de Isac Mihai | iun. 1, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri, UE
UE, obiectiv strategic pentru o parte din clasa politică de la Chișinău
Peste 3 milioane de alegători sunt așteptați la urne în această vară în fosta republică sovietică. Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a anunțat că 3.282.288 de alegători au dreptul să voteze la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Din numărul total, 2.786.368 de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II.
În același timp, diferența de cifre cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării – 237.322 de persoane. În zona controlată de autoritățile de la Tiraspol au domiciliul înregistrat 258.598 de cetățeni cu drept de vot.
Cifra de peste 3 milioane de alegători așteptați la urne în iulie este contestată de o parte a societății civile. Printre motivele invocate se numără migrația masivă a populației.
15 pentru Parlament
Până acum, CEC a înregistrat 9 concurenți electorali, iar 6 dosare se află în proces de examinare. În data de 14 mai a început perioada în care pot fi prezentate documentele pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Candidații la alegeri pot depune actele la sediul CEC până în data de 11 iunie 2021. Verificarea documentelor depuse urmează să fie realizată în decursul a 7 zile. CEC va decide înregistrarea sau neînregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Perioada electorală pentru alegerile parlamentare anticipate a început pe data de 5 mai. Comisia Electorală Centrală a aprobat lista partidelor politice, formată din 53 de formațiuni, care pot participa la scrutinul electoral.
Anterior secretarul Comisiei Electorale Centrale, Maxim Lebedinschi, a declarat că numărul de secții de votare va fi majorat. Numărul secțiilor de votare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 ar putea ajunge la 2200 (cu 57 mai mult comparativ cu scrutinul prezidențial din 2020).
O parte a societății civile a solicitat majorarea semnificativă a numărului de secții de votare pentru diaspora. (Mihai Isac)
de Razvan Iorga | iul. 20, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministerul Afacerilor Externe a solicitat un numar de 600.000 de buletine pentru a fi trimise in cele 301 de sectii de votare care vor fi organizate pentru cetatenii romani din strainatate la referendumul din 29 iulie. „Noi avem ca si punct de plecare ceea ce s-a intamplat in anul 2009, cand a fost numarul maxim de participare a cetatenilor romani aflati in strainatate, respectiv la turul doi peste 147.000. Din estimarile noastre, noi vom solicita un numar de buletine de vot care sa fie mult peste ultima de cifra de participanti din 2009. Numarul constant solicitat de MAE este de 600.000 de buletine de vot”, a declarat joi, intr-o conferinta de presa, Petrisor Dumitrescu, director la Directia Consulara din centrala MAE. Un numar de 600.000 de buletine de vot au fost trimise in cele 294 de sectii de votare amenajate de MAE in strainatate si la turul al doilea al ultimelor alegeri prezidentiale, desfasurat pe 6 decembrie 2009. Oficialul MAE a precizat ca nu exista un numar exact al cetatenilor romani aflati in strainatate la momentul votarii si nu se poate sti cati din acestia se vor prezenta la vot, ci doar se pot face estimari aproximative in baza informatiilor transmise de misiunile diplomatice si oficiile consulare referitoare la numarul de cetateni romani cu sederea inregistrata pe teritoriul tarilor unde au domiciliu sau resedinta. Totodata, MAE dispune de 2,52 milioane de lei, alocati prin HG 668 din 11 iulie, pentru a acoperi cheltuielile de organizare a referendumului – logistica, expedierea buletinelor de vot in afara tarii, organizarea sectiilor de votare, cheltuieli pentru transportul personalului MAE care va face parte din birourile sectiilor de votare. Suma necheltuita va fi returnata la bugetul de stat.
Sase continente si 90 de tari
De asemenea, ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, a apreciat intr-o declaratie de presa ca MAE „a depus, cu profesionalism, eforturi semnificative pentru ca, intr-un timp scurt, sa fie asigurate conditii propice exercitarii votului de catre cetatenii romani aflati in strainatate”, amintind ca aceste 301 de sectii de votare sunt distribuite in peste 90 de tari de pe sase continente. El a tinut sa felicite pentru „civism” comunitatile de romani din aceste tari, cu ajutorul carora au fost obtinute spatii adecvate pentru organizarea sectiilor de vot. „Am convingerea ca semnalele transmise de asociatiile de romani din Europa si America de Nord, din Australia si America de Sud sunt dovada ca, acum, sectiile de vot vor fi pline de toti cei care stiu ca vointa lor conteaza. Simplul fapt ca se poate vota fara nicio restrictie legata de arondare sau domiciliu indeamna la participare si implicare plebiscitara pe o scara neatinsa pana in prezent la scrutinuri similare”, a afirmat Marga. Ministrul a mai amintit si de „scepticismul indreptatit” al unora cu privire la capacitatea MAE de a amenaja un numar cat mai mare de sectii, adaugand ca acest scepticism a fost justificat avand in vedere viciile de organizare sau prezenta redusa la vot de la scrutinele anterioare.
