de Anatol Terzi | aug. 10, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
„O fostă târfă care vrea să dea lecţii de morală”, asta a spus despre Madonna vicepremierul rus Dmitri Rogozin, trimis special lui Vladimir Putin pentru Transnistria.
Reacţia lui Dmitri Rogozin a venit după ce cântăreaţa americană a cerut, în timpul concertului pe care l-a susţinut la Moscova, eliberarea celor trei cântăreţe din grupul punk Pussy Riot. „Odată cu înaintarea în vârstă, orice fostă târfă vrea să dea lecţii de morală lumii întregi. În special cu ocazia turneelor sale în străinătate”, a scris Dmitri Rogozin, într-un mesaj postat pe Twitter. În timpul unei conversaţii cu un interlocutor pe Twitter, Dmitri Rogozin a adăugat următorul mesaj la adresa Madonnei: „Dă-ţi jos crucea sau măcar pune-ţi o pereche de chiloţi!”.
În timpul concertului pe care l-a susţinut marţi, la Moscova, Madonna a spus că se roagă pentru eliberarea celor trei membre ale grupului Pussy Riot, aflate în arest preventiv de peste cinci luni şi care riscă trei ani de închisoare, după ce au interpretat un cântec punk împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin.
Critici din Occident
Înteţirea bruscă a criticilor din partea SUA şi UE pe marginea procesului împotriva trupei ruse Pussy Riot ameninţă să devină unul dintre principalii factori iritanţi dintre Rusia şi Occident. Potrivit experţilor, indiferent de deznodământul pe care îl va avea, procesul împotriva Pussy Riot ar putea anula în totalitate eforturile Kremlinului de a obţine o îmbunătăţire a imaginii Rusiei peste hotare, imagine oricum puternic afectată în ultimul an.
Valul de critici la adresa autorităţilor ruse a fost lansat de apărătorii drepturilor omului: Amnesty International le-a declarat pe membrele trupei rock „deţinute ale conştiinţei”. Apoi, la campanie s-au raliat cunoscuţi artişti internaţionali: de la Red Hot Chili Peppers şi Pet Shop Boys până la Sting şi Madonna. Procesul se află deja de câteva săptămâni pe primele pagini ale celor mai reputate mass-media internaţionale: influenta revistă americană Time a anunţat că în Federaţia Rusă „justiţia de buzunar a început vânătoarea de vrăjitoare”, publicaţia britanică The Economist a calificat Biserica Ortodoxă Rusă drept „forţă a conservatorismului şi xenofobiei”, aflată într-o „simbolică îmbrăţişare” cu Kremlinul, iar The Guardian a numit evenimentele din Rusia „teatru al absurdului”.
Nu în ultimul rând, la campanie s-au raliat politicieni din SUA şi UE. Departamentul de Stat al SUA a catalogat acest caz drept „motivat politic”, iar ministrul de externe al Cehiei, Karel Schwarzenber, a declarat că le admiră pe participantele grupului rock. De asemenea, fostul ministru pentru probleme europene, actualul deputat al parlamentului britanic Denis MacShane a recunoscut că fotografiile din sala de judecată îi amintesc de „vremurile GULAG-ului”. Până şi liderul Grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda, a catalogat comportamentul autorităţilor ruse drept „scandaloase”. În acelaşi timp, aproape toţi politicienii au ţinut să sublinieze că nu sprijină acţiunea Pussy Riot, însă consideră reacţia puterii de la Moscova drept „neproporţională”.
de Anatol Terzi | iul. 1, 2012 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Retragerea cât mai rapid posibil a trupelor coaliţiei internaţionale din Afganistan este în avantajul Rusiei, a estimat vicepremierul rus Dmitri Rogozin, într-o intervenţie la un post de radio.
„Suntem interesaţi ca ei să plece. Ne vom deschide porţile, ceea ce ne va permite să câştigăm bani”, a declarat el, referindu-se la culoarul deschis de Federaţia Rusă pentru tranzitul transporturilor coaliţiei înspre şi dinspre Afganistan. Vicepremierul rus a amintit că, în virtutea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU, Rusia a votat pentru intrarea trupelor coaliţiei internaţionale în Afganistan, fiind vorba nu numai de trupele din ţările membre NATO, ci şi din alte state, „pentru a calma unele grupări islamiste radicale”. „Dar, războiul s-a prelungit şi acum este vorba de retragerea forţei NATO din Afganistan”, a adăugat acesta.
