Ultimul mesaj al lui Dmitri Medvedev

Ultimul mesaj al lui Dmitri Medvedev

medvedevRusia nu va mai accepta nici ingerinţa externă, nici „manipularea” de către „provocatori şi extremişti”, a declarat joi preşedintele Dmitri Medvedev, în deschiderea discursului său anual în Parlament pe tema contestării rezultatelor alegerilor legislative.
Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a adresat mesajul către Adunarea Federală (Dumei de Stat şi Consiliului Federaţiei). Este al patrulea mesaj al lui Dmitri Medvedev în calitate de preşedinte al Federaţiei Ruse, transmite Vocea Rusiei.
Modernizarea sistemului politic al ţării trebuie să dea cetăţenilor mai multe posibilităţi de a influenţa politica şi de a adopta decizii cu privire la drepturile şi interesele lor. Aceasta a fost tema centrală a mesajului adresat de preşedintele Medvedev Adunării Federale. Mesajul prezidenţial este o declaraţie program în care se stabilesc principalele direcţii de activitate. Actualul mesaj al lui Medvedev este ultimul, mandatul său prezidenţial expirând în mai 2012. El nu va candida din nou la postul de preşedinte.
„Dreptul oamenilor de a-şi exprima opinia prin toate mijloacele legale este garantat. Însă încercările de a manipula cetăţenii ruşi, de a-i induce în eroare şi de a aţâţa în societate discordia socială sunt inadmisibile. Nu le vom permite provocatorilor şi extremiştilor să atragă societatea în aventurile lor. Nu vom permite nici implicarea externă în treburile noastre interne. Rusia are nevoie de democraţie şi libertate, nu de haos”, a spus Dmitri Medvedev.

Reformarea armatei

„În programul de stat privind înzestrarea armatei până în 2020, accentul se pune noi tipuri de arme şi tehnică, care se creează pe baza tehnologiilor moderne. Totodată, o mare parte a comenzii de stat este prevăzută pentru câţiva ani. Acest lucru va îmbunătăţi posibilităţile de dezvoltare de întreprinderilor de apărare. În pofida condiţiilor dificile de criză, noi am întreprins paşi care ne permit să facem armate şi flota noastră mai compacte, mobile şi capabile de luptă”, a mai declarat Dmitri Medvedev.
Preşedintele Rusiei susţine că Moscova este deschisă la un dialog constructiv şi o activitate concretă comună cu partenerii în problema legată de apărarea antirachetă. „Sperăm sincer în paşi de întâmpinare în scopul ajungerii cât mai urgente la o soluţie reciproc acceptabilă şi la continuarea activităţii asupra noului tratat de securitate europeană”, a subliniat el în mesajul către Adunarea Federală.
În primul său mesaj către naţiune, prezentat pe 5 noimebrie 2008, Medvedev, în calitate de nou şef al statului, a propus creşterea duratei mandatului preşedintelui de la patru la şase ani, precum şi cel al Dumei de stat, camera inferioară a parlamentului rus, de la patru la cinci ani. Aceste modificări ale legislaţiei electorale au fost adoptate şi au intrat în vigoare.
În cazul primei modificări, vizând creşterea perioadei mandatului de preşedinte, Medvedev „s-a străduit pentru Vladimir Putin”, a interpretat presa rusă, având în vedere că actualul şef al statului nu a dorit un al doilea mandat. Putin, care a mai deţinut două mandate de preşedinte între 2000 şi 2008, este aşteptat să revină la Kremlin după prezidenţialele din martie 2012.

Share our work
NATO nu vrea scut comun cu Rusia

NATO nu vrea scut comun cu Rusia

nato-russiaSecretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a lansat, joi, la Bratislava, un apel pentru „un adevărat partenariat strategic” între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia, după avertismentul Moscovei privind riscul izbucnirii unui nou Război Rece. Însă a precizat clar că nu poate fi vorba despre un sitem antirachetă comun. „Obiectivul meu este de a dezvolta un adevărat parteneriat strategic între NATO şi Rusia”, a declarat pentru presă Anders Fogh Rasmussen, după o întrevedere cu ministrul slovac de externe, Mikulas Dzurinda, transmite Agerpres. „Am avut anumite dezacorduri, însă există domenii în care avem aceleaşi interese, în special armele de distrugere în masă şi tehnologia rachetelor”, a subliniat Anders Fogh Rasmussen. „Am descis să dezvoltăm o apărare antirachetă a NATO, am invitat Rusia să coopereze în tehnologia antirachetă”, a adăugat el. „Ideea noastră este să avem două sisteme independente care cooperează,un sistem NATO şi un sistem rus, fiecare responsabil cu protecţia teritoriului său, însă capabil să coopereze”, a explicat el. Rasmussen a reafirmat joi că proiectul scutului antirachetă din Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei.”Sistemul nostru de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, noi nu considerăm Rusia o ameninţare la adresa NATO”, a afirmat el, încurajând Moscova „să se concentreze asupra ameninţărilor reale, în loc să se focalizeze pe fantomele trecutului”.

