de Razvan Iorga | iul. 9, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Uncategorized @ro
Caruselul iliberalismului se învârte tot mai rapid în Europa. După Polonia și Ungaria, România a devenit ținta predilectă a acestui tip de conducere autocratică care nu ține cont de statul de drept și justiție, valorile democratice sau drepturile omului.
Cetățenii Republicii Moldova au privit România ca pe un exemplu de urmat pe calea europeană. A înțeles-o mai bine, a urmărit fenomenele socio-politice și a trăit în mare parte succesele Bucureștiilor pe drumul european. România la rândul ei a încercat să fie un model de bune practici în justiție și să-l exporte pe cât a putut în regiune.
Conducerea administrativă de la Chișinău s-a inspirat până la copy/paste din legislația românească și a transpus cât a putut din legislația europeană. Ba până și rapoartele de activitatea ale ANI au fost photoshopate și redate fidel la Chișinău. Dar această conducere s-a oprit întotdeauna la capitolul justiție, acolo unde nu a putut, dar nici nu a vrut, să facă mai nimic.
Un păienjeniș de interese obscure nu a lăsat instituțiile de justiție să se dezvolte și să respire cu proprii plămâni aerul democrației funcționale. Mai grav este că, în ultima perioadă, nici România a alunecat în zodia nefastă a conducătorilor săi certați cu legea. După OUG-urile, coduri modificate, prerogative căzute în mâini mânjite, a venit astazi și inevitabila revocare a șefei DNA, Laura Kovesi. DNA, instituție care a fost ani de zile nava-amiral a justiției române. Una care a funcționat bine, cu unele excepții, de prin 2004 și până astăzi.
Deși părea că se îndreaptă, așa cum spun clișeele pe un drum ireversibil, justiția română a fost atacată pe toate căile și cu toate tunurile de propagandă media din dotare de politicenii corupți care au simțit în ceafă răsuflarea rece a legii. Și aproape au reușit să o răpună, după ce liderul PSD Liviu Dragnea a simțit că poate aplica modelele din Ungaria și Polonia.
Din păcate, toate aceste situații au„ inspirat” parcă și conducerea de la Chișinău să ia aceeași atitudine față de justiție. Una pe care au stăpânit-o încă de la început și o folosesc ca pe o extensie ajutătoare în atingerea dezideratelor politice.
După netransparența judecării mai multor cazuri de corupție, dar care ar fi meritat totuși un proces echitabil, a urmat lovitura. Mai multe instanțe din R. Moldova au anulat rezultatul alegerilor libere pentru Primăria Chișinău, în ciuda tuturor criticilor partenerilor externi și a populației.
Anterior, adoptarea peste capul Comisiei de la Veneția și a UE a schimbării sistemului de vot dintr-unul proporțional într-un mixt a fost preambulul confirmării definitive a inexistenței unui justiții echitabile în Republica Moldova.
Categorisirea Moldovei drept „regim hibrid”, ca o penultimă clasificare înainte de regim dictatorial, a fost un fel de sistem de alarmă dat de Freedom House în ultimul său raport despre starea democrației în lume. UE nu este Rusia să bată cu pantoful în masă, așa cum făcea Hrusciov pe vremea defunctei URSS la ONU, atunci când nu îi convenea ceva, dar a încercat prin toate modurile diplomatice să explice așa-numitei guvernări pro-europene de la Chișinău că nu îi va mai tolera ieșirile și derajele anti-democratice.
În schimb, guvernarea a încercat să se uite mai puțin către UE și mai mult înspre Washington, în speranța că americanii vor fi mai toleranți la matrapazlâcurile interne și vor închide ochii la ce fac ei la Chișinău. Totul cu multe perdele de fum, PR, articole plătite și iluzionism în speranța că SUA vor fi mai multe interesate de un aliat minuscul în regiune împotriva Rusiei.
Dar să treci ca țară nefuncțională din punct de vedere administrativ care trăiește în special pe banii donatorilor externi, la un atac direct asupra UE și bașcă să o mai scoți și vinovată pentru combinațiile tale politice oneroase pe interior, deja asta e altă poveste. Una în care bagi copii și profesori în față pentru a-ți găsi scuze la abuzurile premeditate pe care le comiți.
Întotdeauna m-am bucurat că PSD-ului lui Liviu Dragnea nu a avut prea mult interes, sau poate timp, să construiască o relație atât de apropiată cu PD lui Vlad Plahotniuc. Pentru că dacă șmecheria balcanică și „light” românească s-ar fi împletit cu cea ex-sovietică de tip Solntsevskaya Bratva ar fi ieșit poate cel mai monstruos hibrid de tip mafiot.
Cele două țări ar fi făcut o „splendidă unire” de a-mi fi rămas toți ca la dentist: cu dureri și cu banii luați. Miliarde generoase s-ar fi scurs prin „landromate” puse la adăpostul așa-zisei justiții, iar oligarhii rușii, români și moldoveni și-ar fi spălat miliardele la vedere în plină zi.
