoriu, pentru a supraviețui”, a spus el.

Propunerea lui Stepan Popovschi a fost respinsă de fostul ministru pentru Reintegrare, actualul consilier prezidențial Vasile Șova, pe motiv că „miroase a Kosovo”.

„Puterea de la Tiraspol nu este obligată să respecte aceste decizii [ale CEDO]. Regimul de la Tiraspol nu este semnatar al Convenției Europene. Este vorba de Rusia și Moldova […] Eu cred că nu există în Moldova oameni care vor să soluționeze din punct de vedere juridic problema. Din păcate, interesele Chișinăului coincid cu cele ale marei puteri [Rusia]”, a concluzionat el.

Ce spune statul

În chestiunea soluționării cazurilor de încălcare a drepturilor omului, Biroul pentru Reintegrare din cadrul Guvernului ne-a precizat că instrumentele prin care poate interveni în regiunea transnistreană sunt limitate.

„Chișinăul are la dispoziție o serie de instrumente diplomatice, politice și juridice de influență asupra persoanelor din stânga Nistrului care încalcă drepturile omului. Autoritățile constituționale utilizează toate aceste instrumentele în măsura necesităților. Prin urmare, dimensiunea drepturilor omului în regiunea transnistreană este abordată pe mai multe platforme de comunicare”, ne-a comunicat Biroul de Reintegrare.

Șefa Biroul politici de reintegrare, Cristina Lesnic. Sursa foto: newsin.md

Printre acestea se numără formatele 1+1 și 5+2 în procesul de negocieri, Comisia Unificată de Control pentru situația din Zona de Securitate (CUC), comunicarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului în regiune către Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, reprezentantul special al ONU, Avocatul poporului de la Chișinău.

„În plus, respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului este reflectată și în rapoartele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) al Consiliului Europei și în cele ale reprezentantului special ONU pentru drepturile omului, Thomas Hammemberg”, ne-au mai spus oficialii.

De asemenea, Uniunea Europeană adoptă anual decizii privind continuarea sancțiunilor pentru o listă de persoane din așa-numita conducere a regiunii transnistrene.

„Este de menționat că hotărârile CEDO în cazurile care provin din regiunea transnistreană, de cele mai dese ori, absolvă Republica Moldova de pedeapsă deoarece aceasta depune eforturi pozitive într-un teritoriu necontrolat efectiv. La fel, există platforma parlamentară, precum și sesizările ONG care permit autorităților publice să se autosesize”, se precizează în răspunsul Biroului politici de reintegrare.

Autor: Mădălin Necșuțu

Share our work
Miza vizitei de luna viitoare a lui Erdogan la Chișinău. Ce ar mai putea „livra” R. Moldova către Turcia

Miza vizitei de luna viitoare a lui Erdogan la Chișinău. Ce ar mai putea „livra” R. Moldova către Turcia

Saga venirii președintelui turc Recep Tayip Erdogan la Chisinau este pe cale să fie rezolvată, după recenta expulzare a șapte profesori turci, angajați ai rețelei de licee private Orizont. Regimul de la Ankara îi consideră pe toți adepții mișcării clericului turc Fetullah Gullen, exilat în prezent în SUA, ca fiind teroriști.

După patru amânări în privința venirii lui Erdogan la Chișinău, președintele R. Moldova Igor Dodon a anunțat, marți, că omologul său turc Recep Erdogan va veni într-un final, după scandalul expulzării a șapte profesori turci din rețeaua liceelor private Orizont.

„Dl. [ambasador turc] Gürol Sökmensüer a confirmat faptul că prima vizită oficială în Moldova a dlui Recep Tayyip Erdoğan în calitate de Președinte al Turciei va avea loc în perioada 17-18 octombrie și va include atît evenimente la Chișinău, cît și în Găgăuzia”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook, după întrevederea avută cu ambasadorul turc la Chișinău.