Basescu ii raspunde lui Medvedev

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la TVR1, că preşedintelui rus Dmitri Medvedev îi va trebui dat „confortul” că elementele scutului antirachetă ce vor fi amplasate în România „nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse”. Băsescu a adăugat că nu are dubii că şi şeful statului rus este gata să garanteze că nicio rachetă de pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată România, transmite Mediafax. Întrebat în legătură cu declaraţiile preşedintelui Dmitri Medvedev potrivit cărora Rusia ar putea abandona noul tratat de dezarmare nucleară START cu SUA cu riscul de a reveni la epoca Războiului Rece, preşedintele a spus că România tratează cu respect poziţia oricui, dar îşi urmăreşte interesul naţional.”Eu n-aş face o dramă din această afirmaţie. România şi-a asumat nişte obligaţii, elemente ale scutului antirachetă româno-american deocamdată – şi mai târziu va deveni un scut NATO – se vor amplasa. Ne vedem de interesul nostru naţional şi tratăm cu respect poziţia oricui”, a spus preşedintele la TVR1. Şeful statului nu a dorit să comenteze declaraţii ale altor oficiali ruşi. „Dacă este de luat în consideraţie o declaraţie, este cea a preşedintelui Medvedev şi trebuie tratată cu condescendenţa necesară unui şef de stat, a unei mari puteri nucleare. Ceea ce nu înseamnă că vreo clipă punem sub semnul întrebării aranjamentul nostru cu Washingtonul. Ceea ce înseamnă că domnului preşedinte Medvedev, la momentul potrivit, va trebui să-i dăm confortul că aceste instrumente militare nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse şi mai ales că – n-am niciun dubiu – domnul Medvedev este gata să dea şi dânsul României garanţii că nicio rachetă care există acum pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată teritoriul României”, a comentat preşedintele. El a adăugat că, la rândul său, România constată că nu are nicio garanţie din partea Rusiei. „Dânsul (Dmitri Medvedev, n.red.) doreşte garanţii juridice. Sigur că şi România se întreabă : Oare noi avem vreo garanţie juridică? Constatăm că n-avem. Avem dreptul să discutăm subiectul”, a spus preşedintele.

Militarii rusi reactioneaza

Proiectul de scut antirachetă american în Europa de Est va prezenta un „pericol real” pentru forţele strategice nucleare ruse după 2015, a apreciat vineri un general al Statului Major al forţelor armate ruse. Situaţia se va schimba începând cu a treia şi a patra etapă de modernizare a acestor echipamente după 2015, când scutul va fi dotat cu „până la 300 de interceptori”, a declarat generalul Andrei Tretiak, şeful regiunii Europa de Est a Statului Major, citat de agenţiile ruse. „Va fi un pericol real pentru forţele noastre strategice nucleare”, a adăugat el, subliniind că raza de acţiune a interceptorilor americani din Polonia va fi „foarte aproape de frontierele ruseşti”. Statele Unite şi Polonia au semnat în iulie un protocol ce concretizează acordul Poloniei de a găzdui o componentă a viitorului scut antirachetă american în Europa, care irită Moscova. O nouă etapă a început la 3 mai, odată cu semnarea unui acord între Statele Unite şi România pentru amplasarea unor elemente ale viitorului scut în această ţară. Moscova, care cere Washingtonului să o implice în acest proiect, a solicitat un minim de garanţii că aceste instalaţii nu constituie o ameninţare împotriva potenţialului său de disuasiune nucleară. „Vom putea vorbi despre cooperare numai dacă vom reuşi să obţinem o garanţie privind scutul american”, a subliniat generalul Tretiak. „O simplă declaraţie nu va fi suficientă. Avem nevoie de un acord juridic viabil”, a adăugat el. La rândul său, şeful Statului Major al forţelor armate ruse, generalul Nikolai Makarov, a declarat că proiectul de scut antirachetă riscă să genereze o nouă cursă a înarmării. „Rusia va fi obligată să ia o serie de măsuri pentru a face faţă scutului, şi din acest moment, sunt sigur că va începe o cursă a înarmării de care nimeni nu are nevoie”, a declarat el, citat de presa rusa. „Declaraţiile părţii americane potrivit cărora scutul din Europa nu ameninţă Rusia sunt, în opinia noastră, pentru moment, afirmaţii fără probe”, a adăugat el.Preşedintele Dmitri Medvedev a avertizat încă o dată, miercuri, împotriva riscului unui nou Război Rece dacă Statele Unite nu vor implica Rusia în proiectul de scut antirachetă. Washingtonul a reafirmat că acest scut „nu va fi îndreptat împotriva Rusiei”.

Share our work