COMENTARIU// Scenarii, manipulări și alte ecuații politice cu mai multe necunoscute la Chișinău

COMENTARIU// Scenarii, manipulări și alte ecuații politice cu mai multe necunoscute la Chișinău

sursa: TV8

Decizia recentă a de anulare a rezultatelor alegerilor pentru Primăria Chișinăului dă naștere unei noi stări de confuzie la Chișinău. La prima vedere, pe termen mediu, PD-ul pare să fi pierdut partida, oferindu-le posibilitatea pe parcursul verii celor din opoziția extraparlamentară de la Chișinău – PAS și PPDA – la care se mai alătură cu PLDM-ul, să tragă din toate direcțiile.

Pe de altă parte, este posibil ca PD-ul să-și fi oferit singur „fatvaua” politică necesară pentru a se victimiza în fața partenerilor proeuropeni că a încercat în toate felurile, dar nu că există în niciun chip șanse de colaborare cu PPDA și PAS. În acest caz, nu ar mai rămâne pentru aceștia decât „soluția imorală” a oficializării concubinajului cu PSRM lui Dodon, după alegerile parlamentare din toamnă.

PSRM-ul și-ar mai domoli discursul anti-UE, iar PD-ul nu ar mai răbufniri la adresa Moscovei, într-o coaliție chipurile de uniune națională. Bruxelles, prin fostul său ambasador la Chișinău, Pirka Tapiola, s-a arătat în trecut deschisă la o astfel de soluție. PSRM-ul nu va fi greu de atras într-o asemenea construcție, atât timp cât și Dodon poate suporta cu bani din Bahamas „jocul valizelor” cu Plahtoniuc pentru a-și cumpăra reciproc apoi „soldații” din Parlament.

Înot politic sincron

Ceea ce este interesant este sincronzarea mesajelor lui Dodon și Plahotniuc, la numai o zi distanță după decizia finală a Curții Supreme de Justiție de la Chișinău pe rezultatul alegerilor.

În jurul orelor prânzului, Dodon a ieșit cu predică virtuală și un cearșaf de scenarii de tipul „ce s-ar întâmpla dacă”, în timp ce Plahotniuc a ieșit cu un interviu la ziarul „neoficial de casă” al său, din păcate „Timpul”.

Acesta din urmă a anunțat cu emfază că el nu a cedat în fața presiunilor externe și că nu s-a amestecat în justiție în această decizie controversată. Totuși, tonul răspunsurilor, evident aranjate chiar de el și echipa sa de comunicare, tradează o stare de nervozitate imensă, care tradează mitul invicibilității și cinismului glacial care înconjoară figura acestui politician în mentalul colectiv.

Mesajul său a fost atât către oponenții săi politici – PAS și PPDA – pe care i-a acuzat de ipocrizie cum că nu au mai protestat atunci când Usatîi a fost interzis, cât și către partenerii occidentali care i-ar fi cerut să se amestece.

Pe ambii s-au acuzat mai pe față sau voalat de ipocrizie. Aluzie la intervențiile de luni seară ale Ambasadei UE și SUA la Chișinău privind încrederea cetățenilor în sistem de justiție din R. Moldova. Într-o apoteoză a acestei stări surescitate la maximum, Plahotniuc a precizat că și PD-ul ar putea ajunge victima unor astfel de decizii-surpriză și inexplicabile ale justiției.

S-a supărat și banii lor

Mai mult, Plahotniuc a tunat și fulgerat la adresa UE care nu ar mai trimite bani la Chișinău și astfel ar pedepsi cetățenii. Într-un mod laș, retorică sa pro-europeană se identifică din ce în ce mai tare cu cea pro-rusească a PSRM-ul pe acest palier.

Liderul PD a trecut astfel la o retorică „hard to get” la adresa europenilor care nu vor pompa bani în R. Moldova. Totuși, niciun cuvânt despre zecile de milioane de euro oferite până în prezent pentru reformarea justiției, din care guvernul său nu a făcut decât să renoveze clădiri și să cumpere produse de birotică și papetărie.

Când românii au redevenit „romici”

Apropo de duble standarde, Plahotniuc este foarte ofuscat de „folosirea politicienilor străini în alegeri”. Printre străini, liderul PD face referire la liderul PNL-ului din România, Ludovic Orban, care l-a susținut deschis pe Andrei Năstase.

Dar nu la fel de supărat a fost Plahtoniuc atunci când în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale s-a demonstrat, negru pe alb, cu toate documentele necesare, că socialiștii lui Dodon au primit bani rusești, prin offshor-uri din Bahamas. Sume pe care apoi aceștia le-au vărsat în campania electorală a lui Dodon. Dar poate o poză și un clip video cu un politician, fac cât un milion și jumătate de euro convetit din ruble rusești.

Iar acei „străini”, sunt cei care care au reparat în locul guvernării PD circa 1.000 de grădinițe, au mai trimis vreo câteva sute bune de microbuze pentru că acei copii defavorizați să meargă la școală.

Mai mult au mai oferit zeci de mii de burse pentru viitorul tinerilor din R. Moldova și se pregătesc să dea și gaze și curent, ca locuitorii de peste Prut să nu mai stea la mana Moscovei și Transnistriei, via firme de apartament, cu frica gerului în cazul opririi robinetului.

Dodon Gură de Aur

La rândul său, Igor Dodon încearcă și el să exploateze momentul și să tragă dividende în contul PSRM-ului său, prin aceeași lipsă de imaginație și supralicitare în ceea ce privește șansele acestui partid la viitoarele alegeri parlamentare.

Dodon s-a revenit din nou la retorică cu că socialiștii ar putea deține puterea supremă din toamnă și de a forma singuri propriul guvern.

Haosul și rușinea pe care le vedem azi în Moldova este rezultatul guvernarii de dupa 2009. Unioniștii de azi, cei de la putere și cei din opoziție, sunt creaturile politice ale guvernarilor “proeuropene” din acesti ani. Ei toti impreuna, si cei din majoritatea parlamentara si liderii protestelor din strada, au creat sau au salutat crearea AIE1, AIE2, AIE3, de fiecare data alegind “raul mai mic”. Acum culeg roadele…”, a scris Dodon pe contul său de Facebook, în timp ce se pregătește să meargă la Bruxelles să pledeze din nou politica copiată de la Voronin „cu fundul în două luntre” sau a „vițelului bând cu două mame”.

