Holurile negre din viitorul Ucrainei. Manual despre cum să-ți dai singur foc la valiza europeană

Holurile negre din viitorul Ucrainei. Manual despre cum să-ți dai singur foc la valiza europeană

 

Există o zicală în limba engleză care, într-o traducere aproximativă, ar însemna că „obiceiurile vechi nu dispar peste noapte”. Cam așa stau lucrurile și cu autoritățile de la Kiev în ceea ce privește decizia de eliminare treptată a școlilor cu predare în limbă de pe teritoriul său. Reforma educației prin care se pune călușul în gura minorităților nu are nici cea mai mică legătură cu sloganele frumoase despre integrarea europeană și valorile sale. Ba din contră, vine să arate încă o dată duplicitatea acestui demers. La fel ca la Chișinău, un iluzionism politic plin de materialism, dar lipsit de substanță democratică.

Mai precis de intrare în rândul lumii civilizate a Europei, dar cu obiceiurile sovietice. Europenizarea nu înseamnă doar bani mutați din buzunarul altora în al tău, ci înseamnă în primul rând alinierea la un set comun de valori în care toleranța are un loc fruntaș. Un spațiu în care naționalismele de tip extremist nu își au rostul și nici nu sunt digerate la Bruxelles.

După ce s-au văzut cu sacii în căruță, la 1 septembrie, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de asociere cu UE, Kievul a detonat „bomba minorităților” prin această lege controversată. Totul la nici o săptămână distanță. Acest gest dovedește o premeditare a acestei acțiuni și pragmatism condamnabil. Cum diavolul era ascuns în niște detalii dintr-un articol al proiectului de lege, reforma are ca scop principal întărirea naționalismului ucrainean în aceste vremurile dificile pe care într-adevăr le traversează Ucraina cu sula Rusiei în coasta sa estică. Dar, totuși, să privezi toate minoritățile de pe teritoriul tău de limba maternă este un act cu totul anti-european ce va fi sancționat nu doar de România și Ungaria, Bulgaria și Grecia, dar și de Bruxelles.

Astfel, pentru minoritatea rusă pe care Kievul încearcă practic să o deznaționalizeze cu forța pentru ca încet să stingă orice cuib de rezistență prorusească pe intern, Ucraina va lovi și în celelalte minorități ca victime colaterale. Paradoxal, comunitatea românească va primi o țintă pe spatele său în acest război intern care nu este al ei, în timp ce România ajută Kievul. Fie cu armament neletal și pregătire pentru soldații săi, fie asigurând securitatea cibernetică a Ucrainei, fie prin planurile de racordare la sistemul energetic european. Asta deși problema închiderii școlilor cu predare în limba română nu este nouă, iar în ultimii ani Ucraina a închis deja o treime din astfel de școli, iar în regiunea Odesa le-a decimat efectiv pe cele cu predare în „limba moldovenească”, de la 24 la 3.

La București, diplomații ucraineni au încercat să explice în stil sovietic că negrul nu e chiar atât de negru, ci mai degrabă, dacă privești dintr-un unghi luminat, problema va apărarea mai degrabă de un gri ușor. O retorică ce amintește mai degrabă de Moscova, atunci când vrea să bage gunoiul sub preș și să zică că are o casă curată. Aceeași echilibristică lingvistică pe o sârmă subțire și jongleriile verbale cu care statele UE deja sunt familiarizate dinspre capitalele estice.

România nu a reacționat virulent, ci mai degrabă gradual în această problemă. Problema a fost pusă la nivel de Parlament, apoi de Guvern și nu în cele din urmă nivel Administrație Prezidențială. La nivel parlamentar, s-a decis recent ca o delegație românească să meargă la Kiev cu jalba-n proțap pe această problemă, iar la nivel guvernamental ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a avut o discuție fermă pe această problemă, la New York, cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin. Totuși, cel mai puternic semnal rămâne cel dat de președintele român Klaus Iohannis, chiar la ONU, președintelui Petro Poroșenko. Acolo, Iohannis i-a spus acestuia, un vorbitor bun de română învățată în copilăria sa de la Tighina, că își va anula vizita pe care intenționa să facă în Ucraina și nici nu-l va primi pe șeful Radei Supreme la București când va reveni de la New York, deși era programată o vizită a acestuia la finalul lunii în România.

