de Isac Mihai | aug. 7, 2021 | ROMANIA
Președintele român Klaus Iohannis, nemulțumit de activitatea ministrului Justiției
Președintele român Klaus Iohannis își dorește remanierea ministrului Justiției, Stelian Ion, relatează mass-media locală. Acesta este susținut de liderii USR PLUS, iar o încercare de remaniere fără acordul partidului său ar putea provoca o criză guvernamentală mult mai profundă decât în cazul îndepărtării lui Vlad Voiculescu de la Ministerul Sănătății.
Iohannis nemulțumit
Președintele român Iohannis este nemulțumit că Stelian Ion a lansat fără acordul său concursul pentru ocuparea posturilor – cheie de procuror șef DIICOT, procuror șef adjunct la DNA și șefi de secție la DNA și Parchetul General. Ministrul a intensificat demersurile de desființare a Secției Speciale pentru magistrați (SIIJ) într-o formă pe care președintele nu o acceptă.
Potrivit informațiilor G4Media.ro, ministrul Justiției i-a transmis președintelui încă din primăvară intenția de a demara concursurile pentru posturile de conducere din parchete, dar Iohannis nu i-a dat undă verde. Pus în situația de a fi blamat pentru inacțiune, Stelian Ion a demarat procedura, care ar urma să se încheie pe 16 septembrie cu transmiterea către CSM a propunerilor de la minister. Or, Iohannis ar fi vrut ca numirile să fie agreate cu el, așa cum s-a întâmplat în 2020, când fostul ministru Cătălin Predoiu a propus trei nume de procurori-șefi aprobate imediat de Iohannis, deși CSM dăduse aviz negativ pentru doi (Giorgiana Hosu la DIICOT și Gabriela Scutea la Parchetul General).
Răvașe politice pe Facebook
De altfel, Stelian Ion a transmis un mesaj clar într-o postare pe Facebook la adresa Klaus Iohannis, scriind că ”de-a lungul timpului, Secția pentru procurori a adus în avizele sale la propunerile pentru numirea procurorilor cu rang înalt argumente care ar trebui să fie luate în considerare, și nu ignorate”.
Iohannis și-a exprimat și public nemulțumirea față de Stelian Ion miercuri, 4 august. Întrebat despre funcționarea coaliției de guvernare, Iohannis a spus că ”SIIJ nu a fost desființat, chit că toată lumea s-a lăudat că așa va face, dar ministrul Justiției nu a găsit încă calea potrivită; legile justiției – nici nu există un proiect acceptat în coaliție. Și sunt și eu nemulțumit de aceste lucruri și sunt și alte reforme care au fost promise și deocamdată auzim că se întâlnesc și se discută”.
Stelian Ion a răspuns în aceeași zi printr-o postare pe Facebook în care a tratat pe larg subiectele fierbinți. El a listat marile probleme și a spus că ”blocajul vine din coaliție și Parlament, nu de la Ministerul Justiției”. Ministrul Justiției a mai scris că ”îi transmit președintelui rugămintea de a se implica în depășirea acestui blocaj”, trimitere la faptul că Iohannis nu a organizat consultări pe tema justiției, deși UDMR a anunțat public că blochează desființarea SIIJ.
România, amenințată de o posibilă criză guvernamentală
Războiul pentru SIIJ
În ceea ce privește desființarea SIIJ, președintele Iohannis e mai degrabă înclinat să păstreze situația actuală, potrivit surselor G4Media.ro, în timp ce ministrul vrea să adopte o soluție radicală de desființare, așa cum de altfel a cerut și Comisia Europeană.
Un alt punct de divergență între cei doi este modificarea procedurii de numire a procurorilor-șefi. Stelian Ion a propus soluția cerută de Comisia Europeană, prin care avizul CSM să fie conform (adică obligatoriu), ceea ce ar diminua prerogativele președintelui. Iohannis a anunțat public că nu este de acord cu această propunere, deși ea este prinsă explicit în programul de guvernare și în ultimele rapoarte MCV ale Comisiei Europene. ”Un lucru spun răspicat: varianta pe care o voi promova va fi în sensul diminuării factorului politic în această procedură de numire/revocare. Un rol crescut al Secției pentru procurori este esențial”, a scis Stelian Ion în postarea sa de răspuns la criticile lui Iohannis.
