de Razvan Iorga | nov. 11, 2019 | Editorial, Federatia Rusa, R. Moldova, UE
Tanc sovietic amplasat în mijlocul orașului Tiraspol, regiunea separatistă transnistreană
Dosarul transnistrean a stagnat în ultimii trei ani de zile în care liderii părților implicate nu au făcut mai multe decât poze pentru rețelele de scoializare, fără vreun rezultat palpabil în urma întâlnirilor avute. Aleși lideri aproape simultan, unul la Chișinău și celălalt la Tiraspol, în urmă cu aproape trei ani, Igor Dodon și Vadim Krasnoselski s-au întâlnit recent deja pentru a șasea oară.
Cel puțin din partea lui Dodon, aceste întâlniri au fost mai mult exerciții de PR în urmă cărora s-a dorit construirea unei imagini de mediator în conflictul transnistrean. Pe de cealaltă parte, Vadim Krasnoselski a urmat doar indicațiile Moscovei de face act de prezență la aceste întâniri, fără a pune ceva concret pe masa discuțiilor.
O situația de tip „win-win” din punct de vedere imagologic, dar sterilă în privința rezolvării unor chestiuni concrete aflate pe agenda Chișinău-Tiraspol. Pe de cealaltă parte, aspectele palpabile ale negocierilor ce au fost ambalate în așa-numitul „Pachet Berlin” au fost discutate la nivel comisiilor celor două părți de sub tutela guvernului.
În toți acești ani, Dodon și Kransnoselski s-au tatonat. În timp ce în stânga dreapta Nistrului s-a creat o percepție generală justificată că mai degrabă Chișinăul a ieșit păbugit și a făcut prea multe concesii în comparație cu ce a primit, pe celălalt mal s-au obținut beneficii economice și sociale considerabile.
Politica „pașilor mici” a adus mai degrabă beneficii pentru autoritățile secesioniste, fără ca aceștia să dea vreun semn că ar dori discutarea celor mai fierbiente subiecte și anume cel politice ale problemei.
„Coșul politic” al dosarul transnistrean rămâne un subiect tabu pentru Tiraspol. În timp ce Chișinăul militează și oferă o formă de autonomie extinsă în cazul regiunii transnistrene, Tiraspolul rămâne ancorat în ideea de independență și alipire la Federația Rusă.
Dispute și prerogative
Kransnoselki observa ca, în 2018, au avut loc circa 95 de întâlniri la nivel de experți, anul acesta numai 20 de astfel de întrevederi au avut loc, cele două părți au evitat discuțiile pe acest dosar. În mare parte din cauza concentrării atenției de campania electorală pentru alegerile parlamentare și locale, dar și pe fondul unui apetit redus al guvernului Sandu de a se ocupa de această chestiune.
Mai ales că, în această ecuație a guvernării, socialiștii și-au luat partea leului insistând pe portofoliului Reintegrării care a fost dat pe mâna lui Vasile Șova.
Din perspectiva blocului ACUM, prioritățile de natură socio-economică au luat față acestui dosar ce este tărăgănat de mai bine de 27 de ani.
Dar acest vid de interes major al jumătății pro-europene din guvern a deschis fereastra unei implicări mai mari din partea președintelui Dodon și a apăratului său care încearcă să arondeze tot mai multe teme de politică externă care cad în prerogativele executivului.
Dacă în 2017 și 2018 s-au făcut pașii concreți în dosar, prin cele opt puncte ale „Pachetului Berlin”, în 2019 s-a constatat o stagnare. Cea mai recentă rundă de negocieri purtată în formatul „5+2”, pe 9-10 octombrie la Bratislava, nu a adus niciun rezultat concret. Chiar și comunicarea de după conferință a lăsat de dorit.
Numai șeful OSCE din Moldova Claus Neukirch a vorbit vag în numele tuturor, fără a menționa ceva concret.
Înainte de Bratislava, Vasile Șova a elaborat un document privind o posibilă soluție politică, care nu a fost agreat însă de cei de la ACUM, fapt ce indică disensiuni și în sânul alianței de guvernare pe acest dosar.