Scenarita l-a îmbolnăvit și pe Dodon, care a făcut astfel o serie de previziuni politice între Horoscop și previziunile lui Nostradamus. Cu socialiști zburdând de unii singuri și majoritar în Parlament, sau alegeri anticipate, deoarece PPDA și PAS nu îl vor accepta pe Plahotniuc la guvernare.

Astfel, Dodon i-a arătat pisica lui Plahotniuc sau poate doar a întărit acest preludiu viziual al PD-ul, constrâns să se suie în aceeași barcă cu PSRM și să vâslească împreună pe Bâcul politicii moldovenești. În final, Dodon a mai făcut o afirmație și un pronostic la fel de proaste ca cele precedente, declarându-și aghiotanți drept câștigători încă din blockstart-uri pentru viitoare cursă la Primăria Chișinăului, pentru ca la final să fie cei mai mari pierzători ai zilei. 

Din păcate, acesta este tabloul sumbru al celor mai puternici oameni ai zilei de la Chișinău. Unii care se lansează în atacuri și scenarii de toate tipurile în loc să-și vadă de reforme, program de guvernare și mai puține de vizite în jet-uri de fițe de la Moscova-Dubai-Washington. Politicieni care să aibă grijă de mâna de oameni care au rămas din cea mai săracă și mai coruptă țară a Europei, nu să vândă capșune pe Facebook pentru revitalizarea economiei țării.

Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu

Share our work
„Afacerea Giurgiulești”: Cum și-a vândut pe nimic R. Moldova singura ieșire indirectă la mare

„Afacerea Giurgiulești”: Cum și-a vândut pe nimic R. Moldova singura ieșire indirectă la mare

Președintele Igor Dodon, c0=semnatar al așa-zisului Acord de investiții în 2006 în calitate de ministrul al Economiei și Comerțului și patronul Danube Logistic, Thomas Moser – iulie 2017, în portul Giurgiulești.

Autoritățile Republicii Moldova nu știu astăzi ce valoare au investițiile făcute Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), singura ieșire indirectă la mare a R. Moldova, chiar dacă au acordat facilități enorme investitorilor, se arată într-o investigație publicată de Evenimentul Zilei, ediția de Republica Moldova.

De exemplu, unul dintre aceștia, Bemol Retail, în opt ani de zile, între 2007 și 2014, a beneficiat de facilități fiscale în valoare de circa 1557,9 milioane de lei, dar nu și-a îndeplinit mai multe obligații asumate.

 



Acordul de investii in Portul International Liber Giurgiulesti (Text)

Investitorul general, Danube Logistics, plătește, conform Acordului de Investiții din 2004, o taxă anuală de doar 1.000 de dolari pentru arendarea a unui teren de 120 de hectare, pe o perioada de 99 de ani, din care a obținut doar 55 de hectare. În plus, aceasta şi clienţii săi sunt scutiţi de achitarea plăţilor şi taxelor pentru exploatarea portului şi obiectivelor portuare, cu excepţia plăţilor navale, care se calculează şi se achită luându-se ca bază prețul de 0,0062 dolari SUA pentru un metru cub din volumul navei. Statul moldovenesc a acordat facilități fiscale rezidenților PILG până în 2030. Aceasta este realizarea pe care și-o adjudecă actualul președinte Igor Dodon, unul din arhitecții proiectului.

Acordul de Investiție ”Cu privire la Portul Internțional Liber ”Giurgiulești”, publicat în premieră

Acordul de Investiție Cu privire la Portul Internațional Liber ”Giurgiulești”, încheiat în 2004 între Guvernul R. Moldova şi trei firme – Azpetrol SRL (în prezent, Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (Danube Logistic SRL), Azpetrol Refinery SRL (Bemol Refinery SRL), subsidiare atunci ale Azpetrol Oil Services Group B.V, nu a fost publicat în Monitorul Oficial și nici nu a fost făcut public. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) a solicitat de căteva ori autorităților, inclusiv Ministerului Economiei, să ne ofere copia documentului, dar demersurile noastre au fost ignorate. În procesul documentării acestei anchete, CIJM a reușit să obțină copia documentului, pe care îl publicăm în premieră.

Din Acordul de Investiție, desprindem că executivul moldovenesc s-a obligat să creeze cadrul legislativ prin care să asigure înlesnirea investițiilor de către cele trei firme – Azpetrol SRL (în prezent, Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (Danube Logistic SRL), Azpetrol Refinery SRL (Bemol Refinery SRL).

La rândul lor, cele trei companii și-au asumat angajamentul să facă mai multe investiții: Azertrans – să construiască infrastructura PILG, precum și să extindă terminalul de mărfuri, de pasageri și cel petrolier; Azpetrol – să construiască și să întrețină o rețea de desfacere a produselor petroliere și să investească în dezvoltarea portului, iar Azpetrol Refinery – să construită o rafinărie de petrol.

Guvernul R. Moldova se obliga să cumpere suprafețele de teren care nu erau în proprietatea statului și care urmau să fie părți componente ale PILG. De asemenea, Executivul trebuia să arendeze Azertrans-ului o suprafață de 120 de hectare pentru 99 de ani contra unei plăți anuale de 1000 de dolari.

Acordul prevedea accesul și folosirea unei porțiuni de râu din vecinătatea portului. Azertrans trebuia să achite costurile legate de schimbarea destinației terenurilor agricole în terenuri industriale. Numai că plata urma să se facă eșalonat, pe o perioadă de zece ani, începând cu al șaselea an de la intrarea în vigoare a înțelegerii.

Guvernul se mai obliga să reconstruiască și să repare, pe banii contribuabililor, rețeaua de drumuri, calea ferată, rețeaua electrică, conducta de gaz și liniile de telecomunicații necesare pentru funcționarea PILG, practic, toată infrastructura adiacentă. Azertrans avea dreptul să se conecteze la orice infrastructură feroviară de stat existentă sau viitoare situată în vecinătatea portului.

Această generozitate a fostei guvernări comuniste ne-a fost explicată de către Thomas Moser, actualul director al Danube Logistics, fosta Azertrans, prin faptul că R. Moldova se afla într-o situație financiară extrem de dificilă.