Suplimentarea sectiilor
MAE a anuntat, miercuri seara, suplimentarea numarului sectiilor de votare din strainatate pentru referendum, acestea ajungand la 301, fata de 150 anuntate in 12 iulie. Numarul sectiilor de votare pentru referendumul din 29 iulie a crescut, in urma suplimentarii, de la opt la 56 in cazul Italiei si de la noua la 46 in Spania, tarile cu cele mai numeroase comunitati de cetateni romani, potrivit listei finale publicate de MAE. De asemenea, in Republica Moldova vor fi 14 sectii (fata de sase in lista initiala), in SUA vor fi 21 de sectii (patru initial), in Franta numarul sectiilor a fost suplimentat la zece fata de cinci in prima faza, in Marea Britanie vor fi opt sectii fata de trei initial, iar in Germania vor fi cinci sectii (trei initial). La alegerile prezidentiale din noiembrie-decembrie 2009, MAE a organizat 294 de sectii de votare in strainatate, dintre care 55 in Italia, 38 in Spania, 13 in Republica Moldova, noua in Franta, trei in Ungaria, cinci in Germania, trei in Rusia, patru in Canada si 28 in SUA. in 2009 au fost trimise in strainatate 600.000 de buletine de vot. La primul tur, din 22 noiembrie, au votat 94.000 de romani in sectiile din strainatate, iar la turul al doilea, din 6 decembrie, au fost inregistrati 147.600 de votanti.
de Razvan Iorga | iun. 11, 2012 | Balcani, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Comunicat al FIJR:
Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR) organizează un concurs de eseuri cu tema „Proiect România”. Nu vrem să ne pierdem în limite, detalii, sau regulamente stufoase, ci dorim ca participanţii să arate că au imaginaţie şi să ne trimită materiale originale cu o gamă variată de abordări despre situaţia românilor din interiorul, dar şi din afara graniţelor.
Concursul este adresat tinerilor până în 35 ani. Participanţii pot trimite materialele lor din România sau din orice comunitate românească de peste hotare. Cei care doresc să se înscrie sunt rugaţi să trimită pentru concurs un singur material. Articolele trebuie să conţină peste 2.000 de semne.
Participanţii pot face o descriere a satului românesc, pot face eseuri despre situaţia românilor din zonele istorice ale României şi nu numai, pot aborda subiecte de actualitate privind comunităţile de români. Materialele trebuie să fie originale, incisive, controversate care să poată naşte dezbateri.
Înscrierile se pot face în perioada 9.06.2012 – 31.07.2012, urmând ca la începutul lunii august să fie anunţaţi câştigătorii.
Trei eseuri vor fi premiate în cadrul concursului „Proiect România”. Premiile pentru cele mai bune materiale sunt:
– Locul I – 500 de euro,
– Locul II – 300 euro,
– Locul III – 200 de euro.
Juriul concursului va fi compus din jurnaliştii care fac parte din conducerea FIJR, dar şi oameni de cultură din comunităţile româneşti din jurul graniţelor. În ecuaţia jurizării se vor lua în calcul şi „like-urile” şi numărul de comentarii pentru fiecare material în parte. Nu în ultimul rând, câştigătorii vor primi automat o invitaţie la congresul FIJR din această toamnă. Materialele vor fi publicate pe Facebook în cadrul grupului deja format intitulat „Forumul Jurnaliștilor Români de Pretutindeni”, unde îi invităm să adere pe toți participanții și pe cei interesați de acest concurs pentru a putea citi materialele. Mult succes!
Eseurile pot fi trimise pe următoarele adrese de e-mail: mad_vdo@yahoo.com şi sergiudan@ymail.com
de Anatol Terzi | feb. 14, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Deschiderea la Chişinău a unei filiale PSD Diaspora din România a agitat serios apele, determinându-i pe extremiştii din R. Moldova să lanseze atacuri dure. Astfel, după ce a fost acuzat de reprezentanţii social-democraţilor de la Bucureşti că a creat o clonă la Chişinău, Victor Şelin a ieşit la rampă, aruncând vorbe grele la adresa acestora.
La rândul său, Mihai Garbuz, de la “Patrioţii Moldovei”, una dintre cele mai controversate mişcări politice din stânga Prutului, vrea să treacă la contraofensivă. Acesta a anunţat intenţia ca, drept replică la decizia PSD de la Bucureşti de a-şi deschide o filială la Chişinău, formaţiunea sa va face la fel pe teritoriul României.