PNL, atac la ministrul Justiției
Deputatul PNL Cristian Băcanu, fost secretar de stat la ministerul Justiției în mandatul lui Cătălin Predoiu, îl critică dur pe actualul ministru Stelian Ion pentru că nu ar fi realizat un proiect de informatizare în domeniu.
Băcanu îl critică pe Ion pentru că nu ar fi elaborat caietul de sarcini pentru proiectul Ecris V şi al dosarului electronic, dar și pentru că i-ar fi răspuns evaziv la o interpelare parlamentară.
Acuzații dure
”Nu, domnule Ministru Stelian Ion, nu asa! Anul trecut, pe 18 noiembrie, anunțam deblocarea proiectului Ecris V şi a dosarului electronic şi, totodată, faptul că fusese semnată şi cererea de finanțare pentru fonduri europene. Proiectul are ca scop modernizarea și adaptarea sistemului electronic de management al cauzelor (ECRIS) pentru a răspunde actualelor nevoi ale sistemului judiciar şi pentru a îi ajuta pe justițiabili.
Vorbim despre un proiect de aproximativ 26 milioane de Euro, mare parte fonduri europene nerambursabile pentru care semnasem cererea de finanțare pe 16 noiembrie împreună cu toată documentația necesară. Inutil să spun câtă nevoie este în sistem de digitalizare, cu atât mai mult cu cât am promis cu toții debirocratizare.
În decembrie 2020, când am plecat din Ministerul Justiției, lăsasem un calendar bine stabilit pentru implementare: primul pas consta în realizarea caietului de sarcini pentru licitație până în luna februarie. Respectarea termenelor este vitală pentru absorbția banilor europeni, nu-i aşa? Le-am promis atunci colegilor de la tehnic că voi urmări proiectul din Parlament şi m-am ținut de cuvânt.
Finanțare în pericol?
Spre marea mea uimire, proiectul nu a reprezentat o prioritate pentru actualul Ministru al Justiției. La începutul verii am transmis o interpelare domnului Ministru, solicitând informații cu privire la stadiul de implementare. Nu mică mi-a fost mirarea când am primit un răspuns evaziv şi neclar (documentele sunt publice), lucru pe care îl consider greu de acceptat – sunt totuşi deputat şi atunci când lansez o întrebare către un Ministru, nu o fac spre a primi adrese care nu oferă informațiile solicitate. Nu cer informații spre a mă afla în treabă. Am fost aşadar nevoit să transmit o nouă interpelare.
Am aflat de curând că nici acum nu este finalizat caietul de sarcini, lucru care mă revoltă; riscăm să pierdem finanțarea şi să îi dezamagim atât pe justițiabili cât şi pe profesioniştii dreptului.
Dacă nu avem caiet de sarcini, este evident că licitația nu este lansată; digitalizarea poate să aştepte. Tot parlamentul să fie de vină? Vă spun sincer, sunt dezamăgit unele lucruri din activitatea Ministerului. Vorbesc despre un Minister pe care îl cunosc foarte bine şi care are un rol determinant în realizarea unui serviciu public crucial – actul de justiție, a mai scris deputatul liberal.
Mandatul premierului Florin Citu se poate finaliza prematur
Dezvăluiri ministeriale
Ministrul Justiției a acuzat că în perioada octombrie 2018 – 31 ianuarie 2021, SIIJ a cheltuit aproximativ 17 milioane de lei pentru a realiza aproximativ șase rechizitorii, dintre care niciunul nu a fost pentru cazuri de corupție. În acest caz, Stelian Ion a susținut că trebuie refăcută competența DNA.
„Această secție a fost concepută de Liviu Dragnea pentru a ținti anumiți clienți incomozi, să spunem așa, și pare că a fost creată și pentru a proteja anumite zone.
