de Isac Mihai | mai 16, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina, răvășită de războiul din Donbass
Emisarul Statelor Unite pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat că este foarte probabil să fie impuse din nou sancţiuni Federației Ruse, relatează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Volker a mai spus că nu a văzut niciun semn că Moscova ar fi dispusă să pună capăt sprijinului pe care îl acordă separatiştilor din estul Ucrainei.
Reamintim că recent autoritățile americane au confirmat faptul că au furnizat Ucrainei sistemele de rachete antitanc Javelin, mișcare condamnată la unison de Kremlin și liderii separatiști din Donbas.
Vizită de lucru
Emisarul american a vizitat voluntarii ong-urilor umanitare, soldaţii şi civilii ucraineni care trăiesc de-a lungul liniei frontului din estul Ucrainei. Acesta a promis creșterea sprijinului umanitar american pentru populația afectată de conflict, inclusiv prin organizarea unor vizite în zona de conflict a reprezentanților unor organizații donatoare din Statele Unite, care s-ar putea implica în acordarea unor ajutoare financiare.
Ultimele luni au fost marcate de o deteriorare a relaţiilor dintre SUA şi Rusia, făcând totodată aproape nerealizabil un progres în estul Ucrainei.
Sistemele Javelin nu sperie Federația Rusă
Javelin pentru Donbas
Autoritățile americane au confirmat faptul că au furnizat deja Ucrainei sistemele de rachete antitanc Javelin. „Ele au fost deja livrate”, a spus reprezentantul oficial al Departamentului de Stat, care a răspuns la o întrebare a jurnaliștilor de la Europa Liberă.
După luni de dezbateri aprinse la Washington și, după cum se susține, cu opoziția președintelui Donald Trump, Casa Alba a aprobat până la urma vânzarea de rachete antitanc Ucrainei. Decizia a provocat critici dure din partea Moscovei, ministrul adjunct de externe, Serghei Riabkov, acuzand atunci SUA că ”arunca gaz pe foc” in razboiul din Donbas.
Misiunea ONU, un vis imposibil
Conform unor surse diplomatice din cadrul ONU, citate de mass-media, Kurt Volker a făcut ruşilor propunerea de a desfăşura în estul Ucrainei o misiune ONU de menţinere a păcii. Oficialul american a declarat pentru BBC că încă mai aşteaptă un răspuns în această privinţă, pentru că în ultimele trei luni nu a existat niciun fel de comunicare între el şi omologul său rus.
La rândul său, preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru CBS News că Ucraina are nevoie de o misiune ONU de menținere a păcii în zonele ocupate din Donbas. „Mulți observatori cred că aici, la noi, în Ucraina, este un ‘război rece’. Vreau să-i dezamăgesc – nu este un ‘război rece’. „Acesta este un război fierbinte și în fiecare zi avem civili și soldați ucraineni morţi. În această situație, cu siguranţă, avem nevoie de forţe de menţinere a păcii” a afirmat Poroșenko.
Potrivit liderului ucrainean, organizarea unor alegeri în Donbass este posibilă după desfăşurarea completă a operațiunii de menținere a păcii. „Este imposibil ca misiunea de menținere a păcii să fie prezentă acolo simultan cu trupele rusești. Este un instrument pentru a exercita presiuni asupra Federației Ruse, astfel încât aceasta să-şi retragă trupele din teritoriul ocupat” a adăugat Petro Poroşenko, citat de mass-media. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 30, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ambițiile euroatlantice ale Kievului sunt bine văzute de majoritatea statelor Alianței
Miniştrii de externe ai ţărilor membre ale NATO au examinat cererea Ucrainei privind aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după reuniunea miniştrilor de Externe ai ţărilor din Alianţă, desfăşurată, vineri, la Bruxelles, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ucraina şi-a exprimat şi ea dorinţa de a adera la NATO. Politica noastră, a uşilor deschise, e un succes istoric. A adus stabilitate, pace şi prosperitate la milioane de oameni din regiunea euroatlantică şi a construit o cooperare mai mare. Aşa cum a demonstrat primirea Macedoniei în NATO anul trecut, uşa NATO rămâne deschisă. Pentru ca o ţară să intre în NATO, ea trebuie să ceară asta, iar 29 de aliaţi trebuie să accepte. Nimeni altcineva nu are nimic de zis în asta sau drept de veto”, a declarat Jens Stoltenberg, făcând referire la presiunile periodice ale Federației Ruse.