În limbaj diplomatic, acesta este un semnal foarte dur. De altfel, Iohannis a vorbit foarte fin la New York despre faptul că toate aceste anulări de vizite s-au făcut verbal pe holurile de la ONU. O trimitere foarte discretă la un moment important pentru Ucraina în 2008. Mai exact este vorba de summitul NATO, găzduit atunci la Palatul Parlamentarului din București, atunci când Ucraina nu a primit MAP-ul (Membership Action Plan – n.m.) de adeziune la NATO. Pe vremea aceea, președintele Viktor Iușcenko, buimăcit de această decizie a încurcat intrările în Palatul Parlamentului și s-a rătăcit pe holurile largi, ajungând din greșeală chiar în zona rezervată presei.

Îmi amintesc și acum fața împietrită a lui Iușcenko, dar și disperarea de a nu da declarații pe acest subiect. Furios și dezorientat, acesta a lovit din greșeală mai mulți reporteri români care doreau să-i ia reacții pe această temă. Scena consumată în urmă cu circa 9 ani, îmi revine în minte exact în aceeași cheie pe care Iohannis a folosit-o subtil, joi, la ONU, după discuția Poroșenko despre anularea vizitei sale la Kiev și motivele pentru care o face. După care a adăugat că Poroșenko a plecat ulterior îngândurat pe holurile ONU.

Tocmai acele holuri negre pe care Ucraina și le creează cu mâna ei pentru propriul viitor, căutând mereu parcă să spargă cu propriile mâini becurile aprinse de vecinii săi în drumul său european. Viitorul le va lămuri pe toate, însă lipsa de încredere va rămâne acolo pentru mult timp!

Publicat în EvZ Moldova

Share our work
Diplomația ucraineană demontează tezele ruso-transnistrene cu iz de scandal

Diplomația ucraineană demontează tezele ruso-transnistrene cu iz de scandal

Fostul și actualul lider al Transnistriei, Igor Smirnov și Vadim Krasnoselski (dreapta)

Diplomația de la Kiev a reacționat vehement, după ce Duma de stat a Rusiei a adoptat o declarație prin care condamnă așa-zisa blocadă economică instaurată de către Ucraina și R. Moldova regiunii separatiste transnistrene. De altfel, ucrainenii au demonstrat că Transnistria se bucură de toate privilegiile zonei libere de comerț din CSI și cea de liber schimb între R. Moldova și UE. De altfel, MAE ucrainean a și transmis o serie de statistici oficiale prin care arată că exporturile de mărfuri fabricate în regiunea transnistreană a crescut de la 51 de milioane de dolari, cu circa 20%, la 61 de milioane dolari. De asemenea, ritmul de creștere este în continuare pozitiv, fapt ce nu susține afirmația Moscovei.

Bătuți cu propriile argumente

„O totala neînțelegere din partea noastra reprezinta „preocuparea” Dumei în urma introducerii controlului comun la punctul de control Cuciurgan. La urma urmei, această decizie confirmă actiunea cadrului legal al Republicii Moldova pe întreg teritoriul țării sale. În același timp, Rusia a declarat în mod repetat despre respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional”, se arată într-o declarție a MAE ucrinean.

Diplomația de la Kiev a subliniat că afirmațiile făcute de partea rusă ca Ucraina pune piedici pentru desfasurarea următoarei runde de negocieri în format „5 + 2“ este un alt exemplu de manipulare deschisa, deoarece administrația de la Tiraspol a fost cea care a respins propunerea recentă pentru organizarea Conferinței bavareze, unde urma sa se discuta despre viitoarea agendă a negocierilor precum și calendarul punerii în aplicare a acestora.