Dacă vorbim de procurori, au fost cinci, apoi au venit doi, sunt 7. De la înființare, din octombrie 2018, până la finele lunii ianuarie 2021 s-au cheltuit aproximativ 17 milioane de lei, deci o sumă considerabilă, având în vedere că acolo sunt, în perioada aceasta, circa rechizitorii. Șase rechizitorii în trei ani, deci o medie de două rechizitorii pe an, niciunul pentru corupție.
Nu e o fabrică de șuruburi să se lucreze pe bandă rulantă, dar faptul că niciun rechizitoriu nu a fost întocmit pentru fapte de corupție în perioada asta ar trebui să ne dea serios de gândit, pentru că această secție a fost concepută de Liviu Dragnea pentru a ținti anumiți clienți incomozi, să spunem așa, și pare că a fost creată și pentru a proteja anumite zone”, a declarat Stelian Ion.
DNA reloaded
Reprezentatul Justiției din România a mai declarat că în sistemul de justiție nu există un fenomen al corupției. În cazul în care SIIJ nu va fi desființată însă, „și nu ne vom ocupa și de partea asta, corupția, așa cum pe un teren viran apar bălării, așa va răsări și ea”, s-a exprimat ministrul Stelian Ion.
Acesta a mai punctat că secția a fost concepută greșit de la bun început, din cauză că nu poate instrumenta toate infracțiunile comise. „Nu poate o singură secție să se ocupe de toate infracțiunile. Au fost trimiteri în judecată pentru infracțiuni de conducere sub influența alcoolului… Repet: niciuna pentru fapte de corupție!”, a menționat Stelian Ion.
„Trebuie să vedem instituțional ca DNA să-și recapete competența”, a mai declarat ministrul.
Rețineri oficiale
Acuzațiile aduse de ministrul Justiției la adresa SIIJ atârnă de capul șefului celebrei secții, procurorul Nicolae Marin, care a instrumentat cazul Popoviciu-Băneasa. În același timp, judecătorul care a dat sentința, Corneliu Bogdan Ion Tudoran, este vizat de un dosar de corupție chiar la SIIJ, care stă la naftalină chiar cu aprobarea șefului.
Date fiind aceste circumstanțe, Stelian Ion a fost întrebat ce măsuri a luat România, în urma palmei primite de la Înalta Curte de la Londra, care a respins extrădarea lui Puiu Popoviciu. Ministrul Justiției a preferat să evite să ofere un răspuns concret, subliniind că, din informațiile pe care le deține, procuratura britanică ar fi acționat cu recurs în acest sens. Lucru care nu are nicio legătură cu lucrurile grave precizate în sentința Înaltei Curți, care dezvăluie că, în procesul lui Popoviciu, a fost încălcat dreptul la apărare.
„Am informația că acea decizie a Curții din Marea Britanie a fost contestată. Trebuie să vedem dacă decizia va rămâne definitivă. Abia după aceea, dacă va rămâne definitivă, vom vedea ce e de făcut”, a răspuns, evaziv, ministrul Justiției, Stelian Ion, relatează mass-media locală. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 26, 2018 | Editorial, Principal, România, Știri, UE, UE
Zice „priministru” Veorica Dăncilă: „TRICOLORUL (…) A FOST MARTOR AL FORMĂRII POPORULUI ROMÂN și al faptelor de arme ale înaintașilor noştri, iar astăzi îi însoţeşte la toate evenimentele importante pe toți cei care simt românește”.
