Dodon respinge afirmațiile lui Rogozin privind antrenarea de comandouri în baza militară de la Bulboaca

Dodon respinge afirmațiile lui Rogozin privind antrenarea de comandouri în baza militară de la Bulboaca

 

Președintele R. Moldova Igor Dodon a respins indirect acuzațiile vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care afirmase anterior că poligonul de la Bulboaca este folosit pentru pregătirea unor comandouri de militari moldoveni, împreună cu forțe din NATO, cu rolul de a destabiliza regiunea.  Astăzi, în calitate de comandant suprem al forțelor armate, am efectuat o vizită de lucru pe poligonul de la Bulboaca, pentru a clarifica pe loc starea lucrurilor. Am constatat că activitățile de pe poligon se desfășoară conform planului obișnuit, sunt reparate și renovate unele imobile pentru întreținere și cazare, se îmbunătățește infrastructura drumurilor. Nu am depistat lucrări de ordin militar dubioase, care să sprijine zvonurile cu privire la o eventuală destabilizare a situației din zona de securitate, implicare sau intervenție a forțelor armate străine”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a criticat săptămâna trecută decizia americanilor de a construi opt clădiri, inclusiv un hotel şi un centru comercial, la Baza de instruire militară a Armatei Naţionale de la Bulboaca. Conform acestuia, americanii ar pregăti teren pentru invadarea Transnistriei.

„Proiectarea și construcția instalațiilor pentru operațiuni militare în zonele urbane. Americanii încep să antreneze forţele militare ale Republicii Moldova în eventualitatea unui nou conflict armat cu Transnistria“, a comentat Rogozin pe o reţea de socializare.

Share our work
EXCLUSIV/ Întâlnire de „gradul zero”: Dodon se vede la Muntele Athos cu „oligarhul lui Dumnezeu”, finanțatorul separatismului prorusesc din Donbas și preferat al lui Putin

EXCLUSIV/ Întâlnire de „gradul zero”: Dodon se vede la Muntele Athos cu „oligarhul lui Dumnezeu”, finanțatorul separatismului prorusesc din Donbas și preferat al lui Putin

Președintele prorus al R. Moldova, Igor Dodon și oligarhul rus Konstantin Malofeev

Desantul numeroasei delegații conduse de către Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, pe Sfântul Munte Athos are și un substrat politic important pentru liderul de la Chișinău, relatează surse politice de peste Prut, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sub pretextul unui pelerinaj religios, Igor Dodon și alți politicieni din Partidul Socialiștilor au programate întâlniri neoficiale cu mai multe persoane apropiate Kremlin-ului, atât politicieni ruși, cât și Konstantin Malofeev, om de afaceri rus, supranumit și „oligarhul ortodox” datorită importantului sprijin financiar și politic acordat entităților Patriarhiei Ortodoxe Ruse, atât din Federația Rusă, cât și din Ucraina, Republica Moldova și alte state.

Sinod de taină

Sursele citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS au precizat că întâlnirea a fost organizată în funcție de programul oligarhului ortodox Konstantin Malofeev, liderul de la Chișinău insistând de câteva luni pentru a fi primit de acesta. Insistența lui Igor Dodon se datorează faptului că dorește obținerea sprijinului, mai ales financiar și politic, din partea oligarhului ortodox pentru organizarea în 2018, la Chișinău, a lucrărilor celui de al 12-lea Congres Mondial al Familiilor (World Congress of Families), organizație acuzată de strânse legături cu Moscova.

WCF (World Congress of Families), cu sediul în Statele Unite, este catalogat în diferite rapoarte ale unor ONG-uri drept un „grup care incita la ura” din cauza rolului său în privința legii contra propagandei gay, adoptate în 2013, în Rusia, relata mass-media cu ocazia cele mai recente reuniuni a WCF, desfășurate, în mai 2017, la Budapesta sub patronajul premierului maghiar Victor Orban.

Sursele citate de mass-media occidentală au precizat că legăturile grupului cu oligarhi și lideri ai Bisericii Ortodoxe Ruse apropiați Kremlinului, unii dintre ei prezenți și la Congresul Mondial al Familiilor din Budapesta, sunt îngrijorătoare. Activitatea WCF este finanțată și de oligarhul ortodox Konstantin Malofeev.

Lucrările WCF de la Budapesta au fost folosite de premierul maghiar Viktor Orban pentru a acuza Uniunea Europeană că este dominata de „o ideologie liberală ce relativizează și se constituie într-o insultă la adresa familiilor”. Și lucrările WCF de la Tbilisi din 2016 (unde Igor Dodon a participat în calitate de reprezentant al Republicii Moldova, fără însă a existat un document oficial în acest sens, mai ales datorită faptului că nu era încă președinte al republicii) au fost folosite extensiv de către participanții din Federația Rusă și state aliate pentru a lansa atacuri publice dure față de politica UE și NATO din spațiul CSI.