Țară aspirantă
NATO a oferit Ucrainei statut de ţară aspirantă pentru aderarea la alianţa militară, se arată și într-un comunicat al organizației, citat de KARADENIZ PRESS. „Uşa NATO rămâne deschisă oricărei ţări europene aflate în poziţia de a-şi asuma angajamentele şi obligaţiile de membru şi de a contribui la securitatea zonei euro-atlantice. Din 1949, numărul de state membre NATO a crescut de la 12 la 29, prin intermediul a şapte runde de extindere. În prezent, patru ţări partenere şi-au declarat aspiraţiile pentru aderarea la NATO: Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Ucraina”, se mai arată în documentul citat.
Ţările care îşi exprimă intenţia de a adera la NATO sunt invitate la un dialog aprofundat cu Alianţa Nord-Atlantică despre aspiraţiile de membru şi reformele necesare, după care urmează participarea la manevre comune în cadrul Planului de Acţiune (MAP), prin intermediul căruia NATO furnizează asistenţă în pregătirea pentru aderare. Colaborarea pentru aceşti paşi nu reprezintă o garanţie pentru aderare, ci un mecanism-cheie al candidaturii.
Liderul de la Kiev Petro Poroșenko, mulțumit de decizia NATO
Poroșenko, mulțumit
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a salutat anunţul făcut de NATO şi a spus că aşteaptă Planul de Acţiune în vederea aderării. „Salut această decizie importantă, mult aşteptată şi logică luată de NATO de a aprecia ambiţiile Ucrainei cu privire la Alianţă. Acest lucru a devenit o recunoaştere privind starea reală a relaţiilor noastre cu NATO. Este exact ce am discutat în timpul celei mai recente întâlniri cu secretarul general al NATO, la Munchen, precum şi în cadrul conversaţiei telefonice recente cu vicepreşedintele SUA. Apreciez poziţia fermă pentru sprijinirea Ucrainei, ţară pentru care îndeplinirea criteriilor de aderare la Alianţă este una dintre priorităţile de securitate naţională. Următoarea noastră ambiţie este un Plan de Acţiune pentru Ucraina”, a spus liderul de la Kiev.
Ucraina a început demersurile pentru aderarea la NATO în 2014, după protestele antiguvernamentale din Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev), în urma cărora preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat şi ulterior acuzat de deturnarea fondurilor publice şi înaltă trădare.
În mandatul său (februarie 2010 – februarie 2014), președintele fugar Viktor Ianukovici a spus că nu manifestă interes pentru aderarea ţării sale la NATO.
Război prelungit
Ucraina este afectată de conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între armata și serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, care a izbucnit în 2014 şi care s-a soldat până în prezent cu aproximativ 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent. La 18 iulie 2017, regimurile separatiste din estul Ucrainei au proclamat un nou stat pe teritoriile pe care le controlează.
Rusia şi-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de extinderea NATO către Est. În plus, Moscova a denunţat instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Relaţiile dintre Rusia şi NATO au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi susţinerea de către Rusia a separatiştilor din estul Ucrainei.
Fără speranțe deșarte
Parteneriatul Ucraina-NATO de dezvoltare a capabilităților și de consolidare a capacităților, solicitat de președintele Petro Poroșenko, nu reprezintă o treaptă pentru aderarea la Alianţă a precizat anterior secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, adăugând, totuşi, că aliații au luat în considerare faptul că Ucraina se străduiește să se alăture programului de parteneriat consolidat. „Am luat în serios declarația președintelui cu privire la această chestiune, iar aliații vor lua în considerare această aspirație” – a remarcat Gottemoeller. „Dar vreau să avertizez foarte clar încă de pe acum: parteneriatul de capabilităţi consolidate în niciun caz nu reprezintă o treaptă pentru aderarea la NATO” – a completat secretarul general adjunct al Alianţei. Potrivit lui Rose Gottemoeller, acest program a fost elaborat pentru parteneri importanți ai Alianței, cum ar fi Australia sau Iordania, care nu intenționează să adere vreodată la NATO. „Acesta este semnalul pe Ucraina tinde să-l obţină? În opinia mea, Kievul nu ar trebui să creadă că acesta va fi un pas spre aderare. Nu! Pentru țările partenere, aceasta poate fi o recunoaștere a faptului că relaţia noastră de cooperare este una strânsă, însă cu siguranţă nu este o treaptă pentru obţinerea calităţii de membru!” – a explicat Gottemoeller. Aceste declaraţii ale reprezentantului NATO au fost făcute după ce președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a declarat că Ucraina va insista asupra unui program de oportunități sporite în cooperarea cu NATO.