Parcă și văd TRICOLORUL, cum stătea el așa, la o ulcică de vin (sau la un mied) și trăgea pe nas fumuri dintr-o tipsie cu jar și cu cânepă, de la un prieten kapnobatai, de la Kogaion, și se uita cum legiunile romane ocupau Tracia, Moesia, Panonia celtică și Dacia, iar geto-dacii, celții, sciții, iazigii și agatârșii începeau să adopte neologisme din latină. Și se mai luptau ei puțin și iar treceau la formarea poporului, adoptând expresii întregi din latină. Și mai veneau și roxolanii și bastarnii și marcomanii și goții, iar TRICOLORUL, tot cu ulcica de vin, tot la un „join(t)-venture”, se uita și devenea martor, din nou, la formarea poporului român. Și tot așa! Până, când, ce să vezi, l-au chemat și la DNA să fie martor. De aici, s-a cam stricat TRICOLORUL, că, fiind martor la DNA, a început să lucreze pentru „statul paralel”.
Să-l ia dracu de Tricolor al statului paralel! Că Domnu’ Dragnea a zis clar, de la început, în Programu’ de Guvernare, că noi am avut un tricolor frumos, ROȘU, cu seceră și ciocan și spice, și, ulterior, cu TREI Trandafiri (de unde și vine numele de tricolor), dar l-au stricat ăștia de la DNA, ai lu Kovesi, și cu Iohannis și cu Hellvig și cu Pahonțu și cu Băsescu și cu Ponta și cu șobolanii ăia legonari fascisto-naziști, care ies în Piața Victoriei cu sugarii lor extremiști, care merită să înfunde pușcăria, fără drept la schimb de pempărși.
Râdem, glumim, chiar și doar în incintă (vorba bancului), dar scroafa e moartă în coteț, iar „Proasta satului” e în fruntea Statului, cu ajutorul Penalului de Gratia, întâiul mustăcios de DELIORMAN. Între timp, am ajuns nu numai de râsul Occidentului, dar până și conducătorii ăia din așa-zisa Republică Nistreană Moldovenească (Transnistria) par să fie mai frecventabili, decât stolul de lăcuste care pustiește România.
Comunicatul Guvernului Dăncilă
„Sărbătorim astăzi Ziua Drapelului Național, proclamată cu două decenii în urmă, ca recunoaștere a încărcăturii emoționale pe care acest simbol al identității și unității naționale o are pentru toţi românii.
Tricolorul ne reprezintă în toate momentele importante ale istoriei și ale succeselor noastre ca națiune, a fost martor al formării poporului român și al faptelor de arme ale înaintașilor noştri, iar astăzi îi însoţeşte la toate evenimentele importante pe toți cei care simt românește. Tricolorul ne unește și este mândria noastră, alături de celelalte simboluri naționale, Stema naţională și Imnul național!
În anul celebrării Centenarului, vă îndemn, dragi români, să cinstim cum se cuvine tot ceea ce ne reprezintă ca națiune și să ne învățăm copiii să prețuiască în aceeaşi măsură valorile care au fost motorul României moderne!
La mulţi ani, românilor, României și Tricolorului!”
Viorica Dăncilă
Prim-ministru
Iohannis: Libertate, Dreptate și Frăție – sentimentul identității naționale și mândria de a aparține acestui popor
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis marți, 26 iunie un mesaj cu prilejul Zilei Drapelului Național:
„Celebrăm, de «Ziua Drapelului Național», unul dintre cele mai puternice simboluri ale statalității, independenței, suveranității și unității naționale.
Consacrat de Revoluția de la 1848, drapelul i-a adus laolaltă pe români în toate momentele majore ale devenirii naționale. Unirea Principatelor Române din anul 1859, declararea și cucerirea independenței de stat în 1877, Primul Război Mondial, cele trei momente ale Marii Uniri de la 1918, Al Doilea Război Mondial, Revoluția din 1989, precum și aderarea țării noastre la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și la Uniunea Europeană, toate aceste etape ale evoluției României au stat sub semnul tricolorului.
Pe faldurile sale stau înscrise valorile pe care este fundamentată națiunea română – Libertate, Dreptate și Frăție – și care insuflă sentimentul identității naționale și mândria de a aparține acestui popor.
Pentru statul român modern, racordat la valorile europene și euroatlantice, tricolorul are valențe la fel de puternice și în prezent. Românii se înclină cu respect ori de câte ori drapelul este arborat la sediul instituțiilor publice, la competiții sportive sau în teatrele de operații în care participă armata noastră.