Un alt aspect important de la Bratislava este că părțile nici măcar nu au pomenit despre distrugerea/evacuarea munițiilor rusești din regiunea transnistreană, aspect pe care Dodon a pornit un adevărat turneu occidental în lunile august-septembrie. Cu toate acestea, OSCE se arată încrezătoare în urmă discuțiilor de la Bratislava și concretizarea lor la începutul acestei săptămâni în Bavaria, Germania.
În cadrul „turneului” său european recent, președintele Dodon a încercat să se urce pe acest val și să devină din nou jucător în negocierilor Occidentului cu Rusia. Un fel de punte între Est și Vest, atât de prezentă în retorica socialiștilor în ultima decadă. Astfel, ideea evacuării munițiilor din Transnistria pare să fi murit din fașă, așa cum de altfel s-a mai întâmplat în discutarea aspectelor militare ale acestui dosar.
Dividende politice
Socialiștii, în frunte cu Igor Dodon, vor o soluționare cât mai rapidă a dosarul în sens politic, în timp ce timpul are răbdare cu transnistrenii. Conflictul din estul Ucrainei, care tinde să devină unul similar cu cel al Transnistriei, lucrează în favoarea politicienilor de la Tiraspol. Atenția s-a mutat spre Ucraina, iar Transnistria a rămas în periferia intereselor Occidentului în cadrul negocierilor cu Rusia.
Din 2014, de la anexarea Crimeii și conflictul regiunile răsăritene ale Ucraina – Donbas și Lugansk – interesul Vestului pe dosarul transnistrean s-a diminuat treptat. Relevanța unei soluționări a dosarului transnistrean ar fi acum mai degrabă egală cu găsirea unui tipar pentru soluționarea conflictelor din Ucraina.
Regimul de la Tiraspol nu are nici cel mai mic interes de a intra în partea politică a dosarului, iar cel care se grăbește este acum Igor Dodon.
În perspectiva campaniei electorale pentru al doilea mandat, Dodon nu are o temă concretă cu care veni și tocmai de aceea încearcă să forțeze „cartea transnistreană”. Asta pentru a putea posta în președintele puternic care rezolva criza transnistreană după aproape trei decenii. Tema emoțională a „patriotismului” și a datoriei se va afla în nucleu retoricii de campanie pentru prezidențialele de anul viitor.
Pe de altă parte, Krasnoselski a testat la ultimele alegeri parlamentare puterea electoratului regiunii sale în economia scrutinelor organizate de Chișinău. Este imposibil de crezut că acele sute de microbuze și autocare ar fi putut fi organizate de peste Nistru fără acceptul diriguitorilor de la Tiraspol.
Organizarea și logistica de atunci au fost proba vie a ceea ce înseamnă federalizarea în logica „plnaului Kozak” și influxul de votanți de stânga, majoritatea plătiți, în luarea deciziilor capitale ce țin de viitorul politic ar R. Moldova.
Tocmai de aceea, liderul regiunii secesioniste care încerca să scoată acum maxim din relația cu Dodon și nevoia acestuia și de voturile locuitorilor din stânga Nistului. Pentru a-l îndupleca, Dodon și PSRM vor fi nevoiți să facă concesii și mai mari față de Tiraspol.
Precedent periculos
Această stare de fapt ar putea avea un efect multiplicator. Nevoia de susținere posibilă tot mai mare a lui Dodon în perspectiva prezidențialelor de anul viitor a deschis și altora apetitului pentru a cere concesii și mai mari de la Chișinău.
Bașcanului regiunii autonome găgăuze, Irina Vlah, a simțit acest lucru și a declarat deschis în cadrul unei emisiuni televizate că legile privind statutul UTA Găgăuză, dar și cel al Transnistriei, trebuie să fie identice, adică sub formă de autonomie largită.
Punerea pe același palier a UTA Găgăuzia și Transnistria este reeditarea ideilor enunțate de planul Kozak ca principiu, numai că acum Comratul vrea o pondere și mai mare din punct de vedere politic. Astfel, în loc de reintegrarea acestei mici regiuni, asistăm la noi tendințe centrifuge ce vin pe un fond de cedare pregătit de președintele Igor Dodon în luma alegerilor prezidențiale din 2020.