Portret de oligarh

Konstantin Malofeev este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat unul dintre ideologii panslaviști cei mai influenți în prezent. Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev.

În 2014, oligarhul a organizat și finanțat desfășurarea la Viena a unui adevărat summit al extremei drepte din statele UE și nu numai, printre invitați numărându-se Marion Marechal-Le Pen, lidera Frontului Național din Franța (care a pierdut recentele alegeri prezidențiale din Hexagon), Volen Sidorov, liderul partidului bulgar Ataka, Heinz-Christian Strache, liderul FPO (extrema dreaptă din Austria), dar și Alexandr Dughin.

Mai multe anchete de presă din ultimii ani l-au legat pe Konstantin Malofeev de finanțarea unor partide politice cu vederi pro-ruse și anti UE/NATO din statele UE și Balcani.

În acest context, demersurile lui Igor Dodon de a intra în bunele grații ale oligarhului, pe care l-a invitat de mai multe ori la Chișinău și în Transnistria, nu trebuie să fie o surpriză pentru organele de resort.

Pe urmele lui Putin în „mănăstirile rusești”

Manastirea Sfantul Pantelimon

Printre principalele obiective ale vizitei delegației din Republica Moldova s-a numărat mănăstirea Sfântul Pantelimon, cunoscută sub numele de „Rusikon” (Ρωσσικόν, Rossikon), adică „mănăstirea ruşilor”, datorită faptului că este locuită majoritar de călugări din spațiul CSI, fiind înființată, în secolul 11, de călugări proveniți din Rusia Kieveană (Rutenia Kieveană, proto-stat al triburilor slave estice, cu capitala la Kiev). Mănăstirea, aflată sub jurisdicția directă a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopole, a intrat de mai multe ori în atenția mass-media, datorită vizitelor liderului rus Vladimir Putin (inclusiv în 2016) și a sprijinului mediatic și religios acordat de obștea mănăstirii acțiunilor militare pro-ruse din Crimeea și Donbas.

În timpul vizitei la mănăstirea Sfântul Pantelimon, Igor Dodon nu a rezistat tentației de a se poza pe același tron pe care a stat și președintele rus Vladimir Putin în cursul ultimei sale vizite din 2016, provocând un val de critici pe rețelele de socializare.

Notă: Acest material este protejat de Legea nr 8/1996, privind dreptul de autor și drepturile conexe, iar preluarea informațiilor se va face numai în limita a maxim 1.500 de semne, cu citarea sursei și link activ către acest portal.

Share our work
Dima, fii „bărbată”, nu te mai ascunde după fustele doamnelor și scutecele copiilor!

Dima, fii „bărbată”, nu te mai ascunde după fustele doamnelor și scutecele copiilor!

 

Situația recentă în care s-a aflat vicele Dima Rogozin a stârnit multă pasiune în presă și pe rețelele de socializare. Atât de multă încât ai fi zis că ar fi un „casus belli” pentru cel de-Al Treilea Război Mondial. Un fel de scenă comică de „scrisoare pierdută” a lui Caragiale în variantă rusească, cu Rogozin pe post de Zoe. Aflat într-un avion de linie, vajnicul războinic de Facebook și Twitter, a trebuit să facă cale întoarsă la Moscova. Adică, mai pe românește, a fost trimis la origini de către autoritățile de la Chișinău, Kiev și București. Nu înainte de a ciripi pe Twitter. Cel mai tare, lui Dima i-a cășunat pe „javrele” de români care nu i-au permis aterizarea la București. Am stat și m-am gândit, dar n-am găsit nimic. Am încercat cu memoria virtuală a Google-ului. Nimic, vsio! Nici urmă de Rogozin la București. În atari condiții, se ridică întrebarea logică: ce a fost în capul lui când a crezut că poate ajunge tocmai acum? Să-l credem naiv sau doar provocator?

Dacă ne debarasăm de „retorică de Țața Florea” pe care o folosește Dima, vom observa aspecte ceva mai complicate. Faptul că el s-a folosit de o cursă de linie pentru a inflama spiritele la Chișinău și București, nu denotă numai lașitate. Ci chiar premeditarea și punerea în pericol a vieților acelor nevinovați – femei și copii – pe care îi invocă. Mai ales că echipajul era conștient că nu poate ateriza cu Rogozin la bord pe aeroporturile UE, conform uzanțelor tehnice ce reglementează zborurile în spațiul internațional. Cu alte cuvinte, Dima a acționat că o sinucigașă din Orientul Mijlociu, care și-a ascuns bombele sub fustă și a intrat în mulțimea de oameni nevinovați cu gândul de a le pune viețile în pericol. Conștient și foarte sigur că se află pe lista neagră oficială a UE, și că nu va pune piciorul pe pământ european din cauza acțiunilor internaționale legate de anexarea Crimeei, Rogozin a forțat nota. Refuzat evident, Dima a început să se plângă ca din gură de șarpe, victimizându-se cu lașitate. Păi, parcă era mare luptător cu arma în mână pe Nistru în `92, împușcând moldovenii ca pe iepuri? Acum să te ascunzi după fustele doamnelor și scutecele bebelușilor este pe cât de hilar, pe atât de patetic.