În Anul Centenarului, încărcătura spirituală profundă a tricolorului ne inspiră și ne determină să ne unim eforturile, animați de o autentică dragoste de patrie, pentru a construi o Românie puternică și democratică.
La mulți ani României și Tricolorului său!”
Cu această ocazie, Administrația Prezidențială iluminează Palatul Cotroceni în culorile Tricolorului.
Marius Alin BÂTCĂ
de Isac Mihai | mart. 27, 2018 | Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
DNA suferă eșec după eșec în câmpul tactic al justiției
Lucruri care nu au fost și nici nu vor fi prezentate vreodată la bilanțurile festive ale activității DNA:
– achitarea definitivă a lui Rușanu, după ce fusese ținut în arest preventiv câteva luni;
– achitarea definitivă a lui Orban, după ce i-a fost luat dreptul de a candida la PMB;
– achitarea definitivă a lui Nicușor Constantinescu într-un proces în care inițial fusese condamnat la 6 ani cu executare, lucru care vorbește de la sine despre cât este de fină linia de demarcare dintre libertate și ani grei de detenție;
– rejudecarea procesului familiei Cosma, cel mai probabil pentru suspiciuni legate de măsluirea/falsificarea probelor din dosar;
–spectacolul mediatic cu cătușe, degradant și repetitiv până la obsesie;
– amestecul permanent în mecanismul de legiferare și generarea de conflicte între puterile statului.
Și lista poate continua.
Ce vreau să spun e că metoda cea mai sigură de a decredibiliza justiția și lupta împotriva corupției este să recurgi la excese care, invariabil, dau posibilitatea corupților să se victimizeze și publicului (care încă și-a păstrat luciditatea) să se îngrozească.
Da, cel mai probabil familia Cosma a făcut jaf în Prahova, dar cum să îi mai condamni într-un stat care se pretinde a fi de drept când există suspiciuni cât casa cu privire la probatoriul de la dosar? Ce stat de drept se construiește plantând în funcții cheie, foarte greu de gestionat și de către oamenii cu multă experiență, niște oameni necopți și vulnerabili, aduși de nicăieri, care își pierd busola dacă îi cheamă pe la chermeze mai-marii zilei de prin servicii sau dacă le ridică osanale niște ambasadori pentru care drepturile omului nu par să valoreze cine știe ce când este vorba de cetățeni români?
Nu corupția pare să distrugă România, ci prostia și lipsa de viziune...
Avocat Alexandru Rada (Baroul București)
Preluat de pe pagina de Facebook a avocatului Alexandru Rada (foto), avocat al Baroului București
de Isac Mihai | feb. 23, 2018 | Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE, UE
Presedintele roman Klaus Johannis, un susținător fidel al șefei DNA, Laura Codruța Koveși
Preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat imediat după ce ministrul Justiţiei a anunţat că va propune revocarea şefei DNA Laura Codruţa Kovesi, relatează corespondentul KARADENIZ PRESS de la București. Administraţia Prezidenţială de la București susţine că raportul citit de Tudorel Toader este „lipsit de claritate“ şi diferă de analiza preşedintelui Iohannis. Cotroceniul susţine că şeful statului se declară în continuare mulţumit de activitatea şefei DNA.
