de Isac Mihai | mart. 1, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Poseidon 19: NATO rămâne în bazinul Mării Negre
Şeful Statului Major al Forţelor Navale (SMFN) române, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, a afirmat, în Portul Constanţa, că în afara dezvoltării interoperabilităţii, exerciţiul Poseidon 19 demonstrează că navigaţia pe Marea Neagră este liberă, sigură şi deschisă rutelor comerciale, în concordanţă cu reglementările internaţionale, relatează mass-media română, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Astăzi deschidem în Portul Constanţa Exerciţiul multinaţional NATO Poseidon 19, un exerciţiu planificat şi notificat, înscris în calendarul Comandamentul Operaţional Maritim al NATO (MARCOM) de la Northwood, al cărui scop este creşterea interoperabilităţii între forţele navale ale ţărilor membre şi partenere în cadrul Parteneriatului pentru Pace (PfP). Cu această ocazie manifest aprecierea faţă de aliaţi şi de MARCOM pentru mobilizarea în această parte a lumii a efectivelor necesare pentru a demonstra coeziunea Alianţei şi a transmite mesajul ferm că scopul nostru este de a conduce exerciţii şi de neprovocatoare.”
6 aliați pentru Pontus Euxinus
„Marea Neagră ca şi alte căi internaţionale de navigaţie este o mare sigură, deschisă, navigaţia liberă desfăşurându-se sub comandamentele legislaţiei şi reglementărilor internaţionale. Specificul exerciţiului este lupta împotriva minelor maritime, fiind prezentă şi Gruparea Permanentă NATO de Luptă Împotriva Minelor, dar nu numai. Este un exerciţiu complex în cadrul căruia vom desfăşura activităţi în toate domeniile, la suprafaţă, antiaerian şi submarin şi cu participarea elementelor din celelalte categorii de forţe ale armatei, aeriene şi terestre şi agenţiile implicate în sistemul de apărare publică şi siguranţă naţională, adică Garda de Coastă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) din MAI. Deci avem o abordare comprehensivă, interagenţii, asupra acestui exerciţiu. Activităţile noastre sunt de rutină, de practică marinărească şi sub nicio formă nu vor putea fi considerate provocatoare” a mai precizat viceamiralul Mîrşu, şeful SMFN român.
Potrivit organizatorilor, în cadrul exerciţiului multinaţional Poseidon 19, organizat de Forţele Navale Române (FNR) în perioada 1-8 martie în Portul Constanţa şi în raioane din apele teritoriale româneşti şi apele internaţionale din bazinul vestic al Mării Negre, participă peste 1300 de militari români şi străini reprezentând alte cinci naţiuni (Bulgaria, Turcia, Ucraina, Croaţia, Germania, Grecia), 16 nave şi ambarcaţiuni de luptă şi cinci aparate de zbor (un elicopter Puma Naval, două MiG 21 LanceR şi două F-16 ale Forţelor Aeriene Române).
Factori destabilizatori
Obiectivele principale ale exerciţiului vizează consolidarea interoperabilităţii dintre navele şi echipajele participante în context multinaţional întrunit, precum şi certificarea unităţilor de luptă ale FNR puse la dispoziţia NATO în perioada următoare, bastimentele urmând să părăsească Portul Constanţa luni, pentru a executarea aplicaţiilor pe mare.
„Anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, din anul 2014, conflictele îngheţate din Transnistria şi Georgia, situaţia tensionată din estul Ucrainei şi din zona Mării Azov sunt factori generatori de instabilitate în proximitatea estică a Uniunii Europene şi a NATO, una dintre măsurile de asigurare a securităţii pentru aliaţii din regiunea Mării Negre este aceea de întărire a prezenţei militare navale în bazinul maritim” se arată într-un comunicat de presă al SMFN, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Crimeea, fortăreață nucleară rusă
Donald Cook în Marea Neagră
În urmă cu o săptămână distrugătorul american „Donald Cook” se îndreaptă în Marea Neagră, a revenit pentru în Marea Neagră, pentru a doua oară de la începutul acestui an, informa anterior Flota a VI-a a Forțelor Maritime Militare ale SUA. În comunicatul Flotei a VI-a a SUA se subliniază că prezența distrugătorului în Marea Neagră va consolida stabilitatea în regiune. De asemenea, „Donald Cook” va desfășura manevre comune cu nave ale aliaților din NATO și ale partenerilor din regiune.
