CE forțează aderarea Balcanilor la Schengen

CE forțează aderarea Balcanilor la Schengen

Spațiul Schengen, vis strategic pentru statele balcanice

Spațiul Schengen, vis strategic pentru statele balcanice

Comisia Europeană cere Consiliului UE să dea undă verde „cât mai curând posibil” aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen. Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din acest  spațiu. Aceasta este ”o așteptare legitimă” și ”o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare”, arată noua strategie Schengen a Comisiei Europene.

”Strategia solicită Consiliului să decidă asupra ridicării controalelor pentru Bulgaria, România și Croația și să le integreze în spațiul Schengen. Bulgaria și România au finalizat cu succes evaluarea necesară în 2010 și 2011. În ceea ce privește Croația, Comisia a confirmat în octombrie 2019 că Croația a luat măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile ”

Spațiu incomplet

De asemenea, Comisia Europeană consideră că şi Republica Cipru va putea adera la Spaţiul Schengen după finalizarea cu succes a procesului de evaluare.

”Strategia solicită, de asemenea, finalizarea extinderii spațiului Schengen, astfel încât Bulgaria, România, Croația și Cipru să poată beneficia pe deplin de Schengen”, arată un comunicat al Comisiei Europene.

Vicepreședintele desemnat pentru Promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, spune că Schengen nu este complet fără toate statele membre.

”Astăzi propunem o nouă cale de urmat care să asigure securitatea și mobilitatea cetățenilor UE, sporind în același timp rezistența Schengen la provocări. Desigur, Schengen nu este complet fără toate statele noastre membre. Un Schengen mai inclusiv va fi un Schengen mai puternic și mai sigur. ”

Sprijin puternic

„Libertatea de a circula, de a trăi și de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii țin. Una dintre cele mai mari realizări ale UE, diferite crize și provocări ne-au arătat că nu putem lua Schengen de-a gata. Astăzi, prezentăm o cale de urmat care ne asigură că Schengen poate suporta testul timpului, una care va asigura fluxul liber de oameni, bunuri și servicii, indiferent de circumstanțe pentru a ne reconstrui economiile și pentru ca noi să ieșim mai puternici împreună ”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Pentru a consolida controalele la frontierele externe ale zonei de liberă circulație, UE se bazează pe detașarea în curs a noului contingent permanent Frontex, care se așteaptă să ajungă la 10.000 de gardieni de coastă și polițiști de frontieră până în 2027.

De asemenea, se bazează pe interoperabilitatea deplină până în 2023 a sistemelor de informații pentru înregistrarea intrărilor și ieșirilor Schengen. De asemenea, Comisia a propus, ca parte a reformei sale în domeniul azilului în UE, o procedură de înregistrare a sosirilor migranților.

Comisia Europeană vrea consolidarea spațiului Schengen

Comisia Europeană vrea consolidarea spațiului Schengen

Strategie Schengen

„Sistemele IT de ultimă generație vor îmbunătăți gestionarea frontierelor externe, în timp ce cooperarea polițienească îmbunătățită și gestionarea comună a migrației vor contribui la consolidarea spațiului Schengen fără controale la frontieră. Strategia de astăzi va încuraja încrederea și guvernanța pentru a ne permite să anticipăm, să ne pregătim și să reacționăm mai bine și mă angajez să mă asigur că toate statele membre joacă rolul lor”, a mai spus Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne.

Asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor externe ale UE, prin desfășurarea în curs a FRONTEX; interoperabilitatea sistemelor informaționale pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023; și o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie. Comisia solicită, de asemenea, co-legiuitorilor să adopte rapid noul Pact privind migrația și azilul privind examinarea persoanelor care traversează fără autorizație.

Consolidarea internă a spațiului Schengen, întrucât cooperarea strânsă între statele membre pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este crucială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne. Noile inițiative vor include un Cod de cooperare polițienească al UE; modernizarea cadrului „Prüm” pentru schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înregistrarea vehiculelor; și extinderea utilizării informațiilor avansate pentru pasageri la zborurile intra-Schengen. Noul Pact privind migrația și azilul, odată adoptat, va stabili, de asemenea, o abordare comună pentru gestionarea migrației, un element important pentru buna funcționare a spațiului Schengen.

Planuri de amploare

Îmbunătățirea pregătirii și guvernanței: Comisia propune astăzi să revizuiască mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen. De asemenea, va convoca forumuri Schengen regulate pentru a încuraja dialogul politic privind abordarea provocărilor comune, pe baza rapoartelor anuale privind statul Schengen. La sfârșitul acestui an, Comisia va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen pentru a spori rezistența Schengen la amenințări grave, asigurând o coordonare strânsă și introducând garanțiile necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanță. De asemenea, Comisia va prezenta un plan de urgență care să permită reactivarea sistemului de succes Green Lanes pentru traficul de mărfuri neîntrerupt în caz de viitoare crize. În cele din urmă, Comisia va lansa un dialog cu statele membre pentru a aborda reintroducerile pe termen lung ale controalelor la frontierele interne.

Mărirea spațiului Schengen: viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către acele state membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen. Aceasta este atât o așteptare legitimă, cât și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.

În acest moment spațiul Schengen este compus din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, României, Croației, Ciprului și Irlandei. De asemenea, include patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. (N.G.)

Share our work
Croația, alegeri parlamentare sub amenințarea COVID-19

Croația, alegeri parlamentare sub amenințarea COVID-19

Alegătorii croați votează astăzi în cadrul unor alegeri parlamentare anticipate, pe fondul apariției unor noi focare de COVID-19 și a deteriorării situației economice într-o țară unde turismul joacă un rol capital, relatează cotidianul Slobodna Dalmacija, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Analiștii politici se așteaptă la un rezultat relativ strâns între cele două alianțe electorale majore din statul membru UE și NATO, coaliţia  formată în jurul Partidului Social-Democrat croat (condus de Davor Bernadic) urmând să obțină mai multe mandate în Sabor, parlamentul unicameral de la Zagreb.

Următorul guvern croat se va confrunta cu declinul economic uriaș provocat de pandemie, alături de necesitatea intensificării combaterii corupției la nivel înalt și a protecției drepturilor omului.

Buturuga conservatoare

Conform unui sondaj de opinie, citat de televiziunea croată RTL, Uniunea Democrată Croată (HDZ, conservatoare, aflată la guvernare) ar putea obține peste 50 de mandate și ar putea forma mai repede o coaliție cu sprijinul unor partide de dreaptă, precum Mişcarea Pentru Patrie (MPP), condusă de Miroslav Skoro, fost cântăreț de muzilă folk. Skoro a obținut aproape 25% la alegerile prezidențiale croate din 2019, obținând locul 3, într-o campanie susținută de o coaliție de partide conservatoare și de dreapta.

MPP ar putea obține 18 mandate în urma scrutinului de astăzi, iar partidul conservator MOST alte 8 ori 10 mandate.

Mass-media de la Zagreb a semnalat deja faptul că HDZ și MPP au demarat unele negocieri neoficiale, pe fondul refuzului președintelui PSD croat, Davor Bernadic, de- a lua în considerare formarea unei largi coaliții formate din PSD și HDZ.

Experții consideră că o serie de formațiuni politice minore vor reuși să treacă pragul electoral de 5% şi să câştige mai multe locuri din cele 140 de mandate (10 circumscripţii electorale). Conform legislației croate, la cele 140 de mandate se mai adaugă 3 locuri destinate cetățenilor croați care locuiesc în afara teritoriului național, iar 8 mandate sunt acordate minorităților și comunităților etnice din Croația.

Componența Sabor-ului de la Zagreb, decisă la urne

Componența Sabor-ului de la Zagreb, decisă la urne

Strategie politică pandemică

Premierul croat Andrej Plenkovic a devansat alegerile cu câteva luni pentru a profita de popularitatea oferită de rezultatele inițiale bune obținute în stoparea COVID-19, dar în ultimele zile au apărut noi focare de coronavirus, partidul de la guvernare scăzând în sondajele de opinie față de PSD croat, principalul concurent electoral.