Sprijin prezidențial total
„Din cauza lipsei de claritate în prezentarea Raportului privind activitatea managerială a DNA şi având în vedere că evaluarea activităţii DNA şi a conducerii acestei instituţii de către Preşedintele României diferă de cea a Ministrului Justiţiei, se impune o analiză aprofundată a acestui document, care urmează să fie realizată la nivelul Administraţiei Prezidenţiale de către departamentele de specialitate. În repetate rânduri, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a declarat mulţumit de activitatea DNA şi a conducerii sale, punct de vedere pe care şi-l menţine în continuare. Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, va uza de toate prerogativele constituţionale pentru asigurarea funcţionării unei justiţii independente şi pentru consolidarea statului de drept“, se arată într-un comunicat de presă transmis de Administraţia Prezidenţială
Decapitare politică
Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat joi că declanşează procedura de revocare din funcţie a procurorului şef DNA, relatează corespndentul KARADENIZ PRESS. El a declarat, după prezentarea raportului privind activitatea managerială de la DNA, că DNA trebuie să continue să funcţioneze legal şi că instituţia nu se identifică cu cel care o conduce. Toader a precizat că raportul este elaborat pe fondul dezbaterilor care au divizat opinia publică în ultimul an. El a afirmat că a reţinut o situaţie fără precedent a raporturilor dintre autorităţile publice, fiind înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţională, în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consitutional, a acuzat implicarea lui Kovesi în dosare şi stilul autoritar al acesteia.
”Pentru aceste acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept, în temeiul legii, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA”, a afirmat Toader, precizând că propunerea va fi transmisă către CSM şi către Administraţia prezidenţială.
Înainte de a face acest anunţ, ministrul Justiţiei a afirmat că atât prevenirea, cât şi combaterea corupţiei trebuie să continue, însă în conformitate cu statul de drept, unde acţiunea fiecărei autorităţi publice se supune legii. ”Nimeni nu este mai presus de lege, spune Constituţia. Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele. Trebuie să dezvoltăm ceea ce este bun, trebuie să eliminăm ce este rău”, a spus Toader.
Exerciții de imaginație
Apoi, ministrul le-a cerut jurnaliştilor prezenţi, cât şi românilor care au urmărit la tv declaraţia sa, să facă un exerciţiu şi să îşi imagineze o persoană care este închisă pe nedrept cel puţin o noapte: ”nu are cui să se plângă, vorbeşte singur, după care este achitat, ne pare rău, despăgubiri”.
”Nu doresc nimănui să fie victima unei erori judiciare. Ferească Dumnezeu!”, a adăugat Tudorel Toader. După ce a făcut anunţul, Tudorel Toader a plecat, refuzând să răspundă întrebărilor jurnaliştilor.
„Am reţinut comportamentul excesiv de autoritar. În realizarea angajamentului, am solicitat in iulie 2017 realizarea unui control la DNA de catre Inspecţia Judiciară. În cuprinsul raportului de control se consemnează .o serie de dificultăţi întâmpinate de inspectori, inclusiv abateri disciplinare pentru împiedicarea verificărilor de către procurorul şef al DNA” a mai spus Toader.
El a mai acuzat-o pe Kovesi de immplicare în anchetele altor procurori şi de comportament excesiv de autoritar. „Trecerea timpului nu a dus la o îndreptare a acestui tip de comportament, ci la o acutizare a problemei, asa cum relevă ieşirile în spaţiul public”, a consemnat ministrul. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie sa venim cu dosare importante, să ajungem la persoane de rang înalt, aceasta incercare este absolut contrară oricărui stat de drept, a mai spus ministrul.
Liviu Dragnea, liderul PSD, coordonează ofensiva anti-justiție a actualei guvernări
Pretexte multiple
Refuzul procurorului şef al DNA de a se prezenta la Comisia privind alegerile prezidenţiale din 2009, menţionat de Tudorel Toader. Curtea a statuat că prin acest refuz este încălcată autoritatea Parlamentului şi este împiedicată desfăşurarea activităţii sale, a consemnat ministrul. „Au existat trei sesizări privind conflicte juridice de natură constituţională, iar în două Curtea a constatat existenţa unei încălcări a Constituţiei de către DNA, prin conducerea acesteia”, a declarat ministrul.
„În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an, în 2017, au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţională, în cadrul cărora DNA, prin conducerea acesteia, a fost chemată în faţa instanţei de contencions constituţional. În două dintre acestea a sancţionat comportamentul neconstituţional din partea procurorului şef al DNA. Am arătat prin raportul de analiză a activităţii procurorului şef al DNA că în sine constatarea unui singur astfel de conflict nu are aptitudinea de a revoca. Asta spuneam în martie 2017. Conduitele izolate pot fi corectate”, a adăugat Toader.