Aceasta este a doua deplasare a distrugătorului american în Marea Neagră de la începutul acestui an. În luna ianuarie, USS „Donald Cook” a intrat în portul Batumi din Georgia și a participat la exerciții cu două nave ale Pazei de Coastă a Georgiei. Distrugătorul „Donald Cook” a fost dat în exploatare din anul 1998, iar principalul armament aflat în dotarea acestuia sunt rachetele de croazieră „Tomahawk”. La bordul vasului se află între 56 şi 96 de rachete de acest tip.
Rușii, pe urma SUA
Un grup de nave din cadrul Flotei Rusiei din Marea Neagră, între care corveta Orehovo-Zuevo şi nava de recunoaştere Ivan Hurs, a început o misiune de supraveghere neîntreruptă a distrugătorului american USS Donald Cook, care a intrat în apele Mării Negre, informează agenţia de presă oficială rusă TASS, citând surse din cadrul Ministerului rus al Apărării. „Distrugătorul Donald Cook al marinei SUA a intrat la 19 februarie, în jurul orei 17:00 (ora Moscovei) în apele Mării Negre. Forţe şi mijloace desemnate din cadrul Flotei Mării Negre au organizat monitorizarea continuă a distrugătorului american. Acţiunile acestuia sunt monitorizate direct de către corveta cu rachete Orehovo-Zuevo şi nava de recunoaştere Ivan Hurs”, se menţionează într-un comunicat al Centrului de presă al ministerului rus.
În acelaşi timp, agenţia de presă ucraineană Ukrinform, citând portalul turc Gunes, a comunicat că două nave ale Grupării Navale Permanente a NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Countermeasures Group Two /SNMCMG2/) – nava amiral germană FGS Werra (A514) şi dragorul turc Akcakoca – au intrat și ele în Marea Neagră.
Vizită germană
Potrivit Ministerului german al Apărării, în cursul acestei deplasări, programată cu mult timp în urmă, nava FGS Werra va vizita porturile bulgare Burgas şi Varna. Germania a preluat conducerea prin rotație a SNMCMG2 la 1 ianuarie, în frunte cu comandantul Martin Schwarz. În componența grupului SNMCMG2 care se va afla în următoarele săptămâni în Marea Neagră pentru misiuni privind asigurarea securității pe flancul estic al NATO fac parte şi un dragor român şi unul bulgar, conform Ukrinform.
Azov, lac rusesc
Rusia a închis anterior o zonă din Marea Azov în apropierea strâmtorii Kerci – controlată de Rusia şi care face legătura între Marea Neagră şi Marea Azov – pentru efectuarea unor exerciții militare masive, inclusiv trageri de rachete. Tragerile au loc în partea de vest a golfului Temryuk, situat în apropiere de strâmtoarea Kerci, precizează mass-media de specialitate. „Conform regulamentului maritim NAVAREA III 0184/2019, Rusia a închis o zonă din Marea Azov în apropiere de strâmtoarea Kerci pentru desfășurarea unor trageri în perioada 18-20 februarie 2019“, conform unui comunicat oficial. Rusia a mai desfășurat exerciții cu participarea unor unități radiotehnice în zona de la ieșirea din strâmtoarea Kerci și Marea Neagră. Aceste exerciții au avut loc chiar în zona în care la sfârșitul lunii noiembrie a avut loc incidentul naval din Marea Neagră, când nave de patrulare rusești au deschis focul și au sechestrat trei vase militare ucrainene cu tot cu echipaje. În același timp, Ministerul Apărării rus a indicat că Rusia a efectuat exerciții în Marea Neagră cu participarea navei cu rachete „Orehovo-Zuevo“ din cadrul Flotei ruse cu baza la Sevastopol (Crimeea) şi a sistemelor de rachete de coastă de tip „Bal“. A fost simulată o luptă prin lansări electronice de rachete asupra unor ţinte pe mare şi pe coastă. (M.B./N.G.)