În ceea ce îl privește pe Dodon, relația acestuia cu Ankara este una de căpușare a fondurilor Agenției de Dezvoltare și Cooperare Turcă TIKA.

La începutul acestui an, pe 21 februarie, TIKA a anunțat numele firmelor care se vor ocupa de reabilitatea Palatului Prezidențial din Chișinău, distrus după revolta de la 7 aprilie 2009 împotriva regimului comunist.

Dodon a anunțat începerea lucrărilor pe pagina sa de Facebook încă din 19 decembrie 2017, după întrevederea cu cu viceprim-ministrul turc, Hakan Çavuşoğlu.

Contractul este unul ce valoarează nu mai puțin de 10 milioane de euro și a fost atribuit firmei turcești „Sonbay”

Lucrările ar trebuit să dureze câteva luni, iar deschiderea oficială a Palatul Prezidențial reparat de turci ar fi trebuit să aibă loc undeva în luna mai.

Întrebat mereu despre ce anume va trebui să dea înapoi Republica Moldova pentru această generozitate a lui Recep Erdogan, Dodon a declarat mereu că lucrările sunt făcute doar în baza relațiilor de prietenie dintre Turcia și Republica Moldova. Ce a urmat ulterior a dovedit din nou că nimic nu este gratis.

Înțelegeri la nivel guvernamental

Deși în tot scandalul acesta legat de expulzarea profesorilor turci în afara normelor legale și a drepturilor omului Dodon a fost cel care a luat toate criticile, pe de o parte justificate de graba cu care vrea să se instaleze în noul Palat amenjat de turci, și guvernul R. Moldova are partea sa de implicare în toata aceasta poveste.

În mai 2017, în cadrul vizitei pe care a întreprins-o la Chișinău, premierul turc Binali Yildirim a cerut în termeni foarte drastici închiderea rețelei de licee turce Orizont din R. Moldova, apropiate mișcării lui Gulen.

R. Moldova a susținut întotdeauna autoritățile constituționale ale Republicii Turcia. Le vom susține și în continuare. Noi am reacționat atunci când a avut loc tentativa de lovitură de stat, noi am condamnat actele de teroriste care au avut loc în Turcia și am declarat că suntem solidari cu autoritățile și poporul turc. Am discutat cu premierul Yildirim și subiectul ce ține de unele licee. Trebuie să înțelegeți că R. Moldova are propriul său cadru legal și toate instituțiile din domeniul educației trebuie să respecte și să se conformeze acestuia”, a menționat premierul Filip.

Pavel Filip a delegat atunci responsabilitatea cercetării acestor acuzații către instituțiile de profil asupra rețelei celor cinci licee turcești care activează în R. Moldova de peste 24 de ani, fiind recunoscută ca una dintre cele mai bune instituții de învățământ din R. Moldova.

În același timp, dacă sunt evidențe, desigur că noi așteptăm experții din Turcia să vină și să ia legătura cu instituțiile de forță, cum ar fi Serviciul de Informații și Securitate sau Ministerul Afacerilor Interne, astfel ca să putem aborda această întrebare exact în albia legală”, declara atunci premierul Pavel Filip.

În iulie 2018, Guvernul R. Moldova anunță că Arena Chișinău, o sală polivalentă de mari dimensiuni, ar urma să fie construită de firma turcească Summa. Aceasta are experiență în R. Moldova, după ce a construit și refăcut hotelul Radisson Blue (Hotel Leogrand), Shopping Malldova Shopping Center, prima clinică medicală privată Medpark din Moldova sau clădirea Aeroportului Internațional Chișinău.

Au urmat apoi, în septembrie 2017, o vizită la Ankara a președintelui Parlamentului, Andrian Candu, urmat de Vladimir Plahotniuc, președintele PD, acolo unde cei doi unde s-au întâlnit, inclusiv, cu președintele Erdoğan.