Bilanț PSD
„Ceea ce am prezentat este un bilanţ semnificativ şi dacă privim din perspectiva activităţii CCR. Dacă analizăm cea mai recentă statistică, din 31 ianuarie, care arată că numărul conflictelor de natură constituţională a fost de 13, de la funcţionarea sa. În 14 ani de când s-a introdus această competenţă a CCR au fost constatate 13 astfel de conflicte, din care două în 2017 de către DNA în raport cu Parlamentul, Guvernul”, a afirmat Toader.
„Raportul de faţă reprezintă luarea de poziţie a ministrului Justiţiei determinată de rolul său constituţional (…) Elaborarea acestui raport a fost realizată pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită în spaţiul public în ultimul an de zile, care au divizat profund opinia publică, care au ridicat la cote nemaiîntâlnite în istoria recentă a România atacurile la persoană şi punerea în discuţie a unor valori fundamentale (…), atacuri care au polarizat atenţia forurilor europene şi internaţionale asupra România, au declanşat mecanisme de evaluare ce nu au mai fost niciodată faţă de România (…), punând chiar în pericol statul de drept”, a declarat Toader, care a precizat că documentul, care are 36 de pagini, are pe 20 de puncte, fiind fundamentat pe analiza actelor şi faptelor concurete, inclusiv pe declaraţii publice ale şefei DNA.
„Intru în fondul de analiză a raportului. Dacă aş sări direct la concluzii, v-aş spune că acele concluzii sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte menţionate în prezentul raport, reţinute pentru perioada feb 2017 – feb 2018”, a subliniat ministrul.
Manifestații și contramanifestații
Cu aproximativ o oră înaininte de declaraţia de presă a ministrului, în faţa sediului Minsiterul Justiţiei s-au adunat câteva zeci de persoane care scandează lozinci împotriva şefei DNA şi a preşedintelui Klaus Iohannis, au pancarte cu mesaje anti-DNA şi pancarte cu cucuvele şi care cer ca Laura Codruţa Kovesi să plece de la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Acelaşi grup a protestat şi cu o zi în urmă în faţa Palatului Cotroceni. Manifestanţii au portocale, dar şi panouri cu mesaje precum „Prea multă KLEMMenţă, Prea multă TiKoveşie, Demnitate, Toadere!”.
De asemenea, în faţa Parlamentului, vizavi de minister, s-au strâns şi câţiva protestatari #rezist, care strigă „Justiţie, nu corupţie”.
DNA, susținut de procurorul genaral al României
După ce miercuri Liviu Dragnea spunea că se aşteaptă ca Tudorel Toader să nu se facă de râs, iar Niculae Bădălău şi Codrin Ştefănescu solicitau să fie luate măsuri, joi, premierul Viorica Dăncilă i-a cerut să îşi facă datoria şi să se încadreze în limitele legale, iar Călin Popescu Tăriceanu a declarat că nu vrea amestecarea politicului în Justiţie, motiv pentru care l-a lăsat pe ministrul Justiţiei să anunţe ce crede el de cuviinţă când prezintă raportul de activitate al DNA.
La rândul său, procurorul general Augustin Lazăr a afirmat că activitatea DNA este una eficientă şi că nu există niciun fel de motiv întemeiat de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, care lucrează în mod clar în cadrul legii, iar „inculpaţii cu resurse îşi încearcă ultima şansă”. (N.G.)