Scutiri cu nemiluita

Cele trei companii urmau să achite impozit pe venit pentru activitățile lor, după cum urmează: 25% în primii zece ani de activitate, pentru ca ulterior scutirea de impozit pe venit să se ridice la 50%.

Mai mult, Azpetrol urma să fie scutit de impozitul pe venit în cazul în care înregistra cheltuieli capitale în valoare de 5 milioane de dolari pentru o perioadă de cinci ani consecutivi. De asemenea, compania urma să fie scutită de același impozit în cazul în care acumula cheltuieli capitale în cuantum de 10 milioane de dolari pentru o perioadă suplimentară de alți doi ani.

Vedere din satelit a Portului Giurgiulești

Șirul scutirilor nu se oprește aici. Cele trei companii urmau să aibă tratament preferențial în mai multe cazuri: la scutirea de TVA privind achiziționarea activelor Terminal SA (obiectiv de stocare în cadrul portului), la arenda terenului de la Guvern, amplasat în limitele teritoriului portului de către Azertrans, și la arendarea ulterioară a pământului de către Azpetrol Refinery de la Azertrans. Cei trei investitori au fost scutiți de TVA și pentru desfacerea mărfurilor și serviciilor pe teritoriul R. Moldova.

Orice marfă adusă pe teritoriul R. Moldova de către Azpetrol, indiferent de calea pe care era transportată, a fost scutită de TVA. În plus, Azpetrol urma să își însușească TVA-ul, pentru o perioadă de opt ani, la vânzarea produselor petroliere prin intermediul oricărei benzinării, taxă care trebuia de altfel transferată la bugetul de stat.

Cei trei „investitori” au fost scutiți de plata accizelor pentru toată perioada termenului de 25 de ani pentru comercializarea produselor petroliere și alte mărfuri desfăcute pe teritoriul R. Moldova. De altminteri, aceștia erau scutiți de accize și pentru produsele petroliere, precum și alte mărfuri livrate de către ei sau în folosul lor pe teritoriul PILG.

Colac peste pupăză, angajații „investitorilor”, fie că e vorba de apatrizi, fie cetățeni străini, erau scutiți de plata în bugetul asigurărilor sociale (pensii, șomaj, asigurări medicale). Conform acordului, ei nu sunt obligați să plătească nici taxele vamale pentru produsele petroliere sau alte mărfuri, cu excepția taxelor pentru proceduri vamale și cele ecologice. Azpetrol a fost scutită de taxele vamale la importul pe orice cale a mărfurilor ce urmau să fie folosite la construcția benzinăriilor.

Fără prea multe controale și cu BNM la cheremul lor

Tot în cadrul acordului, statul se angaja să permită transferul discreționar al profitului obținut în urma „investițiilor” peste hotarele R. Moldova.

Mai mult, se obliga să intervină pe lângă Banca Națională a Moldovei pentru a permite operațiuni bancare excepționale pentru cele trei firme, în cel mult trei zile de la data solicitării.

Firma care are în arendă zeci de hectare din port.

La capitolul „control financiar” al Acordului, Guvernul se abținea să facă auditul activităților celor trei firme. El putea să efectueze un singur control pe an, doar în prezența reprezentantului său. Conform unui raport al Curții de Conturi, nici măcar acest control anual nu a fost efectuat de către organele abilitate.

Actualul proprietar al Danube Logistics, Thomas Moser, ne-a declarat că el a insistat asupra acestui detaliu pentru a evita eventualele controale abuzive din partea autorităților fiscale. Numai că această situație, după cum s-a constatat, a dus la imposibilitatea statului de a putea contabiliza volumul de investiții în raport cu înlesnirile fiscale pe care le-a acordat de-a lungul anilor.

La capitolul obligațiilor adiționale ale Guvernului, se menționează că acesta se obliga să se consulte cu Azertrans în ce privește dezvoltarea eficienței activităților pe Dunăre, precum și să faciliteze condițiile de tranzit ale mărfurilor oricărui investitor prin România sau Ucraina pe cale ferată.

Obligațiile investitorilor

Azertrans se obliga să încheie și să dea în exploatare Terminalul de Mărfuri și pe cel de pasageri în decursul a cinci ani de la data intrării în vigoare a Acordului, obligația asumată ulterior de executivul moldovenesc.

În cazul în care Guvernul nu și-ar fi îndeplinit vreuna dintre obligațiile prevăzute de înțelegere, indiferent de acestea, termenele stabilite pentru construcția celor două obiective urmau să se prelungească de la sine. Azpetrol Refinery trebuia, conform aceluiași paragraf, să construiască și să dea în exploatare rafinăria în șase ani, lucru care nu s-a mai întâmplat până astăzi.

Acordul a avut un termen de valabilitate de 25 de ani de la data intrării în vigoare, cu excepția arendei terenului, care era pentru o perioadă de 99 de ani. Conform Acordului, statul R. Moldova urma să ofere în arendă cele 120 de hectare investitorului general Azertrans contra sumei, Atenție! de 1.000 de dolari pe an.

Însă nici executivul de la Chișinău nu și-a îndeplinit până în prezent această obligație, oferind către Azertrans doar 55 de hectare. Celelalte 65 de hectare nu au ajuns nici astăzi în posesia investitorului din cauza că proprietarii privați ai terenurilor refuză să vândă statului aceste terenuri contra unei sume standard oferite conform unei legi în vigoare a exproprierilor.

Cât a pierdut statul din TVA-ul neîncasat

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) a efectuat un control fiscal total privind corectitudinea calculării, achitării impozitelor, taxelor și plăților obligatorii la buget pentru perioada 1 ianuarie 2011 și 31 martie 2015, constatând că Bemol Retail „a atribuit neîntemeiat, în perioada 2011-2014, la deduceri unele cheltuieli (cheltuieli exagerate pentru chiria stațiilor de alimentare cu combustibil și a terenurilor aferente; servicii de asistență și consultanță juridică; dobânzile lunare aferente creditelor bancare; cheltuieli comerciale; cheltuieli privind plata pentru închirieri de bunuri efectuate în interesul persoanei cu funcții de răspundere în baza contractului de locațiune a imobilului etc.) în valoare totală de 109,9 milioane de lei, înregistrând pierderi în scopuri fiscale, care au condiționat micșorarea venitului impozabil și, respectiv, neachitarea impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător pentru 2012–2014”.