La numai circa două luni, în noiembrie 2017, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a demarat căutarea probelor în baza a două articole din Codul Penal al R. Moldova: „finanțarea terorismului” și „recrutarea, instruirea, beneficierea de instruire sau acordarea de alt suport în scop terorist”. Dosarul viza conducerea rețelei de licee „Orizont”.

Rendez-vouz cu iz politic pe aeroport

În martie 2018, Dodon avea să se întâlnească rapid în aeroportul Ataturk din Istanbul cu omologul său turc, după ce Dodon efectuase o vizit în Asia Centrală.

Am avut o intrevedere neplanificata cu presedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan la aeroportul din Istanbul. Am discutat despre mai multe subiecte, inclusiv relatiile bilaterale dintre tari, situatia din regiune. In cadrul discutiei am multumit pentru suportul acordat pentru reparatia cladirii presedintiei. Presedintele Erdogan a mentionat ca intetioneaza sa viziteze Republica Moldova in timpul cel mai apropiat, la invitatia mea. Aceasta fiind prima sa vizita oficiala in tara noastra in calitate de Presedinte”, scrie Dodon pe pagina sa de Facebook despre aceasta intalnire.

La nici două săptmâni după această, directorul general al liceului „Orizont”, Turgay Șen avea să fie reținut pe aeroporturi din Chișinău, dar eliberat câte ore mai târziu, după ce a cerut azil politic în R. Moldova. El a fost reținut de către lucrătorii Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al R. Moldova, iar, ulterior, a fost transferat în custodia Procuraturii Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale PCCOCS.

După câteva ore de discuţii, acesta a fost eliberat, atribuindu-se statutul de bănuit. De asemenea, presa a citat surse din anturajul lui Turgay Şen care au comunicat că citaţia înaintată acestuia opera cu motive legate de finanţarea terorismului.

În cele din urmă, al scurt timp după incident, Șen a părăsit R. Moldova cu destinația Kosovo.

Profesori, acuzați de terorism

Dacă Turgay Șen a reușit să scape, nu același lucru l-au reușit alți șapte colegi profesori ai lui Turgay Șen din aceeași rețea de licee Orizont din Republica Moldova. Pe data de 6 septembrie aceștia au fost luați de către SIS și deportați ilegal din R. Moldova, într-o operațiune coroborată cu serviciile secrete turcești MIT.

Aceștia au fost luați pe sus de pe stradă, sau chiar din casele lor și de lânga familiile lor, fără nicio explicație, urcați într-un avion și trimiși în doar câteva ore în Turcia.

După o reacție puternică din partea Occidentului – din SUA și UE – autortiățile R. Moldova a încercat să explice stângaci că profesorii expulzați ar fi avut legături cu grupări islamiste, iar președintele Parlamentului Andrian Candu a afirmat chiar că aceștia ar fi avut deschise dosare de urmărire chiar din 1997.

Cu toate acestea, activiștii pentru drepturile omului îl contrazic.

„Noi ca juriști, nu am putut înțelege ce s-a întâmplat. În plus la toate, au mai apărut între timp și niște detalii, spre exemplu în data de 8 septembrie, în ziua de sâmbătă a avut loc ședința Comisiei parlamentare [pentru securitate națională].

Ulterior, domnul Candu a susținut și un briefing în care a afirmat că există dosare încă din anul 1997, iar la câteva zile distanță domnul președinte Vladimir Voronin a afirmat într-o emisiune televizată că niciodată nu ar fi primit de la SIS vreun raport precum că aceste persoane ar fi bănuite de acte de terorism.

Și atunci, să admitem din nou – cu ghilimele – că statul are grijă de securitatea cetățenilor săi, atunci de ce ar fi admis ca pe teritoriul țării să există timp de 20 de ani un astfel de pericol iminent?”, a declarat directoarea Amnesty International Moldova, Cristina Pereteatcu, într-un interviu pentru Balkan Insight.