de Razvan Iorga | apr. 28, 2016 | R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Șeful Executivului de la Chișinău, Pavel Filip a anunțat, joi, că circa o treime din ministere și agenții ale statului vor fi desființate până în toamna acestui an, în cadrul prezentării unui bilanț a 100 de zile de activitate. „Suntem capabili să reformăm Guvernul. Reforma profundă o vom începe chiar cu noi. În perioada următoare vom desființa o treime din ministere și agenții de stat. Domeniile de care sunt responsabili aceste instituții pe care le vom reduce, vor fi comasate cu acele care vor rămâne. Vrem să reducem birocrația și să eficientizăm activitatea Guvernului. În 100 de zile am lucrat intens la acest proiect. Sper ca până în toamnă să-l realizăm. Scopul nu este reducerea personalului, oamenii vor rămâne să lucreze. Am implicat și experți străini care să ne ajute în această reformare”, a precizat Filip. Una dintre condițiile pe care FMI le pune de obicei pentru acordarea unor împrumuturi pentru diverse state este optimizarea numărului lucrătorilor din aparatele de stat care sunt supradimensionat și devin o povară pentru bugete.
Modelul DNA-DIICOT, preluat în reforma de peste Prut
El a mai spus că în Republica vor funcționa două procuraturi anti-corupție. Acestea ar trebui să funcționeze după modelul DNA (Direcția Națională Anticorupție) şi DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) din România. „Guvern este conştient că oamenii sunt nemulţumiţi de hoţiile recente din sistemul bancar şi nu numai. Vă asigur că suntem conectaţi la realitatea vieţii. Ne dorim dreptate şi justiţie corectă. Guvernul nu poate interveni peste procurori şi judecători. Fiecare răspunde pentru rezultatele din domeniul său de activitate. Am decis să facem o serie de paşi concreţi ca instuţiile de drept să-şi facă treaba. Au fost adoptate o serie de proiecte, perfectate cu sprijinul partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova. Aş dori să remarc adoptarea cadrului normativ nou ce reglementează activitatea a două procuraturi după modelul DNA si DIICOT din România”, a declarat Pavel. La nivel declarativ, acesta a spus că aceste reforme au menirea de a recâștiga încrederea oamenilor în justiție și de eliminare a interferențelor politicului în actul de justiție.
Ce spun aliații și opozanții politicieni
În ceea ce privește acest bilanț, asupra activității cabinetului Filip părerile au fost împărțite. „Acest Guvern a fost învestit într-o situație foarte delicată, dar a reușit multe. Se plătesc pensiile și salariile, se fac reformele. Sprijin extern avem. Aceasta este reușita majorității și a Guvernului”, a declarat Mihai Ghimpu, care consideră că Guvernul Filip a reușit să scoată țara din criză, chiar dacă a fost investit într-o situație mai puțin ușoară. De partea cealaltă, liderul PSRM a criticat actuala guvernare și dă asigurări că Guvernul Filip va demisiona la fel cum a fost învestit „la miez de noapte și de frica cetățenilor”: „Acest Guvern a fost creat contrar intereselor majorității cetățenilor. Acest Guvern pretindea că va fi un Guvern de tehnocrați, profesioniști. Avem 100 de zile de la investire. Nu avem nici politica bugetar-fiscală, nici proiectul de buget pentru 2016. La mijlocul lunii mai trebuie deja să fie proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor, dar nu avem nimic”. Și liberal-democrații au criticat Executivul, spunând că este un „guvern lunatic, nocturn”. „Reforma Economiei bate pasul pe loc, depolitizarea instituțiilor de stat stă pe loc. Și misiunile diplomatice spun că Guvernul Filip nu s-a isprăvit în aceste 100 de zile. Promisiuni au fost multe, dar până la realizări mai este mult de lucru”, a declarat deputatul PLDM, Tudor Deliu. Guvernul Filip a învestit prin votul Parlamentului pe 20 ianuarie 2016.
Ce spune Europa
Europarlamentarul român Siegfried Mureșan a atras atenția, miercuri, că doar 55% din obligațiile asumate de cabinetul Pavel Filip au fost realizat în bilanțul mandatului său de 100 de zile de când se află la conducerea guvernului Republicii Moldova. El mai afirmă că transparentizarea deciziilor joacă un rol foarte important în ochii Bruxellesului. „Ca să rezum analiza de bilanț: voință, da, putință, ba”, a precizeaza eurodeputatul european, Siegfried Mureșan, într-un comunicat de presa.
