de Anatol Terzi | aug. 30, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Guvernul de la Chişinău a aprobat miercuri proiectul de lege cu privire la ratificarea Acordului privind zona de comerţ liber între statele membre ale Comunităţii Statelor Independente, semnat în octombrie 2011 la Sankt Petersburg.
Acordul prevede liberalizarea comerţului între statele semnatare (opt din 11 state membre ale CSI), dar cu unele excepţii, în special ce ţin de taxele vamale la export şi import, potrivit ministrului economiei, Valeriu Lazăr. Potrivit acestuia, Acordul este unul important pentru Republica Moldova, a cărei economie depinde în proporţie de peste o treime de schimburile comerciale cu statele membre CSI. Până în prezent patru state (Rusia, Ucraina, Belarus şi Kazahstan) au ratificat sau sunt la ultimele etape de ratificare a Acordului.
Republica Moldova negociază în prezent şi semnarea unui Acord de comerţ liber cu Uniunea Europeană, iar autorităţile susţin că cele două acorduri sunt compatibile. În opinia analiştilor, Acordul de comerţ liber în cadrul CSI nu va aduce beneficii importante Republicii Moldova şi riscă să aibă soarta unui document similar semnat în anul 1994, care nu a intrat în vigoare pentru că nu a fost ratificat de toate statele.
de Razvan Iorga | aug. 13, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Moscova asteapta ca Republica Moldova sa-si consolideze rolul de partener apropiat si sigur in afacerile internationale si sa participe activ la formatele euroasiatice promovate de Moscova, declara, intr-un interviu pentru „Timpul”, ambasadorul Rusiei la Chisinau, Farit Muhametsin. Aceste eventuale actiuni din partea Moldovei ar putea contribui la dezvoltarea, in viitorul apropiat, a relatiilor ruso-moldovenesti la nivelul unui parteneriat strategic veritabil, a mai spus noul ambasador al Rusiei la Chisinau. ”Consolidarea relatiilor ruso-moldovenesti si a locului Moldovei printre partenerii nostri apropiati, siguri in afacerile internationale, corespunde intereselor noastre. in acest context, pornind de la prioritatile noastre geopolitice, mai exact, cursul strategic declarat de catre conducerea Rusiei vizand aprofundarea proceselor de integrare in spatiul CSI, invitam Chisinaul la o participare mai activa in formatele integrationiste euro-asiatice si suntem convinsi ca apartenenta Moldovei la CSI nu vine in contradictie cu cursul ei de integrare europeana”, afirma diplomatul rus. Potrivit lui, obiectivele trasate pentru relatiile ruso-moldovenesti nu contravin alegerii pro-europene a Republicii Moldova. ”Chestiunea privind caile de integrare, participarea in diferite uniuni este, indiscutabil, alegerea suverana a poporului moldovenesc si a statului moldovenesc in frunte cu conducerea actuala. Rusia trateaza aceasta alegere cu respect. Vom examina toate formele de colaborare, cele mai potrivite si optime, pentru ca aceasta interactiune ruso-moldoveneasca sa nu se ofileasca, ci, dimpotriva, sa se dezvolte”, considera ambasadorul Federatiei Ruse la Chisinau, Farit Muhametsin, intr-un interviu realizat cu ocazia aniversarii a 21-a a Independentei Republicii Moldova.
de Vitalie Goncearov | iul. 23, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
"Pacificatorii" rusi raman in Transnistria
„Misiunea de menţinere a păcii din regiunea transnistreană rămâne actuală și nu are nici un sens ca ea să fie reformată” a declarat ministrului-adjunct de Externe al Federatiei Ruse, Grigori Karasin, intr-un articol personal, publicat azi in ziarul „Rossiiskaia Gazeta”, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la crearea misiunii pacificatoare în stânga Nistrului. „În absenţa unui acord explicit cu privire la statutul special garantat al Transnistriei, ceea ce constituie un scop al negocierilor, reformatarea misiunii de pacificatori nu are niciun sens”, crede acesta.
La randul sau, Inokeniti Ideacov, membrul Consiliului din Comitetul pentru problemele CSI din Duma de Stat, propune ca operaţiunea de menţinere a păcii din regiune s-ar putea desfășura sub steagul CSI. “Poziţia Moscovei şi Kievului în privința regiunii transnistrene coincid: atât Rusia cât şi Ucraina, se arată în favoarea consolidării suveranităţii rmn şi în nici un caz nu au de gând să permită absorbția Transnistriei de România. Kievul se teme că, după regiunea transnistreană, Bucureştiul va pretinde la partea de sud a regiunii Odesa cu oraşele lui Ismail şi Odesa şi regiunea Cernăuţi. Chişinăul şi Rusia, în anumite condiţii, ar putea accepta includerea militarilor ucraineni în misiunea de menţinere a păcii din regiunea transnistreană. Astfel, operaţiunea de menţinere a păcii din regiune se va desfășura sub steagul CSI,” conchide expertul rus.
Raspuns ferm
„Faţă de muniţiile ruseşti depozitate la Colbasna şi trupele care păzesc acele muniţii, poziţia noastră rămâne neschimbată: Federaţia Rusă trebuie să îşi retragă trupele şi armamentul, în conformitate cu angajamentele pe care şi le-a asumat pe plan internaţional, începând de la summit-ul OSCE de la Istanbul, din 1999. Aceasta indiferent de modul în care decurg negocierile în formatul 5 +2“, a declarat presedintele R.Moldova, Nicolae Timofti, intr-un interviu pentru cronicaromana.ro.