Retragerea din Afganistan a Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) este programată pentru 2014, însă secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a estimat recent că „încă este prea devreme pentru a anunţa un calendar precis, totul depinzând de situaţia concretă” din teren. „Calendarul retragerii trupelor străine din Afganistan depinde de situaţia din această ţară, unde ultima provincie urmează să treacă sub controlul autorităţilor de la Kabul în planul securităţii în iulie 2013”, a indicat Rasmussen.
de Anatol Terzi | mai 14, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Dmitri Rogozin ar putea să devină şi noul ministru al Apărării din Federaţia Rusă. Controversatul politician rus l-ar înlocui astfel pe actualul ministru, Anatoli Serdiukov.
Potrivit ediţiei de limbă rusă a revistei Forbes, preluată de agenţiile de presă ruseşti şi internaţionale, Dmitri Rogozin îşi va păstra şi funcţia de vicepremier şi responasibil de complexul militar industrial al Federaţiei Ruse. În luna decembrie 2011, Dmitri Rogozin a fost rechemat din funcţia de ambasador al Moscovei la NATO, şi promovat în postul de vicepremier.
De asemenea, la sfârşitul lunii martie 2012, preşedintele rus Dmitri Medvedev l-a desemnat pe vicepremierul Dmitri Rogozin reprezentant special pentru Transnsitria. Kremlinul nu a avut până acum un reprezentant special pentru Transnistria. Dmitri Rogozin s-a remarcat anul trecut printr-o serie de declaraţii antiromâneşti, în contextul acordului româno-american privind scutul antirachetă.
Deşi sursele presei ruse din guvernul de la Moscova confirmă că Serdiukov va părăsi postul de ministru al Apărării, atât Rogozin, cât şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui Federaţiei Ruse, Natalia Timacova, au refuzat să discute acest subiect.
Premierul Dmitri Medvedev va prezenta preşedintelui Vladimir Putin structura şi componenţa executivului. În următoare zile, Medvedev va finaliza consultările cu candidaţii la posturile de miniştri. Iar, după prezentarea candidaturilor preşedintelui, consultările vor fi continuate de Putin. Din această cauză, la summit-ul G-8 din SUA, care va avea loc în perioada 18-19 mai, va participa premierul şi nu preşedintele. Actualul cabinet de miniştri rus a funcţionat fără schimbări toţi 4 ani de activitate. Guvernul este constituit din 26 de funcţionari (2 prim vicepremieri, 5 vicepremieri, 18 miniştri şi premierul).
de Anatol Terzi | apr. 17, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
În urma reglementării transnistrene, Republica Moldova trebuie să fie un stat funcţional, care să asigure, totodată, continuarea procesului de integrare europeană, a declarat luni preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în cadrul unei întrevederi cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, reprezentantul Kremlinului pentru Transnistria.
Nicolae Timofti a reiterat poziţia Republicii Moldova, conform căreia reglementarea conflictului transnistrean trebuie să aibă la bază principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, în cadrul căreia regiunea transnistreană va beneficia de un statut special, potrivit unui comunicat remis de preşedinţie.
Dmitri Rogozin a avut luni o întrevedere şi cu premeirul Vlad Filat, în cadrul căreia s-a convenit în privinţa creării unui grup de lucru bilateral în vederea avansării pe calea soluţionării problemelor din sectorul energetic. În privinţa procesului de reglementare a problemei transnistrene, cei doi oficiali şi-au exprimat speranţa că, în cadrul negocierilor oficiale în formatul 5+2, care se vor desfăşura la Viena pe 17-18 aprilie, vor fi identificate soluţii pentru subiectele incluse în agendă.
În cadrul întrevederii au fost abordate subiecte ce ţin de stadiul actual al colaborării dintre cele două state, aprofundarea cooperării economice, sociale şi culturale, avansarea dialogului pe marginea problematicii transnistrene, potrivit unui comunicat al guvernului de la Chişinău. Dmitri Rogozin întreprinde o vizită de două zile în Republica Moldova, în cadrul căreia are preconizate întrevederi şi cu reprezentanţi ai administraţiei nerecunoscute de la Tiraspol.
de Anatol Terzi | apr. 12, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Partidul Liberal din Republica Moldova a cerut miercuri guvernului să nu accepte vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin, numit recent şi ca reprezentant al Kremlinului pentru Transnistria, şi să nu recunoască mandatul acestuia.
Prim-vicepreşedintele formaţiunii, Ion Hadârcă a remarcat într-o conferinţă de presă că Dmitri Rogozin a fost numit reprezentant pentru Transnistria în aceeaşi zi în care au fost numiţi şi reprezentanţii pentru cele două regiuni secesioniste Osetia de Sud şi Abhazia, care au fost recunoscute anterior de Federaţia Rusă. Aceste acţiuni, potrivit lui Hadârcă, ar putea însemna un prim pas în recunoaşterea Transnistriei de către Federaţia Rusă.