de Isac Mihai | feb. 5, 2019 | Uncategorized @ro
Dunărea, obiectiv strategic pentru România
România va continua implementarea proiectului Danube Floodplain, privind reducerea riscului de inundaţii prin reabilitarea luncii de-a lungul fluviului Dunărea şi a afluenţilor, o iniţiativă finanţată cu 3,67 milioane de euro la care participă 10 ţări din bazinul Dunării, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), transmis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În acest context, a fost organizat recent la Port Cultural Cetate, din judeţul Dolj, un al doilea workshop, cu tema „Reducerea riscului de inundaţii prin reabilitarea luncii Dunării în zona pilot Bistreţ”, cu scopul unei mai bune înţelegeri de către factorii interesaţi a legăturii dintre biodiversitate, ecosisteme şi bunăstarea umană. „În acest sens, workshopul a contribuit la cunoaşterea beneficiilor oferite de zona pilot Bistreţ (judeţul Dolj), determinarea valorii şi a importantei acesteia pentru societate, determinarea serviciilor sau a bunurilor oferite de zona pilot care ar trebui să fie susţinute prin măsurile de reconstrucţie”, se menţionează în comunicat.
Management îmbunătățit
Potrivit sursei citate, obiectivul principal al proiectului este îmbunătăţirea managementului apelor transfrontaliere şi prevenirea riscului de inundaţii, maximizând în acelaşi timp beneficiile pentru biodiversitate. „Acest lucru ar putea contribui la crearea unei reţele de ecosisteme acvatice mai stabile şi bogate în specii, care să ofere avantaje suplimentare comunităţilor locale şi care să reducă atât impactul diferitelor activităţi umane, precum şi efectul evenimentelor climatice extreme. Proiectul va avea ca rezultat îmbunătăţirea cunoştinţelor despre managementul integrat al apei în rândul ţărilor dunărene, prin: restaurarea zonelor inundabile, combinarea infrastructurilor clasice şi a celor verzi, precum şi adoptarea unor măsuri de retenţie naturală. Toate acestea vor fi realizate cu implicarea tuturor factorilor interesaţi (stakeholderilor), a căror cooperare este foarte importantă în planificarea şi implementarea durabilă a unor astfel de proiecte. În cadrul proiectului se testează şi se evaluează eficienţa proiectelor locale de conservare şi restaurare pentru reducerea riscului de inundaţii şi îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice utilizând zone pilot selectate în bazinul Dunării”, notează ANAR în comunicatul remis.
Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene
Statististici îngrijorătoare
Datele oficiale relevă faptul că lucrările de regularizare istorice şi recente – baraje şi diguri, întreruperea conectivităţii longitudinale şi laterale, modificările în modul de utilizare al terenurilor – care au avut loc de-a lungul bazinului Dunării au dus la reducerea masivă a suprafeţelor de luncă. „Diminuarea acestor zone cu până la 68% în ultimii 100 de ani a avut efecte dezastruoase atât pentru comunităţile locale care au fost expuse inundaţiilor, cât şi asupra biodiversităţii. Lunca Dunării a avut întotdeauna rol de protecţie naturală împotriva inundaţiilor cauzate de viituri şi scurgeri rapide, iar scăderea suprafeţei acesteia, împreună cu ploile torenţiale cauzate de schimbările climatice, au generat inundaţii masive în Europa începând cu anul 2002. În acelaşi timp, reducerea suprafeţelor de luncă a cauzat pierderea habitatelor pentru multe specii, pierderea conexiunilor între ecosisteme şi implicit scăderea biodiversităţii, o bogăţie a acestor zone în trecut”, se precizează în comunicatul citat de agenția KARADENIZ PRESS.
10 pentru Dunăre
Implementarea proiectul Danube Floodplain a început în data de 1 iunie 2018 şi se va încheia la 30 noiembrie 2020, mai arată sursa citată.
Proiectul este finanţat cu 3,67 milioane de euro prin Programul Interreg Europe prin Programul Transnaţional Dunărea 2014-2020, fiind implementat de 18 instituţii şi organizaţii partenere şi patru instituţii cu rol de parteneri strategici asociaţi din zece ţări care fac parte din bazinul fluviului Dunărea (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, România şi Serbia).
Instituţiile şi organizaţiile partenere din România sunt Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională ‘Apele Române’ care are şi rolul de lider al proiectului, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor şi WWF România.
Danube Floodplain intră sub incidenţa Axei prioritare 2 a Programului Transnaţional Dunărea respectiv „Responsabilitatea faţă de mediu şi cultură în Regiunea Dunării’, având ca obiectiv specific consolidarea managementului transnaţional al apei şi prevenirea riscurilor la inundaţii. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 29, 2019 | Balcani, Info Militar, România, Știri, Turcia
F-16, popular în Balcani
Parlamentul bulgar a aprobat recent planul guvernului de la Sofia de a începe tratativele cu SUA pentru achiziţionarea a opt avioane multirol F-16, în vederea înlocuirii flotei de aparate de producţie sovietică MiG-29 şi îmbunătăţirii respectării standardelor NATO, informează Reuters, citat de agenția KARADENIZ PRESS. În favoarea acestui plan al guvernului de centru-dreapta condus de Boiko Borisov au votat aproximativ 130 de parlamentari, în timp ce 84 s-au pronunţat împotrivă, aceştia din urmă acuzând executivul de încălcarea regulilor privind organizarea licitaţiilor.
Contractul pentru achiziţionarea avioanelor F-16V Block 70, produse de compania Lockheed Martin, se ridică la valoarea de 1,8 miliarde leva (1,05 miliarde dolari), aceasta fiind cea mai mare achiziţie făcută de armata bulgară după căderea regimului comunist, în urmă cu aproape 30 de ani. În regiunea balcanică, F-16 se regăsesc și în alte armate NATO, precum Grecia, Turcia și România.
Licitație contestată
La licitaţie au mai participat compania suedeză Saab, ce produce avioane Gripen, şi Italia, ce are în dotare avioane Eurofighters pe care doreşte să le vândă pentru a-şi moderniza flota aeriană militară. Rezultatul licitatiei a nemulțumit concurenții, care au amenințat cu declanșarea procedurilor de contestare juridică.
Ministrul apărării bulgar, ultranaționalistul Krasimir Karakacianov a estimat că negocierile cu SUA vor dura circa patru luni, prima rundă urmând să aibă loc la Bruxelles în luna februarie 2019. ”De acum înainte există multe chestiuni pe care trebuie să le clarificăm – date de livrare, service, asigurarea pieselor de schimb”, a spus Karakacianov.
Votul din parlamentul bulgar a fost salutat de partea americană. ”Ambasada SUA salută decizia de astăzi a Adunării Naţionale a Bulgariei de a începe negocierile pentru achiziţionarea de noi aparate F-16 Block 70 de la Lockheed Martin. Aşteptăm cu nerăbdare să continuăm consolidarea parteneriatului nostru strategic cu aliatul nostru Bulgaria”, a menţionat ambasada SUA la Sofia.
Israel, blocat de SUA
Israelul nu va putea vinde Croaţiei avioane de vânătoare F-16, din cauză că Statele Unite nu aprobă tranzacţia, a declarat anterior ministrul croat al apărării, Damir Krsticevic, citat de Reuters.
Croaţia a decis anul trecut să îşi modernizeze forţele aeriene şi a optat pentru 12 avioane F-16 recondiţionate. Premierul Andrej Plenkovic a afirmat săptămâna aceasta că nu va accepta nicio altă înţelegere decât cea cu Israelul, la care s-a ajuns în martie anul trecut.