Cu toate acestea, atât la Chișinău, cât și la București, lumea încă nu sesisează încă gravitatea situației și alunecarea înspre dictatura partidului-stat. Justiția nu este doar o instituție, este o stare de fapt. Una care odată sufocată și redusă la tăcere va crea o stare de beznă totală a minții și a libertăților. Se va instala haosului.
Sigur, concediile sunt în toi, iar lumea e cu gândul în altă parte, dar toate aceste „roade” se vor culege abia la toamnă. Mai ales la Chișinău, acolo unde vor avea loc alegeri parlamentare. Unele de care poate va depinde viitorul acestei țări. Fie va încheia ciclul politic început în 2009, fie va trece într-o altă etapă. Totuși, datele problemei până acum nu colorează decât în culori sumbre viitorul R. Moldova.
Unul care va da o culoare de vișină putredă din combinația cromatică a roșului cu albastru. Până atunci, artizanii de pe ambele maluri vor lega justiția nu numai la ochi, dar și la mâini și la picioare și o vor azvârli în Prut!
Editorial de Mădălin Necșuțu
de Anatol Terzi | ian. 15, 2015 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ambasadorul SUA la Chisianu, William Moser, a afirmat intr-un interviu pentru Europa Libera ca dosarul transnistrean ar putea fi solutionat pe cale economica, odata cu implementarea Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana. „Cred ca semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeana ar putea fi o buna oportunitate pentru ambele parti. Desigur, acum abia este implementat acest Acord, ceea ce inseamna ca Chisinaul va trebui sa aduca economia la standardele europene. Perioada este una prielnica pentru a duce un dialog cu partea transnistreana astfel incat ambele maluri ale Nistrului sa construiasca impreuna o noua economie. Eu cred ca un asemenea dialog are potential in cadrul negocierilor la care participam cu totii, OSCE, Uniunea Europeana, inclusiv Federatia Rusa. Regiunea transnistreana trebuie sa fie integrata in Republica Moldova, intr-un teritoriu unificat, cu un statut special pentru Transnistria. Din punctul meu de vedere, in cadrul spatiului economic al Uniunii Europene, acest scop are mai multe sanse sa devina realitate. Ambele parti trebuie sa-si dezvolte economiile pentru a deveni mai moderne si competitive din punct de vedere economic. Este interesant ca majoritatea exporturilor din Transnistria sunt deja indreptate spre Uniunea Europeana, deci, astazi, sunt companii din regiune care au comert activ in spatiul european. Viitorul lor, cred, este alaturi de Moldova in marele spatiu comercial al Uniunii Europene”, a afirmat Moser.
Oficialul american a mai sustinut ca Republica Moldova are nevoie de cresterea gradului de democratizare. „Pentru ca Republica Moldova sa devina o tara cu adevarat democratica, integrata in Uniunea Europeana, cetatenii moldoveni trebuie sa aiba intiparit in comportament sentimentul de toleranta si acceptarea diversitatii, sa realizeze ca drepturile omului sunt cruciale pentru dezvoltarea tarii (…) Republica Moldova are nevoie de mai multa democratie, insa cheia este in mana cetatenilor activi. Activismul civic nu incepe si nu se termina odata cu alegerile parlamentare, trebuie manifestat zilnic. Cand cetatenii se vor implica si vor monitoriza ce se intampla in Parlament si in societate, lucrurile se vor schimba. Acest aspect este unul crucial pentru dezvoltarea Republicii Moldova ca democratie”, a completat oficialul american care a mai spus ca exista progrese, chiar daca mici, si in zona anticoruptie.
de Anatol Terzi | oct. 3, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat marţi, la Strasbourg, o rezoluţie care cere Rusiei o mai bună respectare a democraţiei şi drepturilor omului.
Un proiect de „recomandare”, mai restrictiv, prezentat de raportorii pentru acest text, dar care a fost sever criticat de reprezentanţii Rusiei, nu a obţinut în schimb majoritatea calificată de două treimi necesară pentru adoptare. Raportul privind „respectarea obligaţiilor şi angajamentelor Federaţiei Ruse” – primul de acest tip din 2005 – a fost adoptat cu voturile a 161 de parlamentari din cei prezenţi. 41 au votat „împotrivă”, iar şapte s-au obţinut.
Cererea privind o „recomandare” – care ar fi fost adresată Comitetului de Miniştri „de a acorda toată atenţia necesară chestiunilor şi preocupărilor abordate” în această rezoluţie care cuprinde peste 500 de puncte a fost votată de 121 de parlamentari din cei prezenţi, însă 74 s-au pronunţat împotrivă, iar 11 s-au abţinut. În rezoluţie, APCE solicită în special „eliberarea imediată” a membrelor grupului Pussy Riot, a căror condamnare recentă la câte doi ani de închisoare a fost calificată „vizibil disproporţionată”. Rusia este membră din 1996 a acestei organizaţii paneuropene care reuneşte 47 de state.