Kievul cere retragerea trupelor ruse din regiune

„Ucraina cere Federației Ruse să înceteze acțiunile sale distructive, și în cele din urmă să ofere asistență eficientă în rezolvarea seriei de probleme de actualitate de pe agenda procesului de negocieri în formatul“ 5 + 2”, în interesul populației de pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv prin îndeplinirea angajamentului, asumat la summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999, de a retrage trupele din regiunea transnistreană a Republicii Moldova“, a subliniat declaratia Ministerului ucrainean al Afacerilor Externe.

Duma de Stat a Federației Ruse a adoptat vinerea trecută, o declarație în care denunță așa-numite presiuni din partea Republicii Moldova și a Ucrainei asupra regiunii separatiste transnistrene. Potrivit deputaților ruși, Chișinăul și Kievul ar încerca să creeze o blocadă în jurul regiunii transnistrene și nu s-ar consulta cu Tiraspolul în anumite decizii. Deputații ruși somează Guvernul de la Chișinău și pe autoritățile de la Kiev să renunțe ”la orice formă de presiune asupra Transnistriei și la acțiuni de organizare a blocadei sale”, transmite RIA Novosti. Nu în ultimul rând, declarația Dumei de Stat se spune că acțiunile Republicii Moldova și ale Ucrainei ar fi o amenințare asupra stabilității regiunii transnistrene și a securității populației, inclusiv pentru mai mult de 200.000 de cetățeni ai Federației Ruse. De altfel, doctrina militară a Rusiei stipulează că Rusia poate interveni militar pentru apărarea cetățenilor ei, iar un deputatul rus a amenințat Chișinăul, pe acest fond al „blocadei”, cu un conflict pe calapodul Donbasului.

Share our work
Vulcanul diplomației ruso-americane, pe cale să erupă între Moscova și Washington

Vulcanul diplomației ruso-americane, pe cale să erupă între Moscova și Washington

 

Președintele SUA, Donald Trump, sursa tensiunilor ruso-americane

Relațiile diplomatice dintre SUA și Rusia se înrăutățesc din ce în ce în ce mai mult. Ambasadorul Rusiei la Washington, Serghei Kisliak, va fi rechemat la Moscova, după ce autoritățile americane susțin că există dovezi ale implicării acestuia în campania electorală americană pentru alegerile prezidențiale de partea lui Donald Trump, scrie buzzfeed.com, citând surse diplomatice de la Washington.  În vârstă de 66 de ani, Kisliak se află la post în SUA de circa 10 ani de zile, iar FBI anchetează în prezent contactele sale avut în 2016 cu echipa de campanie a lui Donald Trump. „I-ar prinde bine niște timp petrecut departe”, au spus sursele citate. Deși această plecare este de ceva vreme vehiculată, partea rusă nu a confirmat data plecării acestuia.

Totuși, Consiliul de Afaceri ruso-american va ține o petrecere de rămas bun în cinstea acestuia pe data de 11 iulie la hotelul St. Regis din Washington. Kisliak s-ar fi întâlnit în repetate rânduri cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, cu procurorul general Jeff Sessions și cu fostul consilier pe securitate Michael Flynn, toți trei având probleme în a raporta conținutul discuțiilor cu oficialul rus, fapt ce este în prezent investigat în SUA de către autorități.

Kisliak a mai fost implicat într-o serie de contacte cu oficiali american, precum cele din 2010 cu liderul minorității din Camera Reprezentanților (camera inferioară a Parlamentului Statelor Unite – n.r.), Nancy Pelosi, aceasta negând vrei întâlnire cu Kisliak, pentru ca mai apoi presa să dea publicității poze cu cei doi. Pe parcursul anilor, Kisliak a fost etichetat cu apelative de la „maestru-spion” la „febra tifoidă” sau cel mai „radioactiv om de la Washington”

CIA l-ar fi avertizat pe Obama

De asemenea, presa americană publică noi materiale din interiorul acestui scandal al amestecului Rusiei în alegerile prezidențiale. Washington Post a relatat că președinte Barack Obama ar fi fost informat de către CIA privind intențiile Rusiei de amestec în aceste alegeri încă din august 2016 și că Vladimir Putin a ordonat acte de piraterie informatică în cazul Partidului Democrat, în scopul de a-i face rău candidatei Hillary Clinton și de a-l ajuta pe contracandidatul ei republican, Donald Trump.