El nu a exclus că numirea oficialului rus să aibă legătură şi cu „dezgheţarea” relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol, „or, Dmitri Rogozin este cunoscut pentru retorica sa de forţă”, a declarat Ion Hadârcă.
Rogozin si alipirea Transnistriei la Rusia
„Partidul Liberal apreciază decizia preşedintelui Federaţiei Ruse drept un gest care e la limita amestecului în treburile interne ale Republicii Moldova, sfidează integritatea sa teritorială în frontierele recunoscute de toate statele lumii, inclusiv de Federaţia Rusă, şi aduce o gravă atingere suveranităţii Republicii Moldova asupra teritoriului din stânga Nistrului”, potrivit acestuia.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev l-a desemnat acum două săptămâni pe Dmitri Rogozin reprezentantul său special pentru Transnistria, ceea ce a provocat critici în mediul politic şi în societatea civilă din Republica Moldova. Diplomaţia de la Chişinău s-a declarat surprinsă de această decizie, menţionând că nu a fost discutată în prealabil cu autorităţile moldoveneşti. Rogozin s-a raportat ironic la reacţia Chişinăului, remarcând într-o postare pe Twitter: „Nici nu am deschis gura, şi în coteţ s-a făcut zarvă”.
Presa de la Chişinău a publicat şi citate dintr-o carte a lui Dmitri Rogozin scrisă în anul 2006, în care acesta se declara un adept al alipirii regiunii secesioniste din estul Republicii Moldova la Federaţia Rusă. Rogozin, fost ambasador al Rusiei la NATO, s-a remarcat anul trecut şi printr-o serie de declaraţii antiromâneşti, în contextul acordului româno-american privind scutul antirachetă. El urmează să întreprindă prima vizită de lucru în Republica Moldova în perioada 16-17 aprilie.
Declaraţia Partidului Liberal
La 21 martie a.c., preşedintele Federaţiei Ruse, prin decret prezidenţial, l-a numit pe viceprim-ministrul Dmitri Rogozin, responsabil de complexul militar-industrial şi de complexul apărării, reprezentantul său special pentru Transnistria. Dmitri Rogozin este cunoscut pentru faptul că a participat deosebit de activ, ca voluntar, la agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Republicii Moldova din anul 1992, încheiată prin semnarea Acordului de pace Elţin-Snegur.
Titulatura oficială a dlui Rogozin, din care se remarcă flagrant lipsa vreunei menţiuni de apartenenţă a Transnistriei la Republica Moldova, denotă faptul că Federaţia Rusă nu tratează raioanele din stânga Nistrului ca parte integrantă a Republicii Moldova, ci ca pe un teritoriu aflat sub jurisdicţia rusă. Mai mult, numirea prin decretele nr. 319 din 21 martie a.c. şi nr. 305 din 16 martie a.c. a unor reprezentanţi speciali similari pentru Osetia şi Abhazia doreşte să sugereze nu numai o paralelă cvazi-perfectă între situaţiile celor trei regiuni separatiste, ci şi o abordare egală din partea autorităţilor ruse: nerecunoaşterea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi a suveranităţii sale asupra Transnistriei, la fel ca şi în cazul altor regiuni separatiste, sprijinite de Federația Rusă pe toate căile: militar, financiar, energetic etc.
Pornind de la cele sus-menţionate, Partidul Liberal apreciază decizia preşedintelui Federaţiei Ruse drept un gest care e la limita amestecului în treburile interne ale Republicii Moldova, sfidează integritatea sa teritorială în frontierele recunoscute de toate statele lumii, inclusiv de Federaţia Rusă, şi aduce o gravă atingere suveranităţii Republicii Moldova asupra teritoriului din stânga Nistrului.
Partidul Liberal consideră că, atât timp cât viceprim-ministrul rus poartă titulatura de „reprezentant special pentru Transnistria”, Guvernul nu trebuie să recunoască mandatul acestuia şi să respingă vizitele sale pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în Transnistria.
Partidul Liberal solicită Guvernului să întreprindă demersurile necesare pe lângă conducerea Federaţiei Ruse în scopul de a o determina să reconsidere titulatura „reprezentantului special pentru Transnistria” în spiritul tratatelor şi acordurilor bilaterale semnate, precum şi să precizeze cu exactitate mandatul şi împuternicirile sale.