La sfârşitul lunii septembrie, preşedintele Dumei din Rusia, Serghei Narîşkin, şi-a anulat deplasare la Strasbourg, unde urma să susţină luni un discurs în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE),, denunţând „rusofobia” din această organizaţie. Narîşkin, om de încredere al preşedintelui Vladimir Putin, cu care a lucrat înainte de a fi numit preşedinte al Dumei, a confirmat atunci anularea vizitei şi discursului. „Pe măsură ce se apropia data deschiderii sesiunii, am simţit că propunerile mele strategice ar fi avut puţine şanse de a fi ascultate de o serie de lideri ai Adunării Parlamentare şi de delegaţii rusofobe”, a declarat Narîşkin.
de Anatol Terzi | mart. 20, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Doar 8 la sută dintre cetăţenii ruşi consideră că Rusia este o ţară democratică, un procentaj în creştere faţă de 4 la sută în 2010, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de centrul analitic rus Levada.
Conform aceluiaşi sondaj, 31 la sută dintre persoanele intervievate se declară convinse că democraţia nu s-a stabilit încă în ţară, faţă de 36 la sută în 2010. Alţi 14 la sută dintre respondenţi apreciază că democraţia în Rusia este în scădere, faţă de 20 la sută care aveau această opinie în 2010.
De asemenea, 40 la sută dintre cei chestionaţi consideră că Rusia este o „democraţie parţială”, faţă de 32 de procente în 2010. Pe de altă parte, 47 la sută dintre ruşi consideră că democraţia este sinonimă cu libertatea de exprimare, a presei şi a religiei. În schimb, 24 la sută cred că democraţia implică în primul rând prosperitatea economică a ţării.
Sondajul a fost realizat în perioada 24-27 februarie, pe un eşantion de 1.600 de persoane din 45 de regiuni ale ţării. Marja de eroare statistică nu depăşeşte 3,4 la sută.
Rezultatele sondajului nu reprezintă nici o surpriză, având în vedere progoana la care este supusă opoziţia. Aproximativ 30 de opozanţi ai lui Vladimi Putin, între care şi fostul ministru rus Boris Nemţov şi liderul Frontului de stânga, Serghei Udaţov, au fost reţinuţi duminică în timpul unei manifestaţii în faţa turnului de televiziune din Moscova.
Circa 500 de persoane au participat la această reuniune neautorizată organizată în faţa turnului Ostankino, în nordul Moscovei, pentru a denunţa difuzarea, joi, de către un post de televiziune pro-Kremlin, a unei emisiuni care afirmă că opozanţii au fost plătiţi pentru a protesta faţă de Vladimir Putin.
de Anatol Terzi | feb. 6, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Premierul rus Vladimir Putin a cerut luni reînnoirea mecanismelor democratice, criticând „spectacolele politice” organizate de opoziţie, care a reunit din nou zeci de mii de ruşi, sâmbătă, la Moscova.
„Avem nevoie de reînnoirea mecanismelor democraţiei noastre. Ele trebuie să ţină cont de o activitate cetăţenească din ce în ce mai importantă”, a scris el într-un articol imens publicat de cotidianul Kommersant şi intitulat „Democraţia şi calitatea statului”. Într-adevăr, „societatea noastră civilă a devenit mult mai matură, activă şi responsabilă”, a justificat el.
Vladimir Putin, candidat pentru un al treilea mandat la Kremlin la alegerile prezidenţiale din 4 martie, avertizează împotriva oricărei „democraţii fictive”. „Noi nu avem nevoie de o situaţie în care democraţia este redusă la o emblemă, în timp ce un spectacol politic şi un câştig de candidaţi sunt prezentate ca puterea poporului”, a declarat el, făcând aluzie la o aparentă manifestaţie a opoziţiei.
„Trebuie să evităm o astfel de cale fără ieşire, care este o tentativă de simplificare a politicii şi de creare a unei democraţii fictive”, a adăugat el. „Adevărata democraţie nu se creează dintr-o dată, nu copiază un model exterior”, a adăugat el, precizând că este „indispensabil ca societatea să fie pregătită să utilizeze mecanisme democratice”.
Apoximativ 120.000 de persoane s-au reunit sâmbătă la Moscova pentru a manifesta împotriva premierului Vladimir Putin. De asemenea, un miting de susţinere a puterii a avut loc la Poklonaia Gora, la o distanţă de aproximativ zece kilometri, reunind, potrivit forţelor de ordine, 140.000 de persoane. Cifrele indicate de opoziţie şi cele anunţate de poliţie diferă, în general, foarte mult la manifestaţiile împotriva lui Vladimir Putin.
