Cancelarul german: Ucrainenii sufera de dictatura si represiune

Cancelarul german: Ucrainenii sufera de dictatura si represiune

Cancelarul german, Angela Merkel, este de părere că în Ucraina şi Belarus oamenii suferă de „dictatură şi represiuni”.
Critica dură a cancelarului german făcută la adresa Ucrainei vine pe fondul sosirii la Harkov a medicilor germani care, zilele acestea, o vor consulta şi trata pe fostul premier Iulia Timoşenko, care a ieşit de două zile din greva foamei. „La ora actuală, Germania şi Uniunea Europeană trăiesc în libertate şi pace. Din păcate nu aceeaşi situaţie este şi în restul Europei. Popoarele Ucrainei şi Belarusului mai suferă încă de dictatură şi represiuni”, a accentuat Merkel.
În seara de 7 mai, Merkel a ţinut un discurs electoral, în faţa celor patru mii de susţinători ai săi, în care îi ia apărarea fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko, solicitând autorităţilor ucrainene eliberarea ex-premierului ucrainean şi să-i asigure acesteia asistenţă medicală adecvată. Săptămâna trecută, Angela Merkel a avertizat autorităţile ucrainene că intenţionează să boicoteze organizarea campionatului european de fotbal „EURO-2012′ în Ucraina, din cauza situaţiei fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko, care a făcut greva foamei timp de mai bine de două săptămâni, după ce a fost bătută de angajaţii închisorii Kacianovsk, de la Harkov, unde aceasta îşi ispăşeşte pedeapsa de şapte ani de detenţie.
De asemenea, tot din cauza situaţiei legate de fostul premier ucrainean, Iulia Timoşenko, 13 din 18 şefi de stat au refuzat să participe la summitul statelor din Europa Centrală şi de Est.

 Ucraina riscă izolarea diplomatică

Parlamentarul european Marek Sivec consideră că amânarea reuniunii şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est care trebuia să aibă loc în perioada 11-12 mai 2012 în Crimeea, la Ialta, este un semnal negativ pentru Ucraina şi că această ţară riscă să fie izolată diplomatic. Declaraţia a fost făcută de un europarlamentar joi la Bruxelles. „Amânarea summitului de la Ialta este o ştire negativă, ce ar putea costa Kievul cam scump, întrucât din acest motiv statul ucrainean ar putea fi izolat diplomatic”, a explicat europarlamentarul din partea Poloniei. Potrivit declaraţiilor sale, actuala situaţie din Ucraina provoacă îngrijorări Poloniei, care nu este de acord cu boicotarea organizării Euro-2012 în această ţară. Fiind întrebat de jurnalişti ce părere are despre boicotarea de către mai mulţi oficiali europeni a Euro-2012, Marek Sivec a răspuns că „de la neparticipare până la boicot este o cale lungă.
Or, toţi aceşti oficiali refuză să participe la meciurile din cadrul Euro-2012 care vor avea loc în Ucraina, însă nu au şi boicotează campionatul european de fotbal”. La 8 mai 2012, Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a anunţat că summitul ţărilor din Europa Centrală şi de Est care trebuia să aibă loc în perioada 11-12 mai 2012 la Ialta va fi amânat din cauză că 13 din 18 şefi de stat au refuzat să participe la reuniunea din Crimeea.

Share our work
Alegeri legislative in Rusia. Primul pas spre dictatura absoluta a lui Putin

Alegeri legislative in Rusia. Primul pas spre dictatura absoluta a lui Putin

Putin dictatorO mascaradă de proporţii care reprezintă primul pas spre dictatura absolută a lui Vladimir Putin. Federaţia Rusă alunecă inevitabil spre trecut. Aproximativ 108 milioane de alegători sunt chemaţi la urne duminică, pentru cea de-a şasea legislatură din istoria Rusiei postcomuniste. În premieră, deputaţii Dumei de Stat vor fi aleţi pentru cinci ani, în loc de patru, cum era până acum. KARADENIZ PRESS reaminteşte că alegerile prezidenţiale din Federaţia Rusă se vor defăşura în primăvara anului viitor, pe 4 martie. La alegerile de dumnică, pentru cele 450 de mandate concurează reprezentanţii tuturor celor şapte partide cunoscute oficial. Potrivit sondajelor, favorit este partidul puterii Rusia Unită, al cărui lider este Vladimit Putin, şi care îl propune pe Dmitri Medvedev ca numărul unu pe lista electorală.