Dar beneficiile nu se opresc aici. În paralel, „investitorul în PILG mai beneficiază de o altă facilitate – scutirea de TVA”, care a însumat doar pe perioada menționată circa 598,3 milioane de lei.

Pe toată această durată, nimeni nu a venit să deranjeze cu vreun control BEMOL Retail SRL.

IFPS arată de asemenea că, la finele lui 2014, BEMOL Retail dispunea de 19 stații de alimentare cu produse petroliere proprii și 36 de stații arendate, iar în primul trimestru al anului 2015 – de 20 de stații proprii și 24 de stații arendate, fapt ce confirmă încălcarea prevederilor Acordului de investiții.

În prezent, Bemol are 50 de stații PECO conform Google Maps.

Potrivit fostului administrator al Bemol Retail, Thomas Moser, extinderea rețelei de benzinării BEMOL și profitul de pe urma acestei afaceri ar fi trebuit să ajute la dezvoltarea infrastructurii portuare, lucru care nu s-a întâmplat.

Prin urmare, după Moser, însăși construcția stațiilor PECO nu reprezenta obiectivul principal, deoarece produsele petroliere puteau fi desfăcute și prin stații arendate. În consecință, deși BEMOL Retail a beneficiat din partea statului de o gamă largă de facilități, nu a contribuit la dezvoltarea PILG și nu a plătit taxe și impozite la stat după cum arată raportul.

„Aici sunt banii dumneavoastră!”

BEMOL Retail a mai fost scutită de orice fel de plată de TVA pentru produsele petroliere aduse și comercializate pe teritoriul R. Moldova. Această companie avea dreptul să aplice TVA la produsele pe care le importa și apoi le vindea, dar va avea dreptul de a reține în proprietatea sa TVA-ul, care, în condițiile fiscale, se transfera la bugetul de stat. Așadar, pentru 2011–2015 (trimestrul I), facilitatea privind TVA rămasă în proprietatea entității a constituit 692,5 milioane de lei.

Cei de la BEMOL Retail nu s-au preocupat prea mult nici de crearea de locuri de muncă. Numărul acestora a început să descrească de la 886 de angajați, în 2011, la numai 656, în 2014,  ajungând în prezent la peste 570 în 2016.

La rândul său, reprezentantul acestei companii, Viorel Barbănouă, ne-a declarat în cazul auditului menționat mai sus: „La noi nu a avut loc auditul la care vă referiți și de la noi nu s-a solicitat niciun fel de informație în vederea efectuării acestuia”. Acesta a evitat să răspundă la întrebarea ce valoare au investițiile făcute de către Bemol Retail în PILG.



Nota Informativa PILG Curtea De Conturi (Text)

Autoritățile riscă să piardă terenul

Amintim că, potrivit Acordului de Investiții, Danube Logistics ar fi trebui să primească în arendă pe 99 de ani o suprafață de teren de 120 de hectare pentru dezvoltarea PILG.

Până în prezent însă această companie a intrat în posesia a 55 de hectare. Potrivit unor documente publicate pe Wikileaks, Thomas Moser, conducătorul Danube Logistics SRL, ar fi declarat în urmă cu câțiva ani responsabilului de domeniul economic al Ambasadei SUA la Chișinău că construcția portului progresează, însă nu în ritmul stabilit, denunțând corupția și birocrația din R. Moldova.

Mai mult, Moser, potrivit aceleiași surse, era îngrijorat de interesul pe care îl manifesta fostul președinte Vladimir Voronin față de acest obiectiv.

Cel dintâi a semnalat faptul că construcția este frânată prin „interferența mai multor concurenți din Rusia și România, în special Lukoil, interesați de terminalul petrolier.

În cele din urmă, deși Portul de pasageri urma să fie construit de Azertrans/Danube Logistics, Guvernul a hotărât ca obiectivul să fie ridicat de Ministerul Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor prin intermediul ÎS „Portul Fluvial Ungheni”. Astfel, Danube Logistics a fost obligat să cedeze 0,5 hectare, din cele 55, Guvernului R. Moldova pentru construcția Portului de mărfuri și pasageri.

Potrivit acelorași documente, „Moser se temea ca EASEUR Holding B.V. să nu fie înlăturată din afacerea portului”: „Moser se teme că acei concurenți din Rusia și România țes intrigi împotriva sa cu sprijinul unor elemente din guvern”.

Thomas Moser a evitat să ne vorbească despre aceste detalii din documentele diplomatice ale SUA, însă ne-a spus că așteaptă ca statul să le ofere restul, circa 65 de hectare, conform înțelegerii pentru dezvoltarea parcului industrial deja existent.

Cu toate astea, conform unui raport al Curții de Conturi din 2015, auditorii atrag atenția că acest „contract de locațiune a terenului din 21.04.2005, încheiat între Guvernul RM și Azertrans, nu prevede expres proprietarul terenului la încetarea contractului. În aceste condiții, statul își asuma riscul de pierdere a terenului la înapoierea acestuia”.

Danube Logistics ne-a declarat că Guvernul R. Moldova nu şi-a îndeplinit o serie de angajamente prevăzute de Acordul de investiţii. „Danube Logistics a obţinut până în prezent (pentru arendă) doar 55 de hectare, din care a întors 0,5 Guvernului R. Moldova pentru construcţia Portului de Mărfuri și Pasageri de Stat. Alte 65 de hectare nu au fost încă acordate de către guvern”, ne-au precizat reprezentanții acestei companii.

În ce privește respectarea obligațiilor stipulate în Acordul de Investiții, reprezentanta Danube Logistics, Ala Aydov, ne-a declarat următoarele: „Compania Danube Logistics SRL nu numai că și-a îndeplinit obligațiile prevăzute în Acordul de Investiții, dar și le-a depășit. Compania a investit aproximativ 50 de milioane de dolari în proiectul PILG. Investițiile Danube Logistics SRL au inclus procurarea terminalului petrolier construit doar parțial prin decontarea unei datorii istorice restante garantate de către Guvernul R. Moldova BERD. Totodată, Danube Logistics SRL așteaptă realizarea proiectului de construcție a rafinăriei de petrol pe teritoriul PILG de către BEMOL Rafinery SRL, la fel și la reabilitarea restantă a traseului M3 ce face conexiunea între port și sudul Moldovei cu Chișinău”.

