UE face front comun impotriva terorismului
Miniştrii pentru Securitate şi ai Justiţiei din statele UE s-au angajat să intensifice lupta împotriva terorismului, după atacurile de marţi de la Bruxelles, despre care mai multi inalti oficiali considera că ar fi putut fi evitate printr-un schimb de informatii mai eficient intre autoritatile de profil si adoptarea unor masuri legislative clare, relateaza mass-media europeana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
„A venit vremea să trecem de la vorbe la fapte”, a îndemnat comisarul UE însărcinat cu Afacerile Interne Dimitris Avramopoulos. „Viaţa cetăţenilor noştri, securitatea cetăţenilor noştri sunt în pericol”, a subliniat el.
Miniştrii au stabilit, într-o declaraţie comună, zece priorităţi, inclusiv promisiunea de ancheta, „ca o problemă urgentă”, cu privire la reţele teroriste implicate în atacurile sângeroase de marţi din capitala belgiană şi la atacurile sângeroase de la Paris de anul trecut.
Interoperabilitate europeana
Ei se angajează, de asemenea, să intensifice eforturile ţărilor lor în vederea unui schimb de informaţii, inclusiv veghind la „o alimentare sistematică, o utilizare compatibilă şi o interoperabilitate a bazelor de date europene şi internaţionale în domeniile securtăţii, transporturilor şi migraţiei”.
Ministrul suedez de Interne Anders Ygeman a afirmat că schimbul de informatii s-a îmbunătăţit deja, dar a recunoscut că există „o mică neîncredere între serviciile din diverse state din Europa”.
„Multe autorităţi naţionale nu vor să-şi împărtăşească informaţiile cu toţi ceilalţi”, a declarat si ministrul german de Interne Thomas de Maiziere. „Această mentalitate trebuie schimbată”, a îndemnat el.
„Avem nevoie să ne aşezăm cu toţii, într-un loc, la aceeaşi masă, pentru a schimba informaţii, chiar şi informal, fără prea multe proceduri”, a declarat, la randul sau, ministrul italian de Interne Angelino Alfano.
Miniştrii afirmă totodată că Uniunea Europeană va accelera ritmul noilor măsuri antiteroriste care urmează să fie finalizate – inclusiv o mai veche propunere în vederea începerii storcării datelor pasagerilor companiilor aeriene care călătoresc către, în afara şi în interiorul blocului european.
Planificare riguroasa
Desene şi o hartă a aeroportului din Bruxelles au fost găsite într-un computer şi într-un un stick de memorie USB într-un apartament din Atena, unde Abdelhamid Abaaoud, considerat a fi coordonatorul atentatelor din noiembrie trecut de la Paris, a stat în ianuarie 2015, a anunţat vineri site-ul grec Skai.gr, citând surse din cadrul serviciilor de ingormatii elene..
Conform ziarului belgian Le Soir, jurnaliştii greci au calificat drept „problematic” modul în care a decurs schimbul de informaţii între autorităţile belgiene şi cele elene cu privire la acest caz. Parchetul din Grecia nu a confirmat aceste informaţii, dar surse interne, preluate de mass-media de la Atena, au precizat ca au fost lansate mai multe anchete pentru identificarea punctelor slabe in procesul de schimb de informatii dintre autoritatile de profil elene si cele din alte state UE .
Profil de lider terorist
Abdelhamid Abaaoud este descris de asemenea ca lider al celulei teroriste Verviers (oraş din Belgia situat în apropiere de graniţa cu Germania), care a fost formată în aceeaşi lună ianuarie din 2015.
În februarie 2015, în timpul unei operaţiuni antiteroriste în Belgia, poliţiştii au găsit documente care relevau pregătirea unor atentate de anvergură pe teritoriul belgian. Abaaoud a scăpat de arestare atunci, întrucât se afla în Siria. Tot el este suspectat de a fi coordonatorul atentatelor de la Paris şi Ile-de-France din 13 noiembrie anul trecut. Acesta reuşise iniţial să fugă, dar a fost ucis apoi într-o operaţiune a poliţiei 18 noiembrie 2015 în Saint-Denis, o suburbie din nordul capitalei franceze.
FBI european
Danny Yatom, fost şef al serviciului israelian de informaţii externe, Mossad, recunoscut pentru rolul jucat in reducerea amenintarilor teroriste la adresa statului Israel a declarat, intr-un interviu pentru cotidianul La Repubblica ca „este nevoie de un FBI european”.
Potrivit fostului şef al Mossad, ar fi nevoie de un FBI european cu o comandă unică, consacrat doar luptei împotriva terorismului islamist, deoarece, precizează Danny Yatom, pentru Europa, aceasta va fi o luptă lungă şi trebuie să acţioneze imediat atat in domeniul intelligence, al războiul cibernetic, dar şi cu agenţi capabili să monitorizeze comunităţile, să se infiltreze în grupurile musulmane cu activităţi suspecte.
„Există o relaţie directă între calitatea vieţii, drepturile omului şi viaţa însăşi, care este mult mai importantă decât calitatea vieţii. Fără om, nici măcar nu mai este nevoie de drepturile omului. Aşadar, în lipsa unei alte opţiuni, este necesară limitarea acestora pentru a apăra viaţa” considera Danny Yatom.