Încă o „listă neagră” extinsă, posibil „racket” pentru afaceri de oameni

Ea a mai spus că autortiățile de la Chișinău ar avea de fapt o listă mai largă de circa 48 de persoane de naționalitate turcă care ar urma să fie expulzate din R. Moldova, compusă nu numai din profesori, dar și alte ocupații, în special oameni de afaceri.

„Vreau să vă spun că la ora actuală se vehiculează că ar urma să fie expulzați/deportați/sau nici nu știu cum să numesc acest lucru, încă 48 de persoane din R. Moldova. Acestea ar fi persoanele aflate pe „o listă neagră” care nu sunt numai de la liceul Orizont, dar desfășoară și alte activități în R. Moldova, precum oameni de afaceri. Dar toți de naționalitate turcă și care nu sunt plăcuți regimului Erdogan.

Lista va fi mai lungă. Pentru noi este deja prea complicat că verificăm cum se va întâmpla și cine sunt ei mai exact. Dacă ar fi să compar cu alte încălcări care au avut loc în R. Moldova, aceasta a stârnit mari semne de întrebare. Foarte mulți oameni și-au manifestat simpatia în legătură cu acest caz”, a mai spus directoarea ONG-ul internațional menționat ce luptă pentru drepturile omului.

Cristina Pereteatcu a mai sugerat că toate aceste operațiuni ilegale de expulzare și deportare pe care Chișinăul le face fără a avea bază legală induce automat o stare de teamă și în rândul cetățenilor R. Moldova privind siguranța și drepturile lor.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
ONU acuză încălcări ale drepturilor omului în Crimeea, în special în rândul tătarilor de către ruși

ONU acuză încălcări ale drepturilor omului în Crimeea, în special în rândul tătarilor de către ruși

Tătari din Crimeea, peninsulă ucraineană anexată ilegal de Rusia în 2013

Biroul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului (OHCHR) a documentat un număr mare de cazuri privind încălcarea drepturilor omului de către Rusia în peninsula Crimeea, cele mai multe fiind cele care îi afectează pe tătari.  Șefa misiunii de monitorizare a drepturilor omului Fiona Frazer a făcut astfel de precizări în cadrul unei prezentări a celui de-al 20-lea raport pe această speță ce acoperă perioada 16 august – 15 noiembrie 2017.

Federația Rusă, ca putere ocupantă, a continuat să impusă propria legislație în peninsulă, încâlcând legea internațională umanitară. Mai mult, maniera în care cadrul legal a fost impus ridică îngrijorări din punct de vedere ale drepturilor omului, cu cazuri documentate de arestări și reținere, torturi și rele tratamente, precum și restricții asupra libertăților de a avea întâlniri și asupra libertății de expresie. Aceste violări ale drepturilor omului sunt aplicate în special tătarilor crimeeni”, a declarat Frazer, citată de Ukrinform.

Ea a mai adăugat că numai în această perioadă, 49 de tătari are fost arestați și reținuți pentru proteste pașnice pe care le-au organizat în Crimeea. Alte 10 persoane au fost reținute sub acuzația că ar face parte din organizații teroriste sau extremiste, iar alte 9 persoane din rândul tătarilor au fost reținute pentru că au arătat solidaritate și acțiuni de monitorizare a autorităților ruse din peninsulă.