Experiența militară ucraineană din Donbass, un punct forte pentru Kiev în negocierile cu NATO
Veto maghiar
Întâlnirea la nivel de miniştri dintre ţările membre ale NATO şi Ucraina nu a putut să aibă loc din cauza veto-ului Guvernului ungar, arată surse oficiale ale NATO. Acest pas nu reprezintă o surpriză întrucât Guvernul de la Budapesta a precizat unanim, în ultimele luni, că va împiedica apropierea Ucrainei de Occident, până când nu vor fi retractate deciziile care ştirbesc drepturile maghiarilor din Transcarpatia. Potrivit lui Péter Szijjártó, ministrul ungar pentru afaceri externe şi relaţii economice internaţionale, acesta nu este un conflict ungaro-ucrainean, ci ar trebui să fie un conflict între comunitatea internaţională, care respectă drepturile fundamentale ale democraţiei, şi Ucraina
Anterior, reprezentantul Kievului la NATO, Vadim Pristaiko, şi-a exprimat speranţa că Ungaria, care a promis să blocheze aspiraţiile euro-atlantice ale Kievului, din cauza Legii ucrainene a educaţiei, va avea „o poziție consolidată” cu privire la demersurile Kievului în privinţa integrării în UE şi NATO.
„Ungaria ne vindecă soldații și participă la exerciții comune. Ungaria înțelege foarte bine de unde pot veni tancurile şi ştie că nu este vorba despre Ucraina”, a adăugat Pristaiko.
Începând cu luna februarie 2018, Ungaria a blocat deja a doua sesiune ministerială Ucraina-NATO, autoritățile ungare explicând că în acest fel, fac presiuni asupra Kievului, pentru a modifica Legea educaţiei.
NATO, subiect de campanie electorală pentru Poroșenko
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko, a anunțat în timpul unei întâlniri cu bloggeri ucraineni că va candida pentru un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale programate pentru luna martie 2019. „Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, relatează pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov.
În postarea personală bloggerul ucrainean a descris pe scurt problemele discutate în cadrul întâlnirii, adăugând, de asemenea, care sunt reformele din țară de care se mândrește Poroșenko. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
NATO, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.
Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2019 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici (liderul partidului pro-rus Za Jittia), Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..
Vise euroatlantice
Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.
Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE.
An-225 Mriya, propus de Kiev statelor NATO
Antonov ucrainene pentru NATO
Ca o dovadă clară a intențiilor strategice ale Ucrainei de a adera la NATO, compania de stat ucraineană Antonov a anunţat că este pregătită să furnizeze mai multe avioane Antonov 124 unor armate din ţări membre NATO pentru a compensa retragerea grupului rus Volga-Dnepr, care nu va prelungi un contract pe care îl are cu Alianţa Nord-Atlantică şi care expiră la sfârşitul anului”Antonov este pregătit să-şi extindă cooperarea în cadrul proiectului cu garanţia de a livra cantitatea de avioane necesară”, a declarat și un purtător de cuvânt al companiei.
Moscova răspunde dur
Compania privată rusă Volga-Dnepr a anunţat la 18 aprilie că nu va prelungi un contract care expiră la sfârşitul anului 2018 pentru furnizarea de avioane Antonov 124 pentru zece armate europene din cadrul NATO. Experții consideră că această decizie este luată ca răspuns la noile sancțiuni adoptate de Occident împotriva Federației Ruse.
Potrivit termenilor acestui contract, numit Salis şi care a fost prelungit în mod constant din 2006, Antonov şi Volga-Dnepr trebuiau să furnizeze fiecare până la şase avioane de transport Antonov 124 unor state membre ale NATO pentru a acoperi deficitul capacităţilor de transport aerian strategic ale Alianţei.
Opțiuni corespunzătoare
NATO a precizat, după anunţul Volga-Dnepr, ”că lucrează cu ţările din contractul Salis pentru a explora opţiunile corespunzătoare nevoilor în domeniu începând din ianuarie 2019”. Cele zece state membre NATO care beneficiază de contractul Salis sunt: Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Ungaria, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Slovacia şi Slovenia.
Retragerea companiei Volga-Dnepr este o lovitură deosebit de puternică pentru armata franceză, afectată de întârzierea livrărilor şi de problemele tehnice ale noii aeronave de transport militar european A400M şi care este nevoită să se bazeze pe avioanele Antonov 124 pentru misiunile sale externe, în special în regiunea Sahel.
Antonov 225 „Mrya”, propus NATO
Există doar aproximativ 20 de avioane Antonov 124 în lume, deţinute de trei companii: grupul rus Flight Unit FU-224, compania privată ucraineană Antonov Airlines şi Volga-Dnepr, aceasta din urmă deţinând majoritatea aparatelor de acest tip.