De altfel nici celelalte state europene pe deasupra cărora Rogozin a survolat cu avionul de linie, adică Polonia, Slovacia și Ungaria, nu l-au primit din aceleași rațiuni legate de sancțiuni. Dar lui Dima îi stau în gât românii pe care nu îi poate înghiți nici cu o tonă de lămâie. Dima a primit câteva zmetii politicoase din podul casei de la MAE și MApN de la București. Aceștia l-au invitat pe Rogozin, vorba amicul său de la Chișinău, să servească un ceai și să nu se mai „diorgăiească”. I s-a comunicat oficial că este pe „black list-ul” de sancțiuni al UE și cu asta, basta! La fel i-a transmis și ministrul Apărării de la București, cum că România își vede de treaba ei și nu vrea să intre în polemici inutile pe acest subiect. Un fel de „ursul trece, câinii latră!”. Numai că pe roluri inversate. În cazul amenințărilor cu sancțiuni proferate de Rogozin, probabil rușii mai pot lua românilor doar boii de la bicicletă.

Reverberațiile vocalizelor lui Dima s-au auzit până la Chișinău, acolo unde cutia de rezonanță a primit stimulul așteptat. Și astfel a început salivarea, precum cea a câinelui din experimentul lui Pavlov. Becul de la Moscova s-a aprins și Dodon a preluat instinctiv, cu copy-paste oral, cuvintele „brat-ului” său. Cel alături de care avea de gând să pună în piept decorații de stat pentru cei care i-au împușcat semenii. Un fel de upgradare ce frizează schizofrenia a deja existentului sindrom Stockholm de la Chișinău. Unul care, probabil, și pe Freud l-ar fi pus pe gânduri. Foarte supărat, Dodon a explicat cu emfază că „românașii” sunt un fel de sursă a răului primar. După care și-a continuat delirul geopolitic în nota obișnuită cu NATO în Moldova pe Nistru și cu așa-zisul său patriotism. Nimic nou aici. În cele din urmă Dima și Igari s-au resemnat, înjurând bosumflați în colțul gurii. Cu decorarea „artiștilor” crimelor din 1992 de Nistru, cu siguranță Moldova ar fi avut și mai mult viitor. Sărăcia și corupția ar fi fost stârpite. La Chișinău nu ar fi curs doar lapte și miere, ba chiar și ambrozie. În rest, Dima fii „bărbată”, poza de așa-zisă victimă strică ultimul cadru al kino-ului!

Publicat de EvZ Moldova

Share our work
Curtea Constituțională de la Chișinău „demantelează” planurile populiste ale lui Dodon privind referendumul pentru sporirea propriilor prerogative

Curtea Constituțională de la Chișinău „demantelează” planurile populiste ale lui Dodon privind referendumul pentru sporirea propriilor prerogative

Judecătorii Curții Constituționale de la Chișinău dau verdictul de neconstituționalitate pentru referendumului lui Igor Dodon

Curtea Constituțională a declarat, joi, drept neconstituțional decretul prin care Dodon a stabilit organizarea unui referendum pe 24 septembrie, care conținea mai multe întrebări și aveau legătura cu platforma sa politică și a PSRM. Curtea Constituțională relevă că președintele Dodon nu are drept de abrogare asupra unei legi votate în parlament. În partea de dizolvare a Parlamentului, judecătorii CC au precizat că șeful statului nu poate modifica Constituția și că nu se poate dizolva Parlamentul printr-o astfel de măsură. „Dreptul președintelui trebuie văzut ca un instrument de contrabalanță, nu de dezechilibru”, a precizat CC.

Mai mult, judecătorii mai spus că acest instrument de dizolvare a Parlamentului nu poate fi folosit în interes de partid, fapt ce schimbă rolul neutru al președintelui, fapt ce nu este compatibil cu regimul parlamentar al țării. Cu privirea la „Istoria Moldovei”, acest lucru trebuie stabilit de experți și savanți, nu de politicieni și că acest lucru nu trebuie politizate, au mai precizat judecătorii CC. Potrivit Curții, întrebările la care urmau să răspundă cetățățenii depășesc competențele șefului statului, iar prin semnarea decretului respectiv Igor Dodon a încălcat legea fundamentală.