Bănuielile planau deja asupra Rusiei în iulie 2016, când mesaje furate de la Partidul Democrat au fost difuzate de către WikiLeaks în ajunul Convenției Democrate.

Dar „Washington Post” relatează acum cu detalii despre alerta lansată de către serviciile americane de informații către Casa Albă cu mai multe luni înainte ca Washingtonul să acuze public, pe 7 octombrie 2016, cele mai înalte eșaloane ale puterii ruse că au pus la cale acte de piraterie informatică.

Abia în ianuarie 2017 SUA l-au acuzat în special pe președintele rus că a încercat să destabilizeze sistemul electoral american, să submineze șansele lui Hillary Clinton și să contribuie la cele ale republicanului Donald Trump. Potrivit cotidianului, încă din august 2016, Barack Obama a pus Casa Albă pe picior de război în cel mai mare secret şi le-a ordonat serviciilor de informații și de securitate să obțină cât mai multe date și să întocmească o listă cu posibile represalii, mergând de la sancțiuni economice și până la atacuri cibernetice.

Reglări între servicii

The Washington Post” povestește că, înainte de avertismentul formulat direct de Obama către Putin, pe marginea unui summit din China, în septembrie 2016, șeful CIA, John Brennan, l-a sunat pe 4 august pe omologul său din serviciile secrete ruse FSB, Alexandr Bortnikov, pentru a-l avertiza. Pe 31 octombrie i-a fost trimis un mesaj Moscovei pe un canal securizat pentru a avertiza că este inacceptabilă orice interferență în scrutinul american din 8 noiembrie. Dar Barack Obama, aşa cum s-a relatat mai înainte, era reticent la ideea de a riposta înainte de alegeri, de teamă ca nu cumva Rusia să lanseze atacuri în ziua scrutinului și ca orice acțiune să fie interpretată politic de către republicani.

Finalmente, Obama a autorizat pe 29 decembrie adoptarea de sancțiuni împotriva Moscovei, respectiv expulzarea a 35 de spioni sub acoperire diplomatică, închiderea a două reședințe diplomatice ruse în SUA și sancțiuni economice împotriva serviciilor secrete ruse, potrivit Rador. Tot în secret, fostul preşedinte democrat ar fi autorizat o operațiune ultrasensibilă comună cu CIA, NSA și comandamentul cibernetic american, care ar fi constat în implantarea în infrastructurile rusești a unor coduri malware latente care pot fi apoi declanșate în caz de escaladare.

Trump, cu o ureche pe Rusia

Potrivit „Washington Post”, nimic nu arată că acest ordin al lui Obama ar fi fost anulat de către succesorul său, Donald Trump. Totuşi, noul preşedinte al Statelor Unite a pus sub semnul întrebării vineri gestionarea acestui fișier de către predecesorul său, prin canalul său favorit de comunicare Twitter: Administrația Obama a știut înainte de 8 noiembrie de interferența Rusiei în scrutin. Dar ea nu a nimic. De ce?“.

Într-un interviu la postul de televiziune Fox News, care urma să fie difuzat integral duminică, Donald Trump chiar și-a exprimat incomprehensiunea cu privire la acoperirea mediatică redusă a acestor dezvăluiri despre Barack Obama: „Dacă el deţinea această informație, atunci de ce nu a făcut nimic? El ar fi trebuit să facă ceva. Este mai degrabă trist”, a declarat el la Fox News, potrivit unui extras difuzat vineri.

Share our work