Proiectat în epoca sovietică, Antonov 124 are o capacitate de transport de 120 de tone, mult superioară modelului A400M, şi poate transporta inclusiv elicoptere sau vehicule blindate.
Antonov a indicat, de asemenea, posibilitatea de a furniza statelor NATO modelul Antonov 225 „Mrya”, cea mai mare aeronavă cargo din lume, capabilă să transporte până la 250 de tone. Un singur exemplar al acestui model a fost construit până în prezent, neexistând planuri pentru construirea unor noi aparate. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | apr. 27, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Fostul președinte de la Kiev, Viktor Ianukovyci, și apropiații săi mizează pe sprijinul liderului rus Vladimir Putin pentru a reveni în Ucraina
Foștii miniștri de pe vremea fostului președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovyci, au declarat că vor să revină în Ucraina pentru a „reînvia” țara, relatează cotianul Slovo i Dilo (Cuvinte și Fapte), citat de Libertatea Cuvântului. Concomitent, surse politice de la Kiev au declarat pentru KARADENIZ PRESS că oficialii fugari pregătesc lansarea unui guvern ucrainean în exil pentru a profita de apropierea perioadei electorale din Ucraina. Majoritatea statelor, inclusiv țările membre ale UE, au respins categoric posibilitatea de a recunoaște un astfel de guvern susținut de Moscova.
Declarație de război
Mykola Azarov, Vitali Zaharcenko, Andrii Kliuiev si Stanislav Șuleak, cunoscuți aliați ai lui Ianukovyci, au declarat în cadrul unei conferințe de presă la Moscova că se vor întoarce la Kiev. Cu siguranță ne vom întoarce în țara noastră. Suntem reprezentanții Ucrainei pe care actualul regim nu vrea să-i vadă. Ne vom întoarce cu siguranță și vom reînvia neapărat Ucraina, schimbând actualul curs politic. Sunt profund convins de acest lucru”, a spus fostul premier ucrainean Mykola Azarov.
De asemenea, Vitali Zaharcenko, fost ministru al Afacerilor Interne și unui din principalii acuzați de crimele din timpul Euromaidanului, a dat asigurări că se va întoarce în Ucraina. „Am legături foarte strânse cu Ucraina. Toată tinerețea am consacrat-o acestei țări și bineînțeles viitorul meu, inclusiv cel politic, va fi legat de această țară”, a spus Vitali Zaharcenko.
Moștenire controversată
Fostul comandant al trupelor interne din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Stanislav Șuleak, a declarat că „vreau să mă întorc în Ucraina, unde steagul roșu al victoriei și panglica Sfântului Gheorghe vor fi mândria și onoarea țării, iar divizia ”SS Galiția” va fi obiectul unei mari rușini. Vreau să mă întorc într-o astfel de țară și voi face tot posibilul pentru a face acest lucru”, a spus Șuleak.
La conferința de presă de la Moscova, care a durat puțin peste o oră, au participat circa 20 de reprezentanți ai mass – media, printre care și unul din Ucraina.
Guvern în exil
Surse politice de la Kiev au declarat pentru KARADENIZ PRESS că serviciile de securitate din Ucraina au primit mai multe semnale privind pregătirea de către foști înalți oficiali ai perioadei Ianukovyci a relansării inițiativei de formare a unui guvern în exil, cu sediul la Moscova, pentru a încerca să influențeze procesul electoral iminent din Ucraina. Menționăm că anterior, fostul premier, Nikolai Azarov, a declarat că se va adresa instanţelor internaţionale în urma deciziei date de Tribunalul de la Moscova, prin care se recunoaşte lovitura de stat din Ucraina din anul 2014
„Cu siguranţă vom întreprinde paşi în acest sens. Acum intenţionăm să ne adresăm instanţelor internaţionale şi să prezentăm toate datele, care au fost analizate la Moscova ca materiale de bază. Este vorba de mărturii şi de un număr mare de alte documente” declara Azarov în 2017.
Presiuni juridice
Fostul premier şi-a exprimat speranţa că tribunalele ucrainene, sub presiunea dovezilor existente, vor fi nevoite să analizeze plângerile sale. Politicianul a adăugat, totodată, că formarea unui guvern al Ucrainei în exil este pe deplin reală dacă vor fi create premisele necesare pentru aceasta. „Înainte de toate, trebuie create condiţii pentru apariţia unui guvern în exil, iar apoi, aceste condiţii trebuie să apară, în primul rând, în Ucraina. Când elita conducătoare, care a preluat ilegal puterea, nu va mai putea să-şi îndeplinească funcţiile, iar poporul va dori o conducere alternativă, atunci vor apărea aceste condiţii pentru formarea unui guvern în exil” a subliniat Nikolai Azarov, citat copios de mass-media rusă. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 27, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina
Garda-Națională-a-Ucrainei, antrenată-de-Jandarmeria-Română. Unitățile Gărzii au participat la majoritatea etapelor războiului din Donbass
Instructori din România vor ajuta la pregătirea la standarde europene a unităților montane ale Garzii Naționale din Ucraina, anunță de serviciul de presă al Gărzii Naționale din fosta țară sovietică, citat de Libertatea Cuvântului, preluat de KARADENIZ PRESS. Aceste pregătiri var avea loc în cadrul proiectului „Asistență tehnică pentru dezvoltarea Gărzii Naționale a Ucrainei”, se mai arată în comunicat.