La rândul său, președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi a declarat în urma cu câteva săptămâni că legislativul va încercarea adoptarea „proiectelor de lege găgăuze” până pe 23 decembrie, atunci când va fi sărbătorită cea de-a 25-a aniversare în autonomie.
Toate aceste mișcări sinusoidale din triunghiul Chișinău-Tiraspol-Comrat, cu Igor Dodon și Socialiștii în mijloc, anunță vremuri interesante din punct de vedere securitar pentru Republica Moldova. Dacă deocamdată Ucraina este focar regional de instabilitate, anul 2020 se anunță unul de încercare și pentru Republica Moldova.
Articolul a fost publicat în ediția din luna octombrie a Buletinului informativ „Sinteze și Dezbateri de politică externă” al FES
de Razvan Iorga | nov. 29, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Rezultatele negocielor recente din 27-28 de la Viena privind dosarul transnistrean sunt privite diferit în cancelariile occidentale, la Chișinău și Tiraspol, dar mai ales de analiștii politici care sunt mai degrabă rezervați. Vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, a precizat că după punerea în practică a ultimelor înțelegeri dintre Chișinău și Tiraspol, părțile vor fi mai aproape de abordarea subiectului principal al negocierilor și anume elaborarea unui „statut politic special pentru regiunea transnistreană”.
La rândul său, reprezentantul transnistrean la aceste negocieri, Vitali Ignatiev, s-a arătat mulțumit de rezultatele discuțiilor de la Viena, dar a accentuat că acestea s-au axat pe soluţionarea problemelor sociale şi economice, respingând voalat în continuare discuțiile pe „coșul politic”.
Împinși de la spate de UE și Rusia
Cei mai mulțumiți de acest dezgheți în dialogul Chișinău-Tiraspol par să fie occidentalii. Dacă Chișinăul a fost presat de OSCE și UE să facă pași în negocieri, Tiraspolul a mutat doar la îndemnul Rusiei. Pretinsul președinte de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a mers la Moscova, acolo unde a discutat cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin și cu reprezentantul Rusiei pentru Transnistria Serghei Gubarev, cu doar câteva zile înainte de întâlnirea de la Viena. Pe de altă parte, diplomații occidentali s-au arătat mulțumiți. Ambasadorul Wolf Dietrich Heim, Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, a declarat că s-au făcut progrese în urma discuțiilor de la Viena.
„Părțile, împreună cu partenerii internaționali, au consolidat acordurile privind mai multe chestiuni sociale și economice, semnate în ultimele zile. Există o înțelegere clară între participanți că problemele rămase vor fi abordate și implementate rapid, în beneficiul populației de pe ambele maluri ale râului și din regiune în ansamblu”, a spus el.
La rândul său, ambasadorul Michael Scanlan, șeful Misiunii OSCE în Moldova, s-a arătat mulțumit de rezultatul negocierilor. „Reuniunea de succes în formatul „5+2” desfășurată astăzi este produsul unui an de muncă dedicată depusă de grupurile de lucru și de principalii negociatori, susținută de Misiune. Dinamica bazată pe rezultate este o urmare clară a implicării personale a liderilor ambelor părți pe parcursul ultimelor două luni, evidențiată de întâlnirea acestora pe podul Gura Bîcului-Bîcioc pentru a marca deschiderea podului după 25 de ani. Ambii lideri au comunicat presei angajamentul lor de a asigura ca progresul în procesul de reglementare să fie continuat”, a declarat diplomatul american.
Ce spun analiștii politici
Nu cu aceeași ochi văd analiștii politici de la Chișinău rezultatele acestor negocieri. „Dacă e să privim la suprafață, putem să spunem că este un moment pozitiv. Evident că discuțiile privind această semnare au fost purtate mai curând în culise, departe de ochii lumii. Îmi vine greu să cred că aici nu am avut un acord al Moscovei care să gireze acțiunile Transnistriei.
