Analiză: Opoziția din R. Moldova critică sprijinul României pentru „oligarhul” Plahotniuc
Partidele de opoziție proeuropene de la Chișinău au acuzat guvernul României că sprijină un regim corupt în Republica Moldova – și că blochează eliberarea unui raport internațional condamnabil privind deficiențele democratice din această țară, se arată într-o analiză a portalului Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova. Pe măsura aproprierii alegerilor parlamentare ce se vor desfășura în Republica Moldova pe data de 29 februarie 2019, principalele partide din țară își îndreaptă privirea spre aliați și adversari externi.
Până în prezent, politica internă a Republicii Moldova s-a bazat mai degrabă pe teme geopolitice, și mai puțin pe orientarea concrentă a țării spre vest sau spre est. Dar implicarea din ce în ce mai mare a famiilor politice europene de centru-dreapta și centru-stânga, PPE și PES, a schimbat regulile jocului. Atât partidele pro-europene de stânga cât și cea dreaptă din R. Moldova își orientează din ce în ce mai mult retorica după „frații lor mari” din Bruxelles.
În acest context, Partidul Acțiunii și Solidarității Pro-Europene, PAS și Platforma Demnității și Adevărului, PPDA – condusă de Maia Sandu și Andrei Năstase – a lansat marți un atac asupra Partidului Social Democrat (PSD) din România, condus de Liviu Dragnea (foto).
Aceștia l-au acuzat pe Dragnea că susține un „guvern oligarhic” la Chișinău condus de Vladimir Plahotniuc și Partidul Democrat. „După suportul moral oferit de Dragnea lui Plahotniuc odată cu invalidarea alegerilor din Chișinău câștigate de forțele pro-europene și pro-românești, iată că guvernul de la București a decis să blocheze un raport critic la adresa regimului lui Plahotniuc”, se arată într-o declarație comună semnată de lidera PAS Maia Sandu și liderul PPDA, Andrei Năstase.
Criticile acestor au survenit după ce România și Ungaria au blocat de comun acord, luni, eliberarea unui raport al Consiliului Afacerilor Externe al UE cu privire la un recul al standardelor democratice în Republica Moldova – pe care guvernul moldovean s-a obligat să le susțină în baza Acordului de asociere semnat cu Uniunea Europeană în 2014.
„Devine deja legitate faptul că, ori de câte ori are nevoie de acoperire politică internațională pentru fărădelegile și hoțiile din Republica Moldova, oligarhul Plahotniuc poate conta pe sprijinul necondiționat al lui Liviu Dragnea și Victor Orban”, se mai arată în declarație. Ambii lideri politici din R. Moldova l-au criticat pe Ministrul de Externe al României, Teodor Melescanu, și pe cei pe care i-au numit „prietenii loiali ai Kremlinului în Budapesta”.
„Avem o mare nedumerire: care dintre prevederile de mai sus, în opinia domnului Meleșcanu, nu ar întruni condițiile pentru adoptarea unui raport, așa cum au convenit, în interesul cetățenilor Republicii Moldova, toate celelalte țări europene? (…) Se pare că interesele clientelare dintre Dragnea și Plahotniuc au întâietate”, a mai scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook. În schimb, ea a cerut forțelor politice din România să ajute cetățenii și partidele moldovenești care se bazează pe sprijinul din partea Bucureștiului.
Izbucnire la adresa PSD-ului lui Dragnea
Năstase și Sandu au cetățenia română. Cu toate acestea, niciunul dintre cei doi nu au adoptat o poziție clară unionistă, sprijinind reunirea Republicii Moldova cu România, în parte pentru a evita retorica partidelor pro-ruse care ar fi folosit acest lucru ca armă în campaniile lor electorale.
Analiștii din Chișinău văd episodul ca fiind mai mult un atac asupra unei anumite ținte din România, respectiv Dragnea, decât asupra României în sine. „Nu este un izbucnire împotriva României, ci împotriva partidului care conduce în prezent la București, care oricum nu are cea mai bună imagine la Bruxelles”, a declarat analistul politic al Republicii Moldova, Ion Tabarta, pentru BIRN.
„Se vrea poate un front comun înpotriva oligarhilor de la București și Chișinău”, a adăugat el. Tăbârță a reamintit că, în ultimii ani, Partidul Democrat a încercat să se apropie de PSD-ul de centru-stânga din România, iar PAS și PPDA s-au apropiat de Partidul Național Liberal de centru-dreapta și de Uniunea Salvați România.
„Am auzit la Bruxelles multe voci criticând politicile R. Moldova, iar acum toate acestea au fost adunate în acest raport”, a observat el. „Opoziția din Moldova suspectează că toate aceste probleme au fost rezolvate la nivel de stat pe filiera legăturilor oligarhice”, a adăugat el. Partidul Democrat de la Chișinău a făcut diverse mișcări controversate în ultimul an, care au iritat Bruxelles, precum și partidele de opoziție.
UE a ridicat întrebări reale dacă acest partid pro-european auto-declarat are vreo intenție reală de reformare a Moldovei, astfel încât să se poată angaja pe calea europeană sau nu.
Problemele cu UE au început odată cu trecerea, în iulie 2017, de la un sistem de vot proporțional la unul mixt, împotriva avizului Comisiei de la Veneția. Tensiunile s-au intensificat în iunie 2018, după ce instanțele din R. Moldova au anulat rezultatele alegerilor pentru primăriile din Chișinău, pe care liderul opoziției Nastase le-a câștigat, sub pretextul că legea electorală aar fi fost încălcată. Această afirmație a fost dovedită ulterior a fi una falsă. În același timp, Partidul Democrat a promovat un amendament la codul electoral, permițând campaniilor electorale să se desfășoare până în ultima zi înainte de alegeri.
Astfel de mișcări au pus la încercare răbdarea Comisiei Europene, care a suspendat acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova în cuantum de 100 de milioane de euro, invocând erodarea standardelor democratice din țară.
Interese primordiale
Interesul României în Moldova a fost constant acela de a bloca forțele pro-ruse și de a le împiedica să preia puterea într-o țară cu care are o frontieră comună. Dar situația din regiune riscă să devină din ce în ce mai imprevizibilă, în timp ce partidele aflate la guvernare „pro-UE” la Chișinău flirtează în subsidiar și cu Rusia – țară cu ambițiile în creștere în regiune.
România este o țară de graniță pentru UE și NATO, iar Moscova are staționați aproximativ 1.500 de soldați pe teritoriul R. Moldova, în regiunea separatistă a Transnistriei, la aproximativ 100 de kilometri de granița cu România. „Lucrurile s-ar putea schimba radical dacă actualul guvern de la București va cădea”, a spus Tăbârță. „Un nou guvern la București și-ar putea revizui serios relația cu Chișinăul”, a spus el, referitor la șansele partidelor de centru-dreapta, care nu vor susține regimul PD la Chișinău, se preia puterea la București.
Materialul a fost tradus după onaliză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu