de Anatol Terzi | aug. 8, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Iranul a anunţat marţi că ministrul său de externe Ali Akbar Salehi efectuează o vizită în Turcia cu scopul examinării ultimelor evoluţii în Siria şi a situaţiei pelerinilor iranieni capturaţi sâmbătă de insurecţia siriană.
Şeful diplomaţiei iraniene se va întâlni cu omologul său turc Ahmet Davutoglu, în cursul zilei de marţi, la Ankara, indică un comunicat al Ambasadei Iranului în Turcia, preluat presa regională şi internaţională. Armata Siriană Liberă, formată din militari dezertori şi din civili înarmaţi, a anunţat răpirea a 48 de iranieni, despre care susţine că sunt membri ai organizaţiei Gardienii Revoluţiei, unitate de elită şi armă ideologică a regimului islamic iranian, în timp ce Teheranul afirmă că sunt pelerini.
Iranul a cerut Turciei şi Qatarului, ţări care îi susţin pe rebelii sirieni, să intervină pentru eliberarea celor 48 de iranieni capturaţi sâmbătă în Siria. Iranul, considerat un apropiat aliat al Siriei, şi-a intensificat criticile la adresa Turciei şi a altor ţări din Golf, pe care le acuză că susţin insurecţia siriană.
În altă ordine de idei, reprezentantul liderului spiritual suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, aflat marţi în vizită la Damasc, a fost primit de preşedintele sirian Bashar al-Assad. “Preşedintele sirian Bashar al-Assad l-a primit pe Said Jalili, secretar al Consiliului suprem al securităţii naţionale”, a indicat laconic agenţia de presă siriană. În ultima perioadă, Iranul, principal aliat regional al Siriei, şi-a intensificat iniţiativele diplomatice vizând criza siriană.
de Anatol Terzi | iun. 22, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia l-a invitat pe preşedintele francez François Hollande în vizită la Ankara şi a anunţat joi că îşi va retrage măsurile impuse Franţei în urma unor tensiuni legate de problema genocidului armean.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan l-a invitat pe preşedintele Hollande să efectueze o vizită în Turcia în cadrul unei întâlniri avute la Rio de Janeiro, cu prilejul summitului asupra dezvoltării durabile Rio+20, potrivit agenţiei de presă Anadolu. Premierul Erdogan a amintit cu această ocazie că ultima vizită de stat a unui preşedinte francez în Turcia a fost în urmă cu 20 de ani.
François Hollande a declarat, la rândul său, că o astfel de vizită ar fi un “privilegiu”, fiind favorabil acesteia, precizează Anadolu. Potrivit sursei, cei doi lideri au reiterat importanţa deschiderii unei noi pagini în relaţiile dintre Turcia şi Franţa. Ulterior, şeful diplomaţiei turce Ahmet Davutoglu a indicat că sancţiunile impuse Parisului “nu mai sunt de actualitate”, după câştigarea alegerilor prezidenţiale de către François Hollande.
“Domnul Erdogan a dat instrucţiunile necesare după întrevederea sa cu preşedintele Hollande (…) Sancţiunile nu mai sunt de actualitate datorită noii poziţii a Franţei”, a subliniat Ahmet Davutoglu într-un interviu. Acesta a mai precizat că va efectua o vizită la Paris la 5 iulie.
După adoptarea unui proiect de lege de către Adunarea Naţională franceză la sfârşitul anului trecut care sancţiona negarea genocidului armean în perioada 1915-1917, a cărui existenţă este contestată de Turcia, Ankara şi-a suspendat cooperarea sa politică şi militară cu Franţa. Legea a fost ulterior declarată neconstituţională de către Consiliul Constituţional al Franţei. În ciuda anunţării acestor sancţiuni, cooperarea politică a continuat totuşi între cele două ţări, în special în dosare precum cel al situaţiei din Siria.
de Anatol Terzi | iun. 8, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Ministrul turc al afacerilor externe a declarat joi că atunci când Ciprul îşi va asuma preşedinţia Uniunii Europene în luna iulie, ţara sa va continua să colaboreze cu UE, dar nu va participa la niciun eveniment prezidat de Nicosia.
Turcia nu recunoaşte ţara din insula divizată ca naţiune suverană şi s-a opus preşedinţiei Ciprului înaintea unei soluţii. Ahmet Davutoglu a făcut declaraţia într-o conferinţă de presă comună cu şeful UE pentru politică externă, Catherine Ashton, şi comisarul pentru extindere Stefan Fule.
Ciprul este divizat din iulie 1974, când Turcia a invadat nordul insulei ca urmare a unei lovituri de stat puse la cale de către naţionalişti ciprioţi-greci susţinuţi de junta coloneilor aflată la putere în acea vreme la Atena şi care viza unirea insulei cu Grecia. Turcia nu recunoaşte Ciprul ca stat suveran, în timp ce Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută doar de Ankara. Între comunităţile cipriotă-greacă şi cipriotă-turcă au loc negocieri sub egida ONU în vederea reunificării insulei, dar nu s-a obţinut niciun progres tangibil cu privire la subiecte sensibile, precum dreptul de proprietate şi garanţiile de securitate.