Bemol Retail nu a răspuns la întrebarea de ce nu a fost construită rafinăria.

Tudor Șoitu, fost membru al Curții de Conturi, spune că auditul activității financiare a investitorilor în PILG a fost planificat de câteva ori, dar nu a mai fost efectuat. „Structura asta este făcută strâmb din start și așa cum funcționează este una de format banditesc. Prin acest port înflorește contrabanda, se tranzitează ilegal mărfuri de tot felul. Mă întreb de ce deputații din 2009 încoace tolerează această afacere tare dubioasă. E făcută de altă guvernare, deși exponenții acelei guvernări, cum ar fi Marian Lupu și Igor Dodon, sunt și acum în funcții publice importante”, a opinat Șoitu.

„Portul Giurgiulești, de o importanță strategică pentru Moldova, a fost înregistrat prin fraudă, activează prin fraudă, s-au acordat tot prin fraudă facilități, care au adus și continuă să aducă prejudiciu bugetului public. Și deputații tac de atâta timp”, precizează fostul membru al Curții de Conturi, Tudor Șoitu.

Tarife vamale inegale

Confruntând datele privind veniturile obținute din tarifele vamale, observăm că statul obține mai multe venituri din Portul de Mărfuri și Pasageri Ungheni, amplasat pe cele 0,5 hectare decât de la Danube Logistic.

 

De exemplu, în 2015, în PILG au intrat 301 nave, pentru care Danube Logistics a plătit statului circa 243.840 de lei, în timp ce la Portul de mărfuri și pasageri au intrat 107 nave, pentru care s-a achitat în bugetul de stat 760.000 de lei. Pentru 2016, noiembrie, în PILG au intrat 350 de nave, pentru care Danube Logistics a plătit din tarifele vamale statului 189.000 de lei, de vreme ce în Portul de mărfuri și pasageri au intrat 371 de nave, pentru care au fost achitate 1.365.000 de lei la bugetul de stat.

Valoarea scăzută a banilor achitați de către Danube Logistics în bugetul de stat pentru tariful vamal se explică prin faptul că, potrivit Hotărârii Guvernului cu privire la fondarea Instituţiei publice „Căpitănia portului Giurgiuleşti” şi Întreprinderii de Stat „Registrul Naval”, „Investitorul General al PILG şi clienţii acestuia sunt scutiţi de achitarea plăţilor şi taxelor, prevăzute de legislaţia în vigoare, pentru exploatarea şi utilizarea portului şi obiectivelor portuare, cu excepţia plăţilor navale, care se calculează şi se achită luându-se ca bază 0,0062 dolari SUA pentru un metru cub din volumul navei (Anexa 3, punctul 10)”.

Demersurile administrației Căpităniei Portului Giurgiulești privind modificarea acestei prevederi au eșuat mereu, deși acești au ridicat în repetate rânduri această problemă.

Responsabil de construcția portului de pasageri a fost desemnat Igor Dodon, pe atunci ministru al Economiei și Comerțului. În urma unei vizite efectuate în iulie 2017 în PILG, Dodon s-a lăudat cu „realizarea sa”: „Sunt mândru că în 2005–2009 anume eu am fost responsabil din partea Guvernului pentru acest proiect investiţional”, a scris Dodon pe pagina Administrației prezidențiale.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Autori: Cornelia Cozonac, Ilie Gulca, Mădălin Necșuțu

Sursa: EvZ Moldova

Share our work
Editorial: Iv Ce Bân-tuie Capitala și joaca de-a geopolitica

Editorial: Iv Ce Bân-tuie Capitala și joaca de-a geopolitica


Candidatul PSRM, Ion Ceban, distrubuindu-se electoral în Chișinău

Ca un adevărat hipster de Facebook, Ion Ceban a decis, la început, să se reinventeze pe Facebook. S-a metamorfozat nominal în Iv Ceban. A urmat ascensiunea pe lângă Dodon. Au venit și banii. vilele, apartamentele, mașinile de teren și high life-ul.

Au venit și funcțiile: purtătorul de vorbe pe lângă „prezident” și consolidarea statutului de paj în camarila dodoniană. Saracii opozanți bogați și-au făcut niște averi ca-n povești și au crescut financiar într-un an cât alții în zece, vorba poveștii.

De parcă s-au îngrășat porcii în ajun, gata să fie vânduți pe piețele Eurasiei, contra unui mic „otkat” la partid. Prietenii știu de ce!

Iv, ce banii lui!

Pe barba lui, sau poate mai mult a lui Dodon, acesta și-a construit pașii mai ceva ca personalui lui Dinu Păturică înspre pătura de sus a societății. Aceea unde se învârt banii și puterea, el fiind unul dintre lianții „alianței neortodoxe” cu „dușmanii de moarte”. Visul oricărui parvenit, ce mai încolo și încoace!

Totul prin finii juriști „cu sânge albastru” și cumetriile care nu se văd din fața scenei.

Ca-ntr-un film prost tras la indigo, s-a încercat scenariul prezidențialelor din 2016. Atunci, Dodon a primit culoar liber pe stânga prin eliminarea oricăror posibili concurenți.

Și de această dată, scenariul s-a vrut similar, numai că în locul lui Usatîi a fost pus să joace Ilan Șor, un actor prost, dar băiatul deștept din spatele furtului miliardului, cel care zburdă liber încă pe la Orhei în statul care-și reformează justiția.

La fel bântuie și Iv Ceban prin Capitală, fără să-l ia nimeni la bani mărunți și să-l întrebe de unde vin salariile sale de parlamentar și purtător de vorbe și de unde și-a făcut zestrea peste noapte. Poate Bahamas-ul o fi de vină din nou, bată-l vina! Dar acesta este un alt capitol despre care ar trebui să vorbim separat.

Nu se cade să stricăm feng shui-ul în plină campanie electorală, Doamne ferește!

Importante sunt acum voturile de pe 3 iunie, atunci când Iv va încerca marea rece cu degetul. El știe foarte bine că șansele sale sunt reduse, în ciuda aparențelor înșelătoare de câștig din primul tur. Tocmai de aceea, Iv, viclean copil de casă al lui Dodon, nu mai vrea să se discute despre „geopolitică” și îl invită pe Năstase la dezbateri pe proiecte.