Reacție neîntârziată

Președintele prorus Igor Dodon a reacționat imediat joi, după verdictul Curții Constituționale legat de neconstituționalitatea referendumului. Acesta a scris pe pagina sa de Facebook că verdictul dat de judecătorii CC este „o sfidare în adresa cetățenilor”. „Decizia Curții Constituționale este o sfidare în adresa cetățenilor și a libertății lor de a se expune pe subiecte de interes național. La modul practic, CC-ul a redus rolul cetățenilor statului la nivel de simpli alegători, cu utilitate strict electorală, fără capacitate de a interveni și de a se manifesta prin plebiscit în perioada dintre scrutine”, a declarat acesta.

De altfel, Dodon nici nu s-a ascuns că va acționa împreună cu PSRM în acest caz, deși Constituția spune că președintele trebuie să fie apolitic și nu poate face parte din niciun partid, și va face proteste în stradă. „Convocăm mâine ședința Consilului Republican al PSRM unde vom lua o decizie în această privință. Nu exclud acțiuni în masă în luna septembrie pe 24, în susținerea inițiativei președintelui”, scris Dodon.

Ghimpu se declară mulțumit

La rândul său, liderul PL, Mihai Ghimpu, unul dintre inițiatorii plângerii la CC pe acest subiect, a spus că decizia de astăzi a CC „este o decizie corectă, motivată și bine argumentată”. „Sunt foarte mulțumit de această hotărâre a Curții Constituțională, deoarece este argumentată, chiar mai mult decât am cerut noi. Domnul președinte trebuie să înțeleagă că cel care se opune legii este strivit și aruncat la coșul cu gunoi, ca să nu spun la tomberon. Nu poți schimba legile după cum își vine pofta”, a declarat el.

Share our work
Chișinău: Dodon vrea să-i decoreze pe soldați ruși din Transnistria cu distincții de stat

Chișinău: Dodon vrea să-i decoreze pe soldați ruși din Transnistria cu distincții de stat

Președintele rus Vladimir Putin, la parada dedicată Zilei Victoriei de pe 9 mai 2017, de la Moscova, însoțit de omologul său de la Chișinău, Igor Dodon

Președintele prorus de la Chișinău, Igor Dodon, a anunțat, luni, că intenționează să decoreze soldați ruși din regiunea transnistreană cu distincții de stat. Într-o declarație, făcută într-o conferință transmisă online de către postul rusesc de televiziune, Rossia 24, Dodon a precizat că dorește să decoreze cu distincții de stat ale Republicii Moldova militari din trupele de pace ruse și din forțele separatiste transnistrene și că vrea să participe la aniversarea de 25 de ani de la desfăşurarea operaţiunii de menţinere a „pacificatorilor” ruși pe Nistru. „Intenționez să particip la manifestări comune în Transnistria, dedicate împlinirii a 25 de ani de la războiul transnistrean. Niciun președinte al Republicii Moldova nu a participat vreodată la asemenea evenimente. Mai mult, planific să decorez militari moldoveni, transnistreni, dacă vor dori, și ruși cu distincții de stat a Republicii Moldova”, a declarat Igor Dodon.

În paralel, Guvernul de la Chișinău i-a interzis săptămâna trecută vicepremierul rus Dmitri Rogozin de a ateriza pe teritoriul R. Moldova în avioane militare, pentru a se deplasa la Tiraspol cu această ocazie. Dmitri Rogozin a luptat cu arma în mână împotriva Chișinăului în 1992, după singur afirmă în biografia sa, publicată cu câțiva ani în urmă.

Critici dure

Primele reacții au și început să apară la aceste inițiative enunțate de Igor Dodon. Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, a criticat dur, luni, intenția președintelui prorus Igor Dodon de a decora soldații ruși cantonați în regiunea transnistreană.

„Intenția lui Igor Dodon de a decora soldații ruși și militarii separatiști este o nouă crimă și o gravă jignire la adresa celor care și-au dat viața luptând pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova. Până acum nu am văzut ca Igor Dodon să decoreze pe nimeni din cei care au apărat integritatea Republicii Moldova. Nu am văzut să facă un gest de compasiune către mamele care și-au pierdut fiii, către copiii care și-au pierdut tații uciși tocmai de aceia pe care astăzi Dodon îi decorează. Mai mult, Igor Dodon pângărește simbolurile de stat, acordând recunoaștere unor trupe teroriste, ilegale care, în fiecare zi se pregătesc pentru a lupta contra Republicii Moldova.

Decorând trupele rusești de ocupație, decorând soldații separatiști, Dodon devine complicele lor la toate crimele înfăptuite de aceștia în ultimii 25 de ani. Poate Igor Dodon îl va decora și pe cel care l-a împușcat pe tânărul Vadim Pisari!”, a scris acesta pe pagina sa Facebook. Șalaru a mai îndemnat soldații R. Moldova, ce fac parte și ei din trupele de pacificare, să refuze distincțiile date de Dodon.

Share our work