Presa croată, preluată de Reuters, a susţinut că problema a apărut la modernizarea avioanelor cu ajutorul tehnologiei israeliene. Firmele americane din domeniul apărării nu ar mai fi obţinut niciun profit din recondiţionare şi service.
Oficiali israelieni şi croaţi au afirmat că guvernul de la Zagreb nu are nicio răspundere pentru eşecul achiziţiei şi au refuzat să comenteze motivele pentru care Washingtonul s-a opus.
„Contractul de cumpărare a avioanelor nu a fost semnat, aşa că nu există nicio pierdere financiară pentru buget”, a spus Plenkovic într-o şedinţă a guvernului. El a adăugat că Croaţia nu a reununţat la intenţia se a-şi moderniza forţele aeriene. Nu este clar dacă se va relua procedura de licitaţie, arată Reuters. Israelul obţinuse contractul în valoare de 500 de milioane de dolari concurând cu ofertele altor ţări; principala concurentă a fost Suedia, cu avioane Gripen noi, produse de SAAB, la un preţ mult mai ridicat.
În prezent, Croaţia – membră NATO din 2009 – dispune de un escadron de MiG-21, din care sunt operaţionale doar trei avioane. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, România, Știri, UE, UE
Premierul-austriac-Sebastian-Kurz-o-nouă-forță-politică-la-nivel-european
Premierul austriac Sebastian Kurz a anunţat recent, la Strasbourg, că ţara sa are trei priorităţi pentru preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe care a preluat-o la 1 iulie de la Bulgaria şi o va preda la 1 ianuarie 2019 României. Liderul conservator de la Viena şi-a început discursul în faţa europarlamentarilor reuniţi la Strasbourg, în Franţa, cu mesajul că Europa este „o evidenţă“. Apoi a prezentat priorităţile preşedinţiei rotative a UE din mandatul Austriei, mizând pe „O Europă care protejează“.
Priorități austriece
Potrivit premierului austriac, Guvernul de la Viena se va concentra pe chestiunea sensibilă a migraţiei, pe securitatea economică a europenilor şi pe relaţii mai bune cu vecinii. „Trebuie să protejăm frontierele externe ale Europei pentru a ne asigura că nu vor exista frontiere în interiorul Europei“, a spus Sebastian Kurz, în vârstă de 31 de ani. El a pledat totodată pentru apărarea competitivităţii Europei. În opinia sa, prosperitatea economică şi stilul de viaţă din UE depind în mare parte de capacitatea sa de a ţine pasul cu alte zone din lume pe măsură ce tehnologia avansează. În ceea ce priveşte vecinii UE, Kurz a apreciat că ţările din Balcanii de Vest şi-au câştigat dreptul de a se alătura acestui bloc. În plus, a făcut apel „pentru noi canale de negocieri cu Rusia“, vizată de sancţiuni europene după anexarea peninsulei Crimeea, în martie 2014.
Președinția ”din umbră”
România asigură, începând de la 1 iulie, președinția ”din umbră” a Consiliului Uniunii Europene pe perioada președinției Austriei la Consiliul UE, cu șase luni înainte de a prelua mandatul primei sale președinții, la 1 ianuarie 2019.
Președinția ”din umbră” reprezintă o cutumă la nivelul administrației europene în care fiecare stat ce urmează să dețină președinția Consiliului este implicat mai mult la nivelul proceselor de negociere cu Parlamentul European și în trilogurile Consiliu-Parlament-Comisie pentru stabilirea legislației la nivelul Uniunii Europene.
„Pentru a asigura un start pozitiv și puternic al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2019, suntem pregătiţi să ne asumăm Preşedinţia din umbră, în timpul mandatului ce va fi deţinut de Austria, în a doua jumătate a acestui an, ceea ce implică un plus de responsabilitate şi pragmatism în urmărirea proceselor de negociere, inclusiv la nivel de trialog cu Parlamentul European şi Comisia Europeană”, a declarat și ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, în timpul Consiliului Afaceri Generale din 26 iunie, ultima astfel de reuniune sub președinția Bulgariei.