Acum „geopolitica” nu mai este bună, când toate statisticile dau că niciun candidat de stânga nu a reușit să bată pe unul de dreapta de foarte mulți ani. Că, în caz de ajunge cuțitul la os, cetățenii ies la vot și își apară orașul de personaje iubitoare de Uniuni Roșii – Sovietice, Vamale sau Eurasiatice.

Și asta pentru că majoritatea proiectelor mari au venit cu bani de la UE și finanțatorii occidentali. Probabil, la Chișinău, nimeni nu vrea ca Rusia să trimită, ca la Comrat, o mână de ambulanțe vechi și stricate care nu merg nici pân` la colț.

Poate, măcar aici, la Chișinău, oamenii au înțeles că Rusia nu le poate oferi nimic și că, vorba lui Medvedev în Crimeea, „bani nu-s, dar voi rezistați!”.

Pe oameni nu-i mai interesează de demult geopolitica, ei vor să aibă cu ce trăi astăzi și poate măcar în viitorul apropiat, iar perdelele de fum pe care populiștii din PSRM le aruncă, cum că vor face și vor drege, nu mai țin.

„Politica de Facebook” făcută de Dodon, la braț cu Iv Ceban, are și ea limitele ei. Iluzionismul politic cu poze de week-end cu familia nu țin loc de bunăstare pentru cetățeni. Iar bunăstările lui Dodon și Iv Ceban se regăsescnumai în paginile ziarelor de investigații, ca fiind nedeclarate. Vorba aia, îi mai ajută părinți cu câte-o vilă de neam prost!

Discuțiile despre geopolitica sau nu nici măcar nu-și mai au rostul, devenind caduce. Tocmai de aceea, Iv Ce-ban la ban va trage și mai puțin la căruța Capitalei.

Lumea s-a prins demult, dar îl va trânti când îi va fi lumea mai dragă, adică taman pe 3 iunie. Până atunci, Iv va rămâne să bântuie Capitala de pe „bilboard”-uri și alte „bling bling”-uri televizate. Mai suportați-l două săptămâni, după care va fi din nou carătorul de geamantan al lui Dodon!

Preluare de pe Evenimentul Zilei, ediția de R. Moldova

Autor: Mădălin Necșuțu

Share our work
ANALIZĂ: Statutul de observator al R. Moldova în Uniunea Eurasiatică, mișcare populistă de campanie a lui Dodon via Rusia

ANALIZĂ: Statutul de observator al R. Moldova în Uniunea Eurasiatică, mișcare populistă de campanie a lui Dodon via Rusia

Președinte R. Moldova Igor Dodon s-a întâlnit cu omologul său de la Kremlin, Vladimir Putin, pe 14 mai, la Soci, în Rusia.

Fără prea multe prerogative în materie de politică externă, președintele prorus al R. Moldova Igor odon încearcă să-și facă cât mai vizibilă prezența mediatică prin totul felul de acțiuni populiste, fără efecte juridice. În această categorie s-ar putea încadra și obținerea statutului de observator pentru Republica Moldova în cadrul Uniunii Eurasiatice, condusă de Rusia.

Primirea acestui statutul s-a realizat, luni, în cadrul unui forum al acestei entități, ce s-a desfășurat la Soci, în Rusia. Dodon insistă de aprope un an de zile în această direcție, iar acordarea de către Moscova și a celorlalte state din Uniunea Eurasatică – Armenia, Belarus, Kazahstan și Kârghiztan – a acestui statut nu vine decât ca acțiune de imagine.

Încă din aprilie 2017, Dodon a semnat și un acord de colaborare cu Uniunea Economică Eurasiatică. Șeful guvernului, Pavel Filip, a luat poziție încă de pe atunci și a precizat că un astfel de document nu are nicio valoare juridică.

Cu toate acestea, Dodon a încercat să speculeze acest eveniment și a acordat spații largi „importanței” acestei decizii.

„După încheierea ședinței Consiliului Economic Eurasiatic Suprem, am avut o întrevedere cu Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și i-am mulțumit pentru susținerea acordării Republicii Moldova statutului de observator pe lângă Uniunea Economică Eurasiatică. Am discutat un spectru larg de probleme ce țin de relațiile bilaterale și am constatat un dialog foarte bun la nivel de președinți, spre deosebire de contacte deloc productive la nivel de guverne”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

Presa rusă nu a dat prea mare importanță acestui „câștig” obținut de Igor Dodon. Publicația rusă Kommersant a scris că Kremlinul a respins cererea lui Dodon de a se întâlni cu Vladimir Putin în marja Forumului Economic Mondial ce va avea loc în Sankt-Petersburg pe 24-26 mai, iar RIA Novosti a relatat doar într-o singură propoziție despre primirea R. Moldova cu statut de observator în cadrul Uniunii Eurasiatice.

Zero beneficii

De altfel, Kommersant a comentat că statutul de observator „nu va aduce niciun beneficiu practic deosebit pentru Moldova, în schimb, președinte prorus Igor Dodon va putea folosi acest lucru la viitoarele alegeri parlamentare din toamnă”. Dodon este într-o campanie deschisă în favoarea PSRM, deși Constituția R. Moldova cere președintelui să fie apolitic.

Statutul de observator nu va aduce Chișinăului niciun avantaj economic. Conform proiectului de regulament, aprobat în august 2017 și publicat pe site-ul Comisiei Economice Euroasiatice, acesta permite reprezentanților autorizați ai statului observator să participe la reuniunile organelor UEEA, să obțină documentele adoptate care nu au un caracter confidențial”, scrie Kommersant.

Citând din același regulament, publicația rusă mai afirmă că statul care primește statutul de observator „este obligat să se abțină de la orice acțiune care ar putea dăuna intereselor Uniunii și statelor membre”. Kommersant mai amintește că puterea reală se află în cadrul Guvernului, iar Parlamentul aprobă orice direcție de orientare politică a țării.

Expertul economic Galina Șelari a declarat pentru agenția Infotag că „participarea Moldovei în această calitate poate fi productivă numai dacă republica va avea scopuri concrete și o strategie etapizată pentru a le atinge”.

Semnarea unui astfel de document nu înseamnă nimic, la fel ca şi semnarea acordului privind zona de liber schimb cu țările CSI sau cu UE: rezultatele reale sunt obținute doar prin implementarea acestuia”, a spus Şelari.