Așteptăm să vedem care sunt toate pietrele subterane ale acestor înțelegeri – pentru că în mod sigur mai există și alte aspecte aici pe care noi le cunoaștem mai puțin.
Dar totodată trebuie să specificăm că este doar un început de drum. Trebuie să vedem cum ceea ce s-a semnat acum va fi realizat. Mai degrabă este o intenție de a realiza ceva decât o realizare propriu-zisă”, a declarat analistul Ion Tăbârță într-un interviu pentru Europa Liberă.
Pe de altă parte, comentatorul politic Vlad Țurcanu este de părere că negocierile au fost impulsionate și de acel avertisment nerealizat, de a se introduce pe agenda ONU chestiunea retragerii armatei rusești din stânga Nistrului.
„De asemenea, este posibil ca aceste înțelegeri cu Tiraspolul să fie folosite de către actuala guvernare drept o temă electorală, prin a se susține meritele acesteia la reîntregirea țării”, a spus acesta în emisiunii „Ora de vârf”, difuzată zilnic de Radio Chișinău. De asemenea, analistul american Vladimir Socor a declarat pentru Europa Liberă că autortiățile de la Chișinău au fost prea mult presate pentru a face concesii nu numai economice, dar și politice pentru recunoașterea cererilor transnsitrene, dar nu a primit mai nimic în schimbul acestor.
Negocierile în formatul „5+2” includ reprezentanți ai părților, mediatorilor și observatorilor – Moldova, Transnistria, OSCE, Federația Rusă, Ucraina, Statele Unite și Uniunea Europeană.
de Razvan Iorga | sept. 18, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina
Mai multe probleme de pe agenda dosarul transnistrean au fost discutate recent la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, acolo unde există de câțiva ani un laborator care se ocupă de studierea acestei problematici. În cadrul discuțiilor, autoritățile de la Tiraspol au precizat că vor condiționa reluarea circulației pe la podul de la Gura Bâcului, menționând că pentru acest lucru este nevoie de îndeplinirea anumitor condiții și asumarea unor angajamente de partea Chișinăului precum că nu va utiliza podul în scopuri militare. O altă condiție ține de circulația automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene, a precizat pretinsul adjunct de externe de la Tiraspol Alexandr Stetiuk.
„Chiar vă închipuiți că noi vom crede așa, pur și simplu, vorbelor că mijloacele noastre de transport nu vor fi blocate, chiar și pe teritoriul Republicii Moldova? Până când nu vom avea garanții sigure că cetățenii noștri se vor putea deplasa liber cu mijloacele lor de transport, problema podului nu va fi rezolvată”, a declarat reprezentantul regimului separatist de la Tiraspol, relatează Radio Chișinău.
La rândul său, reprezentantul Chișinăului, Eduar Bumbac, a declarat că abordarea Tiraspolului este incorectă iar dacă se vor pune condiții pentru deschiderea podului nu se va obține nimic, a comentat reprezentantul delegației din partea Chișinăului la Comisia Unificată de Control (CUC). El a mai comentat că activitatea CUC este blocată de reprezentanții Tiraspolului și ai Rusiei, ultimii dând dovadă de o poziție duplicitară. „Cele mai recente evenimente clar exprimă că operațiunea de menținere a păcii nu este totalmente capabilă să soluționeze problemele din zona de securitate. Circumstanțele menționate demonstrează că mecanismul decizional actual al operațiunii de menținere a păcii nu este în stare să asigure realizarea deplină și imparțială a soluționării problemelor și nu garantează o susținere eficientă a stabilității în regiune”, a declarat Eduard Bumbac.