Potrivit lui Garbuz, într-o primă etapă, birouri ale partidului “Patrioţii Moldovei” “vor fi deschise în judeţele Iaşi, Neamţ, Galaţi. Ulterior, filialele vor apărea şi în alte mari oraşe ale Moldovei de peste Prut”. „Moldova de peste Prut este teritoriu istoric al Moldovei Mari, care, din cauza unor manipulări politice a fost înghiţită de Valahia şi, ulterior, România”, a continuat seria de aberaţii politicianul din stânga Prutului.
Scandalul de la Chişinău a izbucnit după ce, proaspăt lansaţi în R. Moldova, membrii PSD din România i-au acuzat pe social-democraţii de la Chişinău, în frunte cu Victor Şelin, că le-ar fi furat imaginea, plagiind partidul cu scopul obţinerii de dividente politice. Victor Şelin a ieşit la contraatac şi a negat acuzaţiile, calificându-le drept nişte prostii.
Antecedentele românofobe ale PSD-ului lui Victor Şelin
Victor Şelin este unul dintre cei mai vocali lideri politici de la Chişinău când vine vorba despre lansarea unor sloganuri anti-româneşti sau acuzaţii la adresa României. „Schimbarea denumirii sărbătorii de 9 mai, decretul prezidential anticonstitutional privind aprecierea zilei de 28 iunie 1940 ca zi a ocupatiei sovietice, sustinerea campaniei de eliberare masivă a cetăteniei române – toate acestea reprezintă actiuni care demostrează că autoritătile moldovenesti sunt subordonate intereselor României”, declara, în 2010, liderul Partidului Social Democrat, Victor Selin.
Selin a precizat că declararea zilei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupatiei sovietice, a avut drept scop legalizarea dreptului României asupra teritoriului Basarabiei. Referindu-se la redenumirea sărbătorii de 9 mai din „Marea Victorie” în „Marele Război pentru apărarea Patriei”, sursa a spus că această actiune a urmărit scopul ca moldovenii să fie prezentati nu ca apărători ai Patriei si pământului natal, ci ca simpli participanti la război, concomitent egalându-i pe ei cu ostasii români care au luptat în coalitia fascistă.
„Prin acţiunile lente şi bine camuflate ale puterii de vârf, Moldova s-a pomenit că este condusă de cetăţenii statului vecin, România”, susţinea tot atunci Victor Şelin, care sublinia că, de facto, „autorităţile de la Bucureşti conduc cu treburile interne şi externe ale Moldovei”.
De asemenea, în 2011, Victor Şelin afirma că R. Moldova riscă să fie ocupată de România prin intermediul ţiganilor, fiind vorba despre o operaţiune interstatală secretă între autorităţile puterii de stat din R. Moldova şi România, cu scopul absorbirii societăţii moldoveneşti.
„Romii care trec frontiera au în buzunare câte 5 mii euro, dar spun că mor de foame şi vin în Republica Moldova să repare acoperişurile moldovenilor. Asta ar trebui să pună pe gânduri colaboratorii Serviciului Vamal şi al Grănicerilor. E straniu că ei nu pleacă în UE pentru salarii decente, dar vin aici, unde nici moldovenii nu-şi pot găsi loc de muncă”, spune Şelin. De asemenea, Victor Şelin, care îţi ţine conferinţeţe de presă doar în limba rusă, pentru a cărei oficializare luptă, mai susţine că grănicerii şi vameşii sunt forţaţi să permită intrarea ţiganilor cu cetăţenie română pe teritoriul R. Moldova, pentru că au primit indicaţii în acest sens de la şefii lor.
PSD Diaspora, birou la Chişinău
Partidul Social Democrat din România a înfiinţat o reprezentanţă a formaţiunii sale şi în Republica Moldova. Duminică, 12 februarie, la Chişinău a avut loc conferinţa de constituire a filialei PSD Diaspora, care numără deja peste 90 de membri. În conducerea PSD Republica Moldova au fost numiţi doar cei 4 vicepreşedinţi în teritoriu, preşedintele filalei urmând să fie ales în decurs de 1-2 luni.
Cât despre Partidul Social Democrat din Republica Moldova, Cristian Rizea a spus că primul foloseşte din imaginea familiei social-democraţilor, dar nu are nimic în comun cu ea. „Ei nu fac parte din familia social-democrată la nivel internaţional, nu împărtăşesc valori europene. Acea formaţiune este un satelit şi o marionetă a Partidului Comuniştilor”, a conchis deputatul de la Bucureşti.
Până în prezent, Partidul Social Democrat din România şi-a creat filiale în mai multe ţări din Europa, unde muncesc şi locuiesc cetăţenii români – Marea Britanie, Belgia, Spania, Italia, Canada, Franţa, Germania, Grecia, Israel, SUA, Irlanda.