Share our work
Rusia, la nivelul Uniunii Sovietice privind drepturile omului

Rusia, la nivelul Uniunii Sovietice privind drepturile omului

Regimul de la Moscova a desfasurat, in 2012, impotriva societatii civile, cele mai mari represiuni de la destramarea Uniunii Sovietice, in urma cu 21 de ani, a afirmat joi organizatia neguvernamentala Human Rights Watch (HRW), in prezentarea raportului sau anual. „In 2012, autoritatile ruse au lansat impotriva societatii civile represiunile de cea mai mare amploare din istoria Rusiei postsovietice”, a afirmat organizatia cu sediul la New York, intr-un comunicat in limba rusa care insoteste prezentarea raportului. „A fost cel mai rau an pentru drepturile omului din istoria recenta a Rusiei”, a declarat directorul HRW pentru Europa si Asia Centrala, Hugh Williamson, citat in raport. „De la revenirea lui Vladimir Putin la presedintie, in mai, Parlamentul dominat de membrii partidului pro-Putin Rusia Unita a adoptat o serie de legi care impun restrictii considerabile impotriva societatii civile”, a deplans HRW in comunicat. Printre aceste legi, una obliga organizatiile neguvernamentale rusesti care beneficiaza de subventii straine sa se declare „agenti ai strainilor”, o alta extinde in mod vag notiunile de tradare si spionaj, iar o a treia consolideaza in mod considerabil sanctiunile in caz de incidente in timpul manifestatiilor. Moscova se afla intr-un razboi deschis cu SUA privind libertatile civice, Rusia acuzand SUA ca se foloseste de anumite ONG-uri pentru a destabiliza tara.

Share our work
O initiativa a Romaniei, votata la Consiliul Drepturilor Omului din cadrul ONU

O initiativa a Romaniei, votata la Consiliul Drepturilor Omului din cadrul ONU

Consiliul Drepturilor Omului din cadrul ONU votează vineri o rezoluţie iniţiată de România în domeniul promovării drepturilor omului şi democraţiei, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu.
„Vineri, în Consiliul Drepturilor Omului de la Geneva va fi votată o rezoluţie importantă iniţiată de România în ceea ce priveşte drepturile omului şi democraţia. Sperăm că această rezoluţie va fi votată de o largă majoritate a membrilor Consiliului Drepturilor Omului. Aceasta va fi o altă contribuţie a României la sistemul ONU în ceea ce priveşte promovarea valorilor importante care sunt deja principii ale legii internaţionale: democraţia şi drepturile omului”, a declarat Aurescu miercuri, la Bucureşti, la ceremonia de deschidere a conferinţei „Bucharest International Students Model United Nations 2012”.
Rezoluţia care va fi votată vineri, la Geneva, în Consiliul Drepturilor Omului, este al şaselea document referitor la democraţie pe care România îl iniţiază la ONU şi are toate şansele să fie adoptat având drept co-autori peste 50 de state, transmite Agerpres. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, proiectul de rezoluţie face legătura dintre statul de drept, democraţie şi drepturile omului, fiind primul document iniţiat de ţara noastră în Consiliul Drepturilor Omului, şi face parte din preocupările României la ONU începând cu anul 2000.

Valoare practica pentru Orientul Mijlociu

„Proiectul de rezoluţie se înscrie într-o linie de preocupare în timp a României care începând cu 2000 până în 2005 a promovat documente care se referă la o astfel de problematică. În 2000, rezoluţia se referea la promovarea şi consolidarea democraţiei, în 2001 la continuarea dialogului privind măsurile de promovare şi consolidare a democraţiei, în 2003 la interdependenţa dintre democraţie şi drepturile omului, în 2004 la rolul organizaţiilor regionale, subregionale (…) în promovarea democraţiei, iar în 2005 făcea legătura dintre democraţie şi statul de drept. Acestea au fost rezoluţii promovate în cadrul Comisiei drepturilor omului care este organismul reformat şi transformat în acest Consiliu al Drepturilor Omului de acum”, a declarat Aurescu.
Reprezentantul MAE a mai arătat că acest document are şi o valoare practică pentru statele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în contextul evenimentelor care au avut loc în urmă cu un an. „Aici sunt state care sunt interesate să vadă ce soluţii pot aplica pentru tranziţia spre un stat democratic, spre stat de drept, spre o construcţie statală care să îmbine şi protecţia drepturilor omului, care fusese afectată în regimurile anterioare revoluţiilor arabe”, a mai spus secretarul de stat.

Share our work