Black Net
„Ne aflăm în faţa unei campanii care, probabil, va fi foarte lungă, iar Europa este într-o situaţie foarte dificilă, deoarece majoritatea teroriştilor sunt fii ai Europei însăşi. De aceea, nu există altă opţiune decât de a consolida intelligence-ul, de a pătrunde în comunităţile musulmane din Europa din care provin, de a urmări activităţile din interiorul lor, şi nu doar prin intermediul HUMINT, ci cu toate instrumentele de intelligence electronic, cibernetic, reţele sociale, cele folosite în mod special de jihadişti precum „Black Net”, care sunt mai greu de monitorizat” a mai precizat fostul sef al Mossad.
Patriot Act european
Danny Yatom mai considera ca „trebuie să existe un gen de „Patriot Act” european, o legislaţie care să le permită serviciilor de securitate să acţioneze, să aresteze suspecţi, să desfăşoare cercetări imediate şi să continue să investigheze şi să interogheze şi într-o fază ulterioară, să recurgă la „detenţii administrative”. Teroriştii Statului Islamic trebuie să fie atacaţi pe teritoriul lor, în taberele lor de antrenament. Fără o armată terestră care să lupte împotriva Statului Islamic, atentatele de genul celor la care am asistat în Belgia vor continua”.
„Laxism” al UE
Unul dintre cei mai importanti ministri din Guvernul de la Ierusalim, Israel Katz, s-a alăturat recent altor oficiali israelieni care acuză Europa de un „laxism” în faţa terorismului, şi a luat în derâdere pasiunea belgienilor pentru ciocolată, o mândrie naţională, la o zi după atacurile de la Bruxelles, relatează mass-media internationala. „Dacă, în Belgia, continuă să-şi mănânce ciocolata, să profite de viaţă, să se prezinte ca mari liberali şi democraţi şi să nu ţină cont că o parte a musulmanilor care se află acolo organizează acte teroriste, nu vor fi capabili să se bată împotriva lor”, a declarat Israel Katz, ministrul Transporturilor şi Informaţiilor, într-un interviu pentru postul public israelian de radio.
Katz le-a reproşat de asemenea „preşedintelui american” şi „liderilor europeni” că nu sunt pregătiţi „să spună că lupta este împotriva terorismului islamic”. „Atunci când nu-ţi defineşti inamicul, nu poţi purta un război mondial”, a apreciat ministrul, unul dintre principalii rivali ai premierului Benjamin Netanyahu în cadrul Likudului (de dreapta, la putere).
Katz este recunoscut drept un susţinător al unei politici dure faţă de actualele atacuri palestiniene (asa numita „Intifada a Cutitelor”) şi preconizează să trimită în Fâşia Gaza familiile autorilor acestor atacuri, majoritatea fiind arabi palestinieni rezidenti in Israel ori cetateni ai acestui stat.
Sprijin european
„Teroriştii au vrut să atace Europa în centrul său. De ce să fi vrut să comită acte condamnabile atât de aproape de sediul instituţiilor europene dacă nu ar fi dorit, prin aceasta, să arate că atacă principiile Europei?”, a declarat şeful executivului european într-un interviu acordat cotidianului belgian Le Soir, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Acesta nu este de acord cu atitudinea dispreţuitoare manifestată faţă de Belgia, prezentată în ultimele zile ca „un cuib de jihadişti”. „Cei care nu au nicio vină să arunce primii cu piatra. Cine e fără vină în domeniul terorismului? A existat un terorism dur şi copleşitor în Marea Britanie, altul în anii ’80 – ’90 în Germania, Spania, Italia, etc. Să nu începem să le dăm lecţii belgienilor. Nu împărtăşesc acest dispreţ. Sunt 40 de naţionalităţi printre victime, ceea ce demonstrează că Bruxelles-ul este poliglot, multinaţional, participă la toate curentele. Observ curajul cu care poporul belgian face faţă acestei provocări, iar autorităţile belgiene, structurile de securitate reacţionează cu un profesionalism care lasă în urmă amatorismul pe care îl putem vedea în alte părţi”, a subliniat Juncker.
Decizii neaplicate
Referitor la aspectele de coordonare între statele membre, preşedintele Comisiei Europene a declarat că ar dori să se aplice deciziile luate. „Am asistat în calitate de premier la un consiliu european în Finlanda, în 1999, în cadrul căruia am convenit că schimbul de informaţii între serviciile secrete va fi deplin. Am asistat, după atentatele din 2001, la un consiliu european, unde am jurat solemn că schimbul de informaţii între servicii va fi perfect. Constat, în prezent, că aceste schimburi sunt reduse. Aş dori să se aplice deciziile pe care le-am luat sau să transformăm în acte legislative propunerile Comisiei”.
„Propunerile pe care le-am făcut, deciziile luate, în mare parte aplicate, nu sunt decât verigile unui lanţ care trebuie să fie mai solid decât textul legilor. În societatea noastră există o energie criminală, fără a fi marginală, pe care avem datoria de a o combate”, a considerat Juncker.
Acesta s-a poziţionat diferit faţă de fostul preşedinte francez, Nicolas Sarkozy, care a pledat pentru integrarea valorilor creştine în Constituţia Europeană. „Sunt un creştin democrat, însă nu-mi place să mă refer la lucruri privind credinţa. Am mulţi prieteni musulmani, atei, creştini şi niciodată atunci când discutăm despre aspecte esenţiale ale vieţii, nu văd nicio diferenţă între unii şi alţii. A da impresia că problema noastră este aceea că nu se insistă suficient asupra valorilor creştine, mi se pare o simplificare periculoasă”, a declarat şeful executivului european.