Relațiile și dialogul dintre Chișinău și Tiraspol au intrat într-un con de umbră, după ce Kievul a început să conlucreze cu oficialii R. Moldova în ceea ce privește sistemul de vămi dintre cele două țări, peste capul separatiștilor de la Tiraspol. Acest lucru a atras după sine implicarea și mai accentuată a Moscovei de partea transnistrenilor, ducând astfel situația într-o zonă a blocajelor.
de Razvan Iorga | mai 22, 2017 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina
Decizia recentă a autoritățile ucrainene de a interzice tranzitul produselor alimentare destinate regiunii transnistrene a determinat o reacție virulentă din partea Moscovei. Rusia vrea ca dosarul transnistrean, implicit aceste probleme, să fie rezolvate de către președintele prorus al R. Moldova, Igor Dodon, cu sprijinul PSRM-ul, partid ce ar putea succede la guvernare în R. Moldova, în 2018. Într-un interviu pentru cotidianul Izvestia, președintele comisiei pentru CSI din Duma de Stat a Rusiei, Leonid Kalașnikov, a declarat că Rusia se va implica în acest dosar și nu va privi în calitate de spectator instituirea unui control comun pe segmentul transnistrean al graniței moldo-ucrainene.
În argumentația lui Kalașnikov stă teză potrivit căreia, în regiunea transnistreană, există 200.000 de cetățeni ruși, pe care acesta îi numește „conaționali” și spune că Rusia nu va sta cu mâinile în sân. De altfel, noua doctrină militară a Rusiei autorizează intervenții militare externe, acolo unde există cetățeni ruși ce ar avea nevoie de ajutor dn partea Moscovei. „Noi (rușii -n.r.) suntem obligați să intervenim. La nivel parlamentar noi am pregătit o masă rotundă despre „Factorul ucrainean și influența acestuia asupra situației din Transnistria”, unde împreună cu colegii din Transnistria vom discuta problema punctelor de trecere”, spune Leonid Kalașnikov.
Moscova face deja calculele electorale necesare
Oficialul rus mai spune că autoritățile de la Kiev ar bloca canalele comerciale pe care le foloseau transnistrenii și nu ar fi interesate să rezolve problema pe cale pașnică. „Dacă partidul lui Dodon va acumula majoritatea la alegerile parlamentare de anul viitor, președintele Republicii Moldova va soluționa problema cu Transnistria. Acum trebuie să-i ajutăm pe Dodon și Vadim Krasnoselski (liderul administrației separatiste de la Tiraspol – n.red.), ceea ce noi în parlament încercăm să facem”, a adăugat oficialul de la Moscova.
Publicația rusă amintită mai scrie că, în cazul concretizării măsurilor gândite de Kiev și Chișinău speranțele transnistrenilor sunt legate de reluarea negocierilor în formatul 5+2, deoarece Rusia îI va putea determina pe ceilalți participanți rezolve problemele existente.
Tiraspolul denunță o blocadă economică
Presa de la Tiraspol a scris, duminică, că Ucraina a interzis tranzitul produselor alimentare destinate regiunii transnistrene. Astfel, Responsabilul de agricultură din cadrul executivului regiunii separatiste, Eftimi Kovali, spune că Tiraspolul a fost informat printr-o scrisoare de Serviciul fitosanitar și veterinar al Ucrainei că produsele alimentare vor putea fi importate doar în baza unei coordonări prealabile cu Agenția pentru securitatea alimentelor a Republicii Moldova. „Având în vedere dependența noastră de furnizorii externi de produse alimentare problema este una foarte serioasă”, a spus Eftimi Kovali, precizând că interdicția ar putea viza inclusiv mărfurile alimentare produse în Ucraina, relatează novostipmr.com.
Declarațiile acestuia vin pe fundalul în care Chișinăul și Kievului au decis instituirea unui control comun la punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan, de pe segmentul transnistrean al frontierei. Aceștia au argumentat prin faptul că se dorește stoparea fenomenului de contrabandă cu această regiune, iar Tiraspolul invocă pierderi economice mari pentru regiunea separatistă.
de Anatol Terzi | feb. 23, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
Așa-numitul președinte al Sovietului Suprem transnistrean, Alexandr Șcerba, a declarat într-un interviu pentru cotidianul rus Izvestia că, Tiraspolul ar fi dispus să revină și la partea politică a dosarul transnistrean, dar în anumite condiții. Totul cu o condiție, și anume ca dorința Parlamentului și a cetățenilor Republicii Moldova să fie exprimată printr-un referendum privind acordarea unui status special pentru Transnistria. Publicația rusă remarcă că, dacă până acum pretinsul președintele al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, era de părere că independența Transnistriei este un subiect închis, acum retorica s-a schimbat la Tiraspol. În realitate, nu retorică s-a schimbat, ci doar semantica, deoarece și Krasnoselski a declarat luna trecută că va discuta „coșul politic” cu R. Moldova, doar când la Chișinău va veni o altă forță majoritară în Parlament fără valențe pro-europene, cu trimitere directă la Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).