„Vom fi prezenţi în fiecare comună şi sat, pentru că vrem să ajungem la fiecare locuitor din Republica Moldova pentru a vedea care sunt nevoile şi doleanţele lor. Am vrut să pun baza unei organizaţii solide, am vrut să găsesc nişte oameni activi, cu implicare, de aceea a durat mai mult. În final, am reuşit să creăm această filială din Republica Moldova. Aceşti tineri vor să se implice în politică, vor să facă ceva pentru viitorul lor aici, în Republica Moldova, dar şi pentru viitorul României”, a precizat deputatul Cristian Rizea, preşedintele PSD Diaspora.
Redobândirea cetăţeniei şi alegerile de la Bucureşti
Filiala PSD din RM îşi propune să ofere cetăţenilor români din Basarabia posibilitatea de a influenţa deciziile de la Bucureşti. „Noi ne dorim alegeri anticipate. Fie că vor fi anticipate sau nu, noi ne pregătim. Ştiţi foarte bine, că cei din diasporă, cei care nu trăiesc în România, au decis soarta ultimelor alegeri prezidenţiale din 2009. Şi aţi văzut rezultatele. De fiecare dată când vin aici, văd nemulţumirea românilor, fraţilor noştri de aici, care văd că n-au primit niciun sprijin din partea autorităţilor de la Bucureşti”, a mai spus sursa citată.
Social-democraţii consideră că România ar trebui să faciliteze procedura de redobândire a cetăţeniei române pentru cei din Basarabia. „Trebuie să ridicăm acel sistem oarecum restrictiv care este acum la acordarea cetăţeniei române. Vreau să eliminăm acele cozi interminabile, acea birocraţie greoaie la care sunt supuşi cetăţenii români din Republica Moldova. Sunt lucruri de neacceptat. Sistemul şi personalul diplomaţic sunt în slujba cetăţenilor, nu trebuie să-i ţină pe la porţi şi să-i amâne cu zile”, a precizat Rizea.
Filiala PSD din RM nu este înregistrată oficial de către autorităţile Republicii Moldova şi nu are nicio putere juridică. „Nu ne implicăm în niciun fel în activitatea politică din Republica Moldova. Toţi cei care se vor implica în campania electorală pentru PSD o vor face pentru alegerile din România”, a subliniat preşedintele PSD Diaspora.
de Anatol Terzi | oct. 19, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Asociaţia pentru Politică Externă recomandă să fie iniţiată o cooperare între România şi Republica Moldova pentru susţinerea diasporei. „Ambele capitale, atât Chişinău cât şi Bucureşti, ar trebui să se gândeacă la o platformă de cooperare, la un eventual acord care ar fixa nişte principii de coordonare. Ar fi păcat ca aceste două diaspore să fie promovate separat”, a declarat directorul executiv al APE, Victor Chirilă, în cadrul Clubului de presă al asociaţiei, la care au fost discutate deficienţele cadrului legal şi instituţional, care nu permit susţinerea diasporei peste hotare, transmite Info-Prim Neo. Potrivit lui Victor Chirilă, promovarea diasporei, prin cooperarea dintre cele două state, va ajuta la transmiterea intactă a tradiţiilor şi a bogăţiei culturale, lingvistice. România are deja un proiect de Strategie de susţinere a românilor de pretutindeni, iar Republica Moldova ar trebui să se inspire din acesta, pentru că sunt multe aspecte care ar putea fi preluate, a mai spus directorul APE. Asociaţia pentru Politică Externă recomandă să fie elaborată o strategie de susţinere a diasporei moldoveneşti, care ar trasa principiile, obiectivele şi direcţiile principale de activitate şi care ar oferi o abordare complexa şi integrată a problemelor cu care se confruntă cetăţenii moldoveni în statele gazdă. „Având în vedere deficienţele cadrului legal şi instituţional destinat susţinerii diasporei, considerăm oportun să facem următoarele recomandări şi anume: elaborarea strategiei, implicarea societăţii civile şi, mai ales, a reprezentanţilor diasporei în elaborarea regulamentului de activitatea a viitoarei Agenţii pentru Diasporă, creată recent de către Guvernul Republicii Moldova, stabilirea unei rubrici separate în cadrul bugetului Republici Moldova privind alocarea de resurse financiare pentru iniţiative de susţinere a persoanelor originare din Republica Moldova, domiciliate peste hotare”, a declarat Victoria Boian, coordonator de proiecte APE, în cadrul Clubului de presă al APE. Asociaţia pentru Politică Externă este una din organizaţiile din Moldova pe domeniul politicii externe care îşi propune să susţină procesul de europenizare, integrare în Uniunea Europeană şi soluţionare a problematicii transnistrene.