Sapte partide

Votul se va desfăşura până la ora locală 20,00 (16,00 GMT). În total, sunt aşteptaţi la urne aproximativ 108 milioane de cetăţeni, dintre care două milioane se află în afara graniţelor. La scrutin participă şapte partide, doar patru dintre ele fiind cotate cu şanse să intre în viitoarea Dumă de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, a cărei structură nu va suferi modificări majore, după cum relevă sondajele de opinie. Partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită, se va menţine pe primul loc, dar îşi va pierde majoritatea constituţională de două treimi şi nu va putea adopta legi organice fără sprijinul altor formaţiuni. La scrutinul precedent, din 2007, partidul a obţinut 315 mandate de deputat din totalul celor 450, iar acum, potrivit sondajelor, va obţine 253 (53%), ceea ce indică şi o erodare a popularităţii lui Vladimir Putin.
De asemenea, vor accede în forul legislativ rus Partidul Comunist, Partidul Liberal-Democrat şi Rusia Justă. Alte trei formaţiuni nu au făcut parte din parlament şi, potrivit sondajelor, nici la alegerile de duminică nu vor depăşi pragul electoral de 7%. Este vorba de Iabloko, Cauza Dreaptă, Patrioţii Rusiei. Scrutinul va fi monitorizat de 700 de observatori străini, reprezentanţi ai OSCE, ai Consiliului Europei, ai Comunităţii Statelor Independente (CSI), precum şi ai altor organizaţii.

Putin si-a asmutit dulaii

Cartierul Kremlinului din Moscova era patrulat de sute de poliţişti în timp ce mai multe manifestaţii erau prevăzute duminică, în ziua alegerilor legislative din Rusia. Poliţiştii s-au postat la fiecare doi metri pe o suprafaţă de aproximativ 300 de metri, între Manej şi piaţa Revoluţiei, în centrul capitalei ruse, în apropiere de piaţa Roşie. Alţii patrilau în interiorul staţiilor de metrou din vecinătate. În jurul orei locale 14.00 (12.00 ora României), câţiva militanţi din cadrul mişcării Frontul de Stânga, care au făcut apel la o reuniune în piaţa Revoluţiei, au fost îmbarcaţi fără menajamente în maşinile poliţiei în timp ce încercau să manifesteze fără autorizaţie. Cu puţin timp înainte, ei au arborat un drapel al mişcării.

Se anunta proteste

Liderul Frontului de Stânga, Serghei Udalţov, a fost arestat chiar înainte de a ajunge la locul manifestaţiei, potrivit soţiei sale. De altfel, un apartament în care locuiau mai mulţi militanţi ai Frontului a fost luat cu asalt sâmbătă, iar locatarii au fost arestaţi, a declarat Vasili Kuzmin, un oficial moscovit al acestei mişcări. Militanţii naţionalişti au făcut apel, la rândul lor, la manifestaţii în piaţa Revoluţiei la ora 21.00 (19.00 ora României), la închiderea birourilor de vot.
Jumătate de oră mai târziu, mişcarea de tineret pro-Kremlin Naşi (Ai Noştri) va organiza o demonstraţie în acelaşi loc. Mişcarea a promis să reunească până la 15.000 de militanţi în centrul Moscovei pentru a „neutraliza” orice acţiune ce vizează contestarea scrutinului.

Dictatura, deja prezenta pe Internet

Cel puţin cinci site-uri de Internet independente din Rusia erau inaccesibile duminică dumineaţa, în ziua alegerilor legislative din Rusia, a anunţat de radio Echo Moscvî. În afară de acesta, site-urile cotidianului Kommersant, săptămânalului New Times, organizaţiei neguvernamentale Golos care inventariază fraudele electorale şi site-ul interactiv Carta fraudelor (http://www.kartanarusheniy.ru) erau inaccesibile. „Mai multe site-uri de informaţii au fost victimele atacurilor informatice în ziua alegerilor legislative”, anunţă agenţia Itar-Tass.
Aleksei Venediktov, redactor-şef al postului de radio Ecoul Moscovei, a anunţat pe contul său de Twitter că site-ul radioului a fost victima unui atac de tipul DDoS „de la ora 06.40 (04.40 ora României), transmite Mediafax. „Atacul asupra site-ului în ziua alegerilor este clar o tentativă de a împiedica publicarea informaţiilor despre fraude”, a adăugat el. Postul de radio Echo Moscvî este controlat de compania Gazprom dar rămâne până în prezent principalul radio rus care oferă informaţii independente. Venediktov a declarat pentru agenţia Interfax că postul de radio va depune o plângere la Parchet şi la Comisia Electorală Centrală. „Pregătim o plângere la Parchetul general şi la Comisia Electorală Centrală din Rusia”, a declarat el.