4 piloni
Cu 184 de zile înainte de a prelua președinția Consiliului UE și de a deschide trio-ul de președinții cu Finlanda și Croația, România a anunțat, până în prezent, patru piloni tematici care vor sta la baza agendei de lucru a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și care vizează „Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate”, „Europa siguranței”, „Europa, actor global” și „Europa valorilor comune”.
„Preşedinţia României are patru axe importante: economică, a siguranţei, acţiunii globale şi socială. Plecând de la aceste patru axe, cu siguranţă putem să vorbim în perioada următoare despre ce putem să facem împreună pentru a vorbi despre potenţialul sectorului energetic. Preşedinţia austriacă începe cu 170 de dosare legislative, iar România va trebui să finalizeze dosarele restante. Avem nevoie pentru o preşedinţie de succes de un dialog constant, de maturitate, profesionalism”, a afirmat Victor Negrescu. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Balcani, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene
Executivului de la București a adoptat săptămâna trecută o Hotărâre de Guvern (HG) privind funcţionarea sistemului de coordonare la nivel naţional a implementării Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, care stabileşte structura de guvernare a strategiei la nivel naţional modul de funcţionare şi coordonare a procesului de implementare, se arată într-un comunicat oficial, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Actul normativ stipulează responsabilităţile de coordonare, la nivel naţional, a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de către Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, şi sarcinile de implementare a obiectivelor celor 11 Arii Prioritare de către ministerele sectoriale.
SUERD, obiectiv strategic
„În perspectiva preluării Preşedinţiei Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, asigurarea coerenţei procesului interinstituţional de cooperare este esenţială pentru reuşita acestui mandat. România îşi propune ca această formă de colaborare regională, o iniţiativă de succes a ţării noastre la nivel european, să cunoască o revigorare în perioada următoare. Deblocarea acestui act normativ, la peste trei ani de la primele discuţii privind iniţierea sa, este extrem de importantă pentru a creşte eficienţa coordonării, în plan naţional şi a cooperării, în plan european, în vederea unei implementări eficiente a strategiei“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.
În acest sens, Hotărârea stipulează următoarele structuri: Forumul Naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, cu rol de orientare strategică, prezidat de Prim-ministrul României, în calitate de preşedinte onorific, condus de Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, în calitate de preşedinte executiv, alături de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de vicepreşedinte, cu o participare largă de actori cu responsabilităţi şi interes în realizarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.
Ambiții instituționale
Potrivit sursei citate, prin intermediul actului normativ următoarele instituţii şi autorităţi publice au fost investite cu responsabilităţi în implementarea obiectivelor stabilite în cadrul celor 11 Arii Prioritare: Ministerul Transporturilor; Ministerul Energiei; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; Ministerul Turismului; Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale; Ministerul pentru Românii de Pretutindeni; Departamentul pentru Relaţii Interetnice; Ministerul Apelor şi Pădurilor; Ministerul Mediului; Ministerul Cercetării şi Inovării; Ministerul Educaţiei Naţionale; Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; Ministerul Economiei; Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat; Ministerul Afacerilor Interne.
Președinție românească
România va exercita, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale strategiei macro-regionale. Începând cu 1 ianuarie 2018, România a devenit parte a Trio-ului de Preşedinţii SUERD, alături de Bulgaria, care deţine în prezent Preşedinţia, şi Ungaria, care a exercitat acest mandat până la 1 noiembrie 2017.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-iniţiată de România şi Austria şi reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a macro-regiunii dunărene.
Ca şi celelalte macro-strategii ale Uniunii Europene, SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei „NU” – fără noi fonduri, fără noi instituţii şi fără noi reglementări. În lipsa unui instrument financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente.
La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state terţe (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina). (M.B.)