Ea a mai spus că, la Chișinu, comunitatea de afaceri din R. Moldova nu cunoaște regulile Uniunii Eurasiatice prin care se poate valorifica economic o astfel de oportunitate.

Poziția puterii și a opoziției extraparlarmentare

Într-un briefing de presă susținut, marți, purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gămurari, a explicat că participarea Republicii Moldova la anumite organizații internaționale pot fi luate doar cu acordul Parlamentului și Guvernului, a declarat purtătorul de cuvânt al PDM, Vitalie Gămurari.

Nicio decizie referitor la participarea în cadrul unor organizații internaționale nu poate fi luată fără acordul Parlamentului și Guvernului. De aceea, această declarație este făcută din partea unei persoane fizice, deoarece nu poate reprezenta Republica Moldova în lipsa avizelor din partea Executivului și Legislativului”,a spus Vitalie Gămurari.

El a mai spus că Dodon a făcut această acțiune în calitate de „persoană fizică”, iar PD reafirmă reafirmă că vectorul eurropean nu va fi schimbat și că acesta nu poate fi anulat doar prin voința unei singure persoane.

Oricare viziune a politicii externe a R. Moldova nu poate fi expusă în lipsa unui aviz favorabil din partea Guvernului și a Parlamentului R. Moldova”, a mai spus el.

La rândul său, lidera PAS Maia Sandu afirmt că acesta este doar un joc electoral pe care îl face Igor Dodon.

Nu e un secret că Dodon este ghidat de interesul personal și de partid, pentru că interesul național al Republicii Moldova este asigurat doar de integrarea în Uniunea Europeană. UE nu a declarat embargou produselor din Moldova, nu alimentează separatismul din Transnistria, nu ne șantajează cu livrarea produselor energetice la un preț mai mare decât cel de piață.

Dimpotrivă, UE ne-a deschis larg piața cu cea mai mare putere de cumpărare din lume și ne ajută să ne ajustăm standardele de calitate la rigorile acestei piețe. UE contribuie semnificativ la măsurile de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului. UE finanțează interconectarea energetică a Moldovei prin intermediul României. Prin toate aceste măsuri, UE contribuie direct la îmbunătățirea nivelului de trai și la fortificarea suveranității Republicii Moldova.

Deși se declară apărători ai suveranității, Dodon și Partidul Socialiștilor subminează statul Republica Moldova, acționând în detrimentul interesului național”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

În paralel, solicitat de Radio Chișinău, expertul Anatol Țaranu a subliniat că acest statut nu-i oferă Republicii Moldova nici beneficii și nici nu o obligă la ceva,dar poate fi un prim pas spre schimbarea vectorului politicii externe în cazul unei victorii la alegerile parlamentare a PSRM.

Participarea la Uniunea Vamală va intra în contradicție cu Acordul de asociere și aceasta va îndemna că noi vom începe în paralele și procedurile de restrângere a relațiilor cu UE în conformitate cu Acordul de asociere”, susține Anatol Țăranu.

În acest context, Igor Dodon a încercat din nou să puncteze la capitolul imagine, deși cifrele oficiale arată că exporturile R. Moldova s-au orientat deja de ceva vreme spre piețele europene. Conform statisticilor oficiale R. Moldova exportă 67% din mărfurile sale în Uniunea Europeană, 24% dintre aceste numai în România, în timp ce exportul spre CSI a scăzut, în primele trei luni ale lui 2018, de la 20% la numai 17%.

De asemenea, România a detronat încă din 2017 Rusia în topul țărilor cu care R. Moldova are schimburi comerciale, fapt ce „omis” de Igor Dodon în aprecierile sale privind oportunitățile economice pe care le oferă UE versus Rusia. De asemenea, Dodon nu menționează nimic despre embargourile economice pe care Rusia le impune deja de mai bine de cinci ani produselor alimentare moldovenești, ca urmare a reorientării țării spre UE.

Răzvan Iorga

Share our work
Ziua Victoriei: cum îi hrănește Rusia cu eroism militarist pe nostalgicii URSS //galerie foto

Ziua Victoriei: cum îi hrănește Rusia cu eroism militarist pe nostalgicii URSS //galerie foto

Piața Roșie, parada de 9 mai 2018. Foto credit: TASS

Rusia, ca moștenitoare a defunctei Uniuni Sovietice, a continuat să-și fundamenteze tezele politice și să-și țină supușii loiali hrănindu-i pe aceștia simulatat cu patriotism și frică. Aceste ingrediente au mers mână în mână în cele mai grele momente, care au încercat să ascundă corupția sau disfuncționalități din sistemul de administrare al Rusiei. 

Politicienii au recurs mereu în în istoria secolului XX și XXI la invazia Germania și a aliaților săi a URSS-ului, acest mit al invadatorului, extins ulterior și asupra pericolelor teroriste, invocate cu precădere pentru invadarea Ceceniei în anii `90 și 2000, apoi într-o formă ușor adaptată pentru Georgia în 2008 și Ucraina în 2014, pentru a se ajunge în prezent la intervenția militară din Siria și prezența masivă a militarilor ruși în Orientul Mijlociu.

Ziua de 9 mai, declarată de ruși Ziua Victoriei asupra Germaniei naziste, este de fiecare dată prilej pentru afirmarea militarismului rusesc, iar Vladimir Putin face uz din plin de această ocazie pentru a-i hrăni pe ruși, dar și pe popoarele satelitare ideologic Rusiei, să privească cu mândrie la etalarea mijloacelor de luptă în Piața Roșie din Moscova.

Nici în acest an, Putin nu a făcut rabat de la obiceiurile acestea. Dacă în martie 2018, în timpul campanie pentru un nou mandat prezidențial a prezentat cele mai sofisticate arme ale Rusiei, capabile potrivit lui să penetreze orice sistem antirachetă din lume la momentul actual, astăzi, de 9 mai, Putin a proslăvit din nou puterea militară rusească ca garant al liniștii mondiale.

Monopolizare istorică și mistificare

Nostalgic și el după defuncta URSS, despre care a afirmat în repetate rânduri că a fost „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX”, Putin a rostit și astăzi de Ziua Victoriei un discurs în care a afirmat că Uniunea Sovietică a determinat soarta celui de-al doilea război mondial și că va lupta oricăror tentative de a nega această „faptă vitejească”.