Bloggerii denunta atacuri informatice

„În plus, atragem atenţia asupra faptului că atacul asupra site-ului nostru poate pune sub semnul întrebării legitimitatea alegerilor”, a continuat el. Bloggerii ruşi au anunţat deja de sâmbătă atacuri informatice asupra platformei LiveJournal, unul dintre principalele site-uri care găzduiesc bloguri. În plus, redactorul-şef al principalului site de informaţii online Gazeta.ru, Mihail Kotov, a fost convocat duminică de serviciul federal al mass-media (Roskomnadzor), a declarat el pentru agenţia Interfax. Unul dintre adjuncţii săi a demisionat joi denunţând presiuni „fără precedent” exercitate în apropierea alegerilor.

Share our work
Senatul american condamna regimul din Belarus

Senatul american condamna regimul din Belarus

SenateSenatul american a aprobat o rezolutie care condamna represiunea politica din Belarus, ultima dictatura din Europa. Senatorii au adoptat joi seara acest text care pledeaza pentru „eliberarea imediata a tuturor prizonierilor politici si noi alegeri, care sa respecte normele internationale”. Rezolutia senatorilor mentioneaza ca alegerile din Belarus „sunt nelegitime, frauduloase si nu reprezinta vointele sau aspiratiile alegatorilor”. Senatorii condamna violentele la adresa opozantilor si arestarea unor lideri ai opozitiei. Ei denunta, de asemenea, restrictiile impotriva libertatii de expresie mai ales pe internet. „Daca Belarus vrea sa faca parte din comunitatea internationala si vrea sa-si amelioreze relatiile cu Vestul, drepturile omului si normele electorale trebuie sa fie respectate”, estimase saptamina trecuta principalul initiator al rezolutiei, Richard Durbin, intr-un comunicat. La inceputul lunii februarie, Belarusul a anuntat ca va raspunde sanctiunilor europene cu masuri „adecvate” si „proportionale”, a anuntat Ministerul de Externe, la scurt timp dupa ce UE a decis sa interzica acordarea de vize presedintelui Aleksandr Lukasenko si altor 157 de apropiati ai sai. „Tensiunile cu Uniunea Europeana, aceasta nu este alegerea noastra. In orice caz, decizia UE obliga Belarusul sa ia masurile adecvate si proportionale (…), pentru a consolida suveranitatea statului si a pastra stabilitatea” in tara, a adaugat ministerul intr-un comunicat. Uniunea Europeana a decis sa inghete conturile si sa interzica acordarea vizelor de intrare pe teritoriul european presedintelui belarus Aleksandr Lukasenko si altor 157 de apropiati ai acestuia, din cauza masurilor de represiune adoptate impotriva opozantilor regimului, a declarat un diplomat european. In afara de Lukasenko, ministrii Afacerilor Externe din cadrul UE reuniti la Bruxelles au decis sa ii sanctioneze pe doi dintre fiii sai, Viktor si Dmitri, precum si pe ministrul Apararii, Iuri Jadobin, si directorul KGB (politia secreta) din Belarus, Vadim Zaitev. „Cerem Uniunii Europene sa abandoneze aceasta logica a confruntarii”, precizeaza ministerul belarus, adaugand ca politica de „presiune asupra Belarusului nu are nicio perspectiva”. Sanctiunile UE, deja decise in principiu la inceputul lunii, depindeau de eventuala eliberare a unor membri ai opozitiei. Dar in locul concesiilor, Belarusul a preferat sa ameninte cu represalii, amintind implicit ca o parte a gazului rusesc destinat Uniunii Europene trece pe teritoriul sau. UE a renuntat sa impuna sanctiuni economice suplimentare Minskului, cum ar fi blocarea ajutoarelor pentru cooperare, asa cum propuneau Suedia si Polonia. Cei 27 de reprezentanti ai tarilor membre UE nu au ajuns la niciun consens pe aceasta tema. Reales in decembrie pentru un al patrulea mandat, cu aproape 80 la suta din sufragii, Lukasenko, aflat la putere in ultimii 16 ani, a reprimat fara menajamente opozitia care denunta fraude. Au fost arestate peste 600 de persoane, printre care sapte candidati la alegerile prezidentiale.

Share our work