UE pledase înainte pentru reunificarea insulei într-un singur stat, care urma să devină o confederaţie între grecii şi turcii locali. Autorităţile de la Ankara acceptaseră la vremea respectivă crearea unui stat comun după aşa-numitul “plan Annan”. Conform acestui plan, un referendum urma să decidă soarta viitorului statut al insulei. Partea turcă a insulei a reacţionat pozitiv la posibilitatea creării unui stat comun. Astfel, 60% dintre etnicii turci din nordul insulei s-au pronunţat în favoarea înfiinţării unei confederaţii cu etnicii greci. În schimb, partea greacă a insulei divizate a respins ideea confederaţiei şi “planul Annan” a eşuat. UE a primit în rândurile sale doar Republica Cipru, ca stat unitar insular.
de Anatol Terzi | apr. 2, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a cerut comunităţii internaţionale „să treacă la acţiune imediat” şi să adopte o acţiune determinată” pentru a-l obliga pe preşedintele sirian Bashar al-Assad să pună în practică măsuri menite să opreacă violenţele din Siria.
În mesajul de deschidere a reuniunii „Prietenii Poporului Sirian”, găzduită de Turcia, primul ministru Erdogan a afirma că, până în prezent, liderul sirian s-a folosit de iniţiativele emisarului special al ONU şi al Ligii Arabe Kofi Annan pentru „a câştiga timp” şi nu şi-a respectat promisiunile.
Premierul Erdogan a mai solicitat elaborarea „unei foi de parcurs” şi a unui „calendar” pentru procesul de tranziţie din Siria şi a cerut Consiliului de Securitate al ONU să-şi asume această responsabilitate, altfel, în opinia sa, comunitatea internaţională „nu va putea decât să suţină dreptul la legitimă apărare al poporului sirian”. El a subliniat că ţara sa „nu va accepta un plan care să-i permită regimului sirian să rămână” la putere.
Liderul guvernului de la Ankara s-a referit şi la precedenta criză din Libia. El a reproşat comunităţii internaţionale că „în Africa de Nord nu a trecut un test”, întrucât acolo au primat interesele legate de petrol, el cerând ca în cazul Siriei să se facă abstracţie de „calculele strategice şi de raporturile de forţe” şi să primeze abordarea umanitară.
La finalul intervenţiei sale, premierul Erdogan a solicitat participanţilor la conferinţă să emită „un mesaj clar şi precis” şi să ajungă la o „unitate de acţiune dincolo de unitatea de expresie” pentru a deschide calea unui proces democratic, pe care sirienii să-l gestioneze ulterior prin forţe proprii. La rândul său, ministrul de externe al Turciei, Ahmet Davutoglu, a afirmat în mesajul său că presiunea împotriva preşedintelui al-Assad „va continua până când se va găsi o soluţie acceptabilă”.
de Anatol Terzi | mart. 23, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Supravieţuirea regimului Bashar al Assad merge „împotriva cursului Istoriei” şi este „aproape imposibilă”, după recentele masacre, a apreciat joi la Viena ministrul turc de externe Ahmet Davutoglu, în cursul unei recepţii la ambasada Turciei.
„Nu cred că acest regim, cu caracteristicile sale, poate supravieţui. Este împotriva logicii şi a istoriei şi a cursului istoriei”, a declarat ministrul turc în faţa ziariştilor, înainte de a se deplasa la Bruxelles pentru o reuniune a miniştrilor de externe din UE. „Un regim care luptă împotriva propriului popor, încercând să păstreze statu quo-ul, nu poate să supravieţuiască”, a explicat responsabilul turc.
Potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului, peste 9.100 de persoane au fost ucise de la declanşarea revoltei populare împotriva preşedintelui sirian Bashar al-Assad, în urmă cu un an.
Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a declarat miercuri că situaţia cu care se confruntă acum Siria este extrem de periculoasă, are „imense repercusiuni” pentru întreaga lume şi a chemat comunitatea internaţională să dea dovadă de unitate în problema umanitară. „Nu ştim cum vor evolua evenimentele. Ştim însă că avem responsabilitatea de a coopera pentru rezolvarea acestei crize profunde şi extrem de periculoasă”, a declarat Ban Ki-moon într-un discurs rostit la Jakarta.
Prioritatile ONU
Secretarul general al ONU a insistat asupra a trei priorităţi: „Prima, sfârşitul imediat al violenţelor, al tuturor violenţelor, a doua, angajarea unui dialog politic implicând toate părţile cu scopul definirii unui viitor pentru Siria, atât de aşteptat de civili, şi a treia, furnizarea imediată şi urgentă a ajutorului umanitar” corespunzător.
În această perspectivă, „le cer liderilor mondiali să dea dovadă de unitate şi să vorbească pe aceeaşi voce”, a continuat oficialitatea internaţională în deschiderea unei conferinţe privind apărarea, organizată la Jakarta, prima etapă a unui turneu al său regional. Această declaraţie intervine cu puţin timp după ce ambasadorii celor 15 ţări state membre ale Consiliului de Securitate al ONU (cinci cu statut de membru permanent, zece nepermanent) s-au despărţit fără să convină oficial asupra unui proiect de declaraţie privind Siria. Un text amendat urma să fie examinat miercuri dimineaţa (ora New York-ului), potrivit unor surse diplomatice.
Proiectul de document se pronunţă pentru susţinerea misiunii de mediere a emisarului internaţional în Siria Kofi Annan şi exercitarea de presiuni asupra regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad, dar s-a lovit de reticenţele manifestate de Rusia.