Vina pe moldoveni
Alexandr Șcerba a mai declarat pentru Izvestia că pentru reluarea discuțiilor pentru statutul politic, ar trebui să fie create anume circumstanțe. El a amintit că R. Moldova este un țară cu sistem parlamentar de putere și că astfel de decizii trebuie luate Parlament și popor. „Avem dreptul la concesii, în baza referendumului organizat în anul 2006. În Republica Moldova, din păcate, nu există o voinţă a poporului cu privire la această problemă. Nouă ne este mai ușor să lucrăm atunci când știm că realizăm voința poporului, dar nu a câtorva persoane care ocupă funcții de conducere. Dacă formula noastră este interesantă, suntem gata să o împărtășim cu politicienii moldoveni”, a declarat Șcerba întrebat fiind despre necesitatea organizării unui referendum în R. Moldova, cu privire la statutul Transnistriei. În 2006, separatiștii transnistreni au organizat un referendum, în care 97% s-au declarat pentru indepedența Transnistriei și o posibilă alipire la Federația Rusă în viitor.
Ridicări reciproce la fileu
Declarațiile liderul separatist de la Tiraspol, Alexandr Șcerba, vin după ce, în urmă câteva zile, președintele prorus Igor Dodon declara într-un interviu pentru postul rusesc Rossia 24 că și-ar dori ca și transnistrenii să participe la vot pentru următoarele alegeri parlamentare programate la termen în 2018 în Republica Moldova. „Pentru început trebuie sa ne gândim cum sa facem în așa fel încât în 2018 populația Transnistriei să participe la alegerile pentru parlamentul Republicii Moldova, să aibă reprezentanții săi, iar apoi să soluționăm problema politica împreună cu ei”, a declarat Dodon.
Planul politic al lui Dodon pentru a se „înscăuna pe viață”
Scopul acestor declarații ale lui Dodon au caracter pur electoral și nici în comun cu dreptul de vot al transnistrenilor. În scenariul în care circa 500.000 de votanți ar fi incluși pe listele de vot din Republica Moldova din stânga Nistrului, aceștia ar vota preponderent partidele de stânga pro-ruse, iar PSRM lui Igor Dodon și-ar asigura un larg bazin electoral. În consecință, drumul european al Republicii Moldova va fi total compromis, iar Dodon s-ar instala în fruntea R. Moldova, pe modelele lui Putin sau Lukașenko, pentru mulți de acum înainte. De altfel, Dodon a spus clar că, în cazul în care PSRM va forma majoritatea în Parlament și va cere anularea Acordului de Asociere la R. Moldova la UE, el va fi de acord cu acest lucru. Igor Dodon se află acum în campanie electorală timpurie pentru PSRM, partidul căruia încearcă să-i croiască drumul spre putere, acționând ca o locomotivă politică din funcția de președinte. Toate gesturile sale politice sunt acțiuni de obstrucționare a actualei coaliții de guvernare pro-europene și pregătirea terenului pentru Partidul Socialiștilor.
În toate aceste demersuri, Dodon beneficiază de sprijinul extern al Moscovei, iar iluzia rezolvării dosarul transnistrean, servește ca fundament pentru construirea unei imagini false pentru Dodon de lider capabil să rezolve probleme majore ale țării. La aceasta contribuie din plin și liderii separatiști de la Tiraspol, ghidați în demersurile și declarațiile lor de către Moscova pentru a crea senzația de anume capacitate de schimbare a lucrurilor în dosarul transnistrean.