De asemenea, șeful statului a menționat că Republica Moldova trebuie să continue implementarea a angajamentelor asumate față de UE, dar și să părtreze relaţii prieteneşti, de cooperare economică şi culturală cu statele CSI. „Da, unele grupuri politice din Republica Moldova încearcă să promoveze ideea integrării într-o aşa-numită uniune euroasiatică, care de facto nici nu există. Dar noi trebuie să ne concentrăm pe procesele de eurointegrare, întrucât am pornit aceste procese şi trebuie să le ducem la capăt. Nu putem oscila la nesfârşit între două opţiuni de dezvoltare. În acelaşi timp, vom păstra relaţiile prieteneşti, de cooperare economică şi culturală cu statele CSI”, a mai declarat președintele.
NATO, amic sau inamic?
Nicolae Timofti a mai vorbit și despre proiectele de cooperare între Republica Moldova și NATO. Președintele susține că recenta interzicere a simbolurilor sovietice este un prim pas spre îndepărtarea prejudecăţilor privind caracterul de inamic al Alianţei Nord-Atlantice. „Cu ajutorul NATO am nimicit sute de tone de pesticide rămase pe teritoriul ţării noastre din perioada sovietică. Eu sunt încrezător că asemenea acţiuni, dublate de o mai bună comunicare cu cetăţenii noştri, vor îndepărta prejudecăţile care încă se mai pot întâlni la Chişinău, privind caracterul de inamic al Alianţei Nord-Atlantice. Un prim pas în această direcţie este recentă interzicere a simbolurilor sovietice. Se ştie că ostilitatea faţă de NATO a fost cultivată în perioada sovietică“, a mai declarat Nicolae Timofti, citat de mass-media de la Bucuresti.
de Anatol Terzi | iul. 12, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Republica Ucraina, sfasiata de razboiul lingvistic
Legea privind politica lingvistică, adoptată la începutul lunii, de către Rada Supremă a Ucrainei, trebuie să corespundă Cartei europene a limbilor, a declarat preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, în timpul întâlnirii cu ziariştii din cadrul Clubului redactorilor-şefi din CSI, de la Crimeea. „Trebuie să ne orientăm după Carta europeană a limbilor, este cel mai bun reper în momentul de faţă”, a explicat Ianukovici. Liderul ucrainean a ţinut să sublinieze faptul că subiectul privind limbile regionale în Ucraina este excesiv de politizat. „Cetăţenii nu au nicio problemă de comunicare. Fie că vorbesc rusa sau ucraineana ei se înţeleg între ei”, a precizat Ianukovici, adăugând că „doar politicienii sunt cei care găsesc tot timpu motiv de ceartă”.
Şeful statului ucrainean a spus pe final că deşi iniţiatorii Legii privind politica lingvistică l-au asigurat că documentul este în comformitate cu Carta europeană a limbilor regionale, este nevoie de timp pentru a efectua încă o analiză pentru a putea lua, ulterior, o decizie finală în acest sens.
Legislatie controversata
Pe 3 iulie 2012, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat în lectură finală controversata Lege privind politica lingvistică, iniţiată de reprezentanţii puterii, privind sporirea drepturilor limbilor vorbite de minorităţile naţionale, care prevede că limba de stat este ucraineana, iar, conform Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, în categoria limbilor regionale sau minoritare intră încă 18 limbi. Potrivit noii legi, măsurile privind utilizarea limbilor minoritare la nivel regional pot fi aplicate în cazul în care reprezentanţii vorbitori ai unei limbi minoritare constituie nu mai puţin de 10% din populaţia teritoriului.
Pentru a intra în vigoare, legea trebuie să fie semnată de către președintele legislativului și de către șeful statului. Amintim că speakerul Volodymyr Litvin refuză să semneze legea și a renunțat la funcție.
de Razvan Iorga | iun. 12, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Congresul Comunitatii Ruse va crea o miscare al carei scop va fi sprijinul sentimentelor pro-ruse in tarile CSI, declara deputatul formatiunii „Rusia Unita”, Alexei Juravlev, citat de Izvestia. Acest organism a fost fondat de vicepremierul rus Dmitri Rogozin. „In prezent, oamenii din fostele tari ale Uniunii Sovietice nu se mai uita spre Occident. Ei si-au dat seama ca principalul lor aliat este Federatia Rusa. Prin urmare, ne asteptam ca miscarea sa fie una masiva”, explica Alexei Juravlev. Potrivit acestuia, miscarea „Patria – Uniunea Eurasiatica” va combina organizatiile pro-ruse in CSI. in Republica Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului, deja au avut loc congresele constitutive, iar in viitorul apropiat se vor alatura Belarusul, Ucraina si Kazahstanul. Totodata, Juravlev subliniaza ca scopurile care vor fi propuse coincid cu planurile si obiectivele presedintelui rus Vladimir Putin nuantate in articole publicate in perioada electorala, in special, ce tin de crearea unui „spatiu comun”, sprijinul limbii ruse si trecerea la regimul fara vize.