„Există deja confirmarea oficială a numirii unui angajat al Jandarmeriei din România în calitate de consilier al comandantului Gărzii Naționale din Ucraina. Acesta va trece la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu începând cu 2 mai”, precizează comunicatul.
Vizită strategică
O delegaţie a Jandarmeriei României, invitată de generalul-locotinent Mykola Balan, adjunct al Comandantului Gărzii Naţionale din Ucraina, efectuează în perioada 23-28 aprilie 2018 o vizită de lucru la Centrul de Pregătire pentru Subofiţeri de la Zolokiv al Gărzii Naţionale din Ucraina, relatează BucPress. Sursa citată menționează că scopul vizitei militarilor români este de a analiza aspectele concrete ale cooperării bilaterale cu structura de pregătire din cadrul Gărzii Naţionale a Ucrainei, vizând dezvoltarea relaţiilor de cooperare dintre structurile cu atribuţii în domeniul pregătirii personalului din cadrul celor două instituţii similare din Ucraina, respectiv din România.
După cum informează SuceavaNews, această activitate îşi propune să contribuie la diversificarea portofoliului schimburilor de experienţă dintre cele două instituţii, dată fiind participarea, până în prezent, a 43 de cadre ucrainene la cursuri, antrenamente, ateliere de lucru şi schimburi de experienţă, derulate la Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi din Fălticeni, în cadrul proiectului „Sprijin pentru Dezvoltarea Gărzii Naţionale din Ucraina”.
Fără mobilizare masivă
La rândul său, într-un interviu acordat redacției „BBC News Ucraina”, ministrul Apărării de la Kiev, Stepan Poltorak, a dat asigurări că la etapa actuală în Ucraina nu există necesitatea anunțării unui nou val de mobilizare în armată, relatează mass-media din Ucraina.
„Am învățat cum să evaluăm riscurile în timpul mobilizării. Dar, subliniez că la etapa actuală nu există necesitatea unui nou val de mobilizare”, a spus ministrul. Potrivit lui, în armată s-au înrolat un număr mare de rezerviști care au experiență de luptă. „Ei au fost deja repartizați în unități militare”, a explicat el. De asemenea, ministrul a spus că operațiunea antiteroristă se va încheia la 30 aprilie, iar lupta împotriva Federației Ruse va avea un nou format. Stepan Poltorak a menționat că anual pentru întreținerea unui militar ucrainean statul cheltuiește 12 mii $.
Costuri ridicate
„Întreținerea unui soldat american costă 510 mii $ pe an, în Marea Britanie – 250 mii de lire sterline, Germania – 220 mii $, Polonia – 100 mii $, Rusia – 83 mii $, Lituania – aproximativ 80 mii $, Albania – 20 mii $. Nu poți face cu 12 mii mai mult decât poți face cu 510 mii”, spune Poltorak.
Potrivit clasamentului, întocmit de Global Fire Power (o revistă online de specialitate) în fiecare an și dat publicității în luna martie, Forțele Armate din Ucraina se plasează pe locul 8 în topul celor mai puternice armate din Europa. Pentru această evaluare au fost luate în calcul personalul militar, capabilitățile militare aeriene, terestre și navale, dar și elemente specifice ale puterii naționale precum resursele naturale, financiare, logistice sau poziția geografică. Conform topului Global Fire Power, Statele Unite rămân pe primul loc în topul celor mai puternice armate ale lumii, urmate de Rusia şi China. Rusia dispune de cele mai puternice trupe terestre şi are o superioritate în ceea ce priveşte numărul de tancuri. Liderul topului este armata americană, care dispune de cel mai mare buget din lume, iar pe locul trei se află armata chineză. Printre primele zece cele mai puternice armate mai intră India, Franţa, Marea Britanie, Japonia, Turcia, Germania şi Egipt. Ucraina se clasează pe locul 30, într-un clasament în care au fost incluse 133 de state. (N.G./M.I.)