„Astăzi există încercări de a refuza poporului această faptă vitejească, care a salvat Europa și lumea de sclavie, de exterminare și de ororile Holocaustului și de a îngropa în uitare autenticitatea eroilor, de a falsifica, de a rescrie și de a distorsiona întreaga istorie (…) nu vom permite acest lucru”, a subliniat Putin într-un discurs ținut în Piața Roșie cu ocazia celei de-a 73-a aniversări a înfrângerii Germaniei naziste de către trupele aliate.

La Moscova în acest an au participat, alături de Putin, președintele Serbiei, Aleksandr Vucici sau premierul israelian Beniamin Netanyahu.

Rusia a încercat mereu să-și adjudece această victorie imagologică asupra nazismului, deși acesta a fost un efort combinat și din partea alianților occidetali care au luptat din greu pe toate fronturile cu Germania nazistă.

Potrivit istoricilor, chiar și România a scurtat acest război cu 200 de zile, după ieșirea din aliața cu Germania și lupta alături de Occident. Cu toate acestea, Rusia a tratat România va țară pierzătoare a războiului și a determinat-o la plata unor despăgubiri uriașe de război.

Arme și circ

Ca în fiecare an, Rusia a ținut să-și etaleze tehnica militară în fața miilor de ruși prezenți în centrul Moscovei cu această ocazie. Parada Zilei Victoriei a fost deschisă de către 33 de formațiuni pedestre, cuprinzând peste 13.000 de militari marșând peste Piața Roșie.

Avioane Tupolev în survol deasupra Kremlinului

Acestea au fost urmate de o coloană mecanizată, care cuprindea tancurile Armata, vehiculele de luptă pentru infanterie Kurganeț, blindate Bumerang și tunuri Koaliția-SV. Pentru prima dată, tancurile Terminator au defilat alături de vehiculele de luptă, sistemul robotic multifuncțional de luptă Uran-9 și vehiculul robotizat multifuncțional Uran-6 pentru deminare. Toate acestea au defilat în Piața Roșie din Moscova, potrivit Tass.

Componenta aeriană a paradei militare a fost deschisă de elicopterul Mi-26 însoțit de patru aparate Mi-8AMTSh. Acestea au fost urmate de elicoptere Mi-28N, Ka-52 și Mi-24P.

Ca în fiecare an, unele dintre cele mai urmărite piese ale paradei au fost sistemele de rachete strategice Tu-160, bombardierele Tu-22M3 și Tu-95MS cu rază lungă de acțiune. Aviația militară de transport a fost reprezentată de trei aeronave Il-76MD și tancurile de alimentare cu combustibil aeriene Il-78 care au simulat alimentarea aerului cu un bombardier Tu-160.

Nu au lipsit nici avioanele de vînătoare Su-34, Su-30 și Su-35S, sau cele din generașie a cincea Suhoi-57. Componenta aeriană a paradei militare a fost încheiată de zborul a două avioane de luptă MiG-31K care transportau cele mai avansate rachete hipersonice Kinzhal.

Dodon, pe aceeași lungime de undă cu Putin la Chișinău

Dacă anul trecut, în primul său an de mandat, președintele moldovean Igor Dodon s-a aflat în Piața Roșie, alături de Vladimir Putin, în încercarea de a arăta egalul în rang și simpatii a liderului de la Kremlin, de data aceasta Dodon a rămas la Chișinău, pentru a-i face campanie electorală colegului său din PSRM, Igor Ceban, candidatul la Primăria Chișinăului.

Idor Dodon și Igor Ceban, alături de famiile lor la marșul „Regimentului nemuritor” de la Chișinău, 9 mai 2018

Folosind un discurs similar cu cel al lui Putin, Dodon a scris pe pagina sa de Facebook că această sărbătoare nu poate fi „răpită” de nimeni, exprimându-și recunoștința pentru eliberarea Basarabiei.

„Astăzi am participat împreună cu familia la acţiunea tradiţională de comemorare a celor care au luptat în Marele Război pentru apărarea Patriei – „Regimentul Nemuritor”.

În acest an marșul a întrunit un număr mai mare ca niciodată. Zeci de mii de persoane purtînd panglici ale Sfîntuli Gheorghe şi portrete ale soldaţilor participanți în război. Veterani în viaţă care au luptat în cel mai groaznic război, alături de nepoţi şi strănepoţi. Toţi participanţii la marş au avut dispoziţie de sărbătoare.

Noi sîntem urmaşii Marii Victorii. Noi sîntem urmaşii eroilor-învingători. Nimeni niciodată nu ne va răpi această sărbătoare”, scris Dodon.

Dodon, a defilat alături de mii de nostalgici și simpatizanți ai Rusiei și URSS pentru a-i petrece simbolic soldații din „Regimentul nemuritor”

Mișcarea „Regimentului nemuritor” a fost lansată pentru prima dată în orașul rusesc Tyumen în 2007 și a fost inițial numită „Parada Victorioșilor”. Acesta a obținut numele actual în 2012, în orașul rusesc Tomsk, iar în 2013 a implicat 120 de orașe.

În 2014, locuitorii din aproximativ 500 de orașe din șapte țări au aglomerat străzi purtând portrete ale rudelor lor care au luptat în cel de-al doilea război mondial (Marele Război Patriotic).

Miscarea a devenit oficial la nivel national in 2015. Potrivit Centrului de Cercetare a Opiniei Publice din Rusia, 96% dintre cetatenii rusi – multi tineri printre ei – ca ideea regimentului nemuritor. La Moscova, relatează Tass, circa un milion de oameni au participat la această paradă a „Regimentului Nemuritor”.

Liderul regimului separatist de la Tiraspol, generalul de miliție, Vadim Krasnoselski, 9 mai 2018

Nu în ultimul rând, o paradă militară dedicată Zilei Victoriei a avut loc și la Tiraspol, în regiunea separatistă transnistreană, acolo unde au defilat forțele militare ale regimului separatist împreună cu militarii ruși cantonați în regiune. Deși Rusia susține că rolul acestora este de pacificare, în fapt aceștia acționează ca forța militară disuasivă și sprijină regimul secesionist de la Tiraspol.

Răzvan Iorga

Share our work