În urmă cu două zile, premierul Plenkovic a declarat mass-media de la Zagreb că epidemia este ținută sub control și că este sigur de faptul că HDZ va forma noul guvern croat.

Peste 3,7 milioane de electori croaţi sunt chemaţi să voteze, atât în Republica Croația, cât și în Bosnia-Herțegovina (unde locuiesc peste 500 de mii de etnici croați) și în alte numeroase state, inclusiv România, Serbia, Austria, Germania, Australia, etc.. Croatia are o diasporă numeroasă, provenită din câteva valuri de emigrație, inclusiv după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial și războaiele balcanice din ultimul deceniu al secolului 20. (Mihai Isac)

Share our work
Germania, obiective ambițioase pentru Președinția UE

Germania, obiective ambițioase pentru Președinția UE

Uniunea Europeană, intră în mandatul Președinției germane

Uniunea Europeană, intră în mandatul Președinției germane

La 1 iulie 2020, Germania preia de la Croaţia, pentru a 13-a oară, preşedinţia rotativă a Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni, relatează Politico, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Statele membre care deţin preşedinţia lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite „trio-uri”, pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Germania (iul.-dec. 2020), Portugalia (ian.-iun. 2021), Slovenia (iul.-dec. 2021), conform site-urilor https://eur-lex.europa.eu/ şi https://www.eu2020.de/.

Priorităţi germane

Gestionarea crizei provocate de noul coronavirus se află în centrul provocărilor Germaniei în perioada preşedinţiei UE, conform programului aprobat de guvernul german la 24 iunie 2020. Documentul de 24 de pagini stabileşte obiectivul preşedinţiei de şase luni, care are ca slogan „Să facem împreună Europa mai puternică din nou”, scrie site-ul preşedinţiei, https://www.eu2020.de/eu2020-en, citat de mass-media de la București.

Programul are la bază următoarele linii de orientare: depăşirea permanentă a crizei de coronavirus şi redresarea economică şi socială, o Europă mai puternică şi mai inovatoare, o Europă dreaptă, o Europă durabilă, o Europă a securităţii şi a valorilor comune, o Europă puternică în lume.

Alte subiecte aflate pe agenda preşedinţiei Germaniei sunt, conform site-ulu preşedinţiei, următorul cadru financiar multianual, schimbările climatice, digitalizarea, statul de drept sau rolul Europei în lume, negocierile UE cu Regatul Unit privind Brexitul.

Cea mai recentă preşedinţie a Germaniei la UE a fost asigurată în perioada ianuarie-iunie 2007, iar până la noul mandat german la UE a mai aderat și fosta republică iugoslavă a Croației, consolidând prezența blocului european în Balcanii de Vest.

Germania va fi nevoită să gestioneze relațiile dificile dintre UE și SUA

Germania va fi nevoită să gestioneze relațiile dificile dintre UE și SUA

Direcții de acțiune

Cu privire la gestionarea efectelor provocate de criza Covid-19, cele trei state îşi asumă să urmeze cele cinci direcţii direcţii de acţiune identificate în declaraţia comună a membrilor Consiliului European din 26 martie 2020: limitarea răspândirii virusului (prin controale temporare la frontiere şi combaterea dezinformării); furnizarea de echipamente medicale (prin sporirea capacităţii de testare a statelor membre); promovarea cercetării (prin alocare de fonduri sau schimburi de informaţii şi experienţă); combaterea consecinţelor socio-economice (prin condiţii de finanţare avantajoase în toate ţările din zona euro, ajutoare de stat temporare alocate de Comisie); sprijinul acordat cetăţenilor blocaţi în ţări terţe, se arată în documentul din 26 martie 2020, precum şi în programul pe 18 luni al trio-ului, arată  https://data.consilium.europa.eu/, citat de mass-media de la București.

Tot cu privire la pandemia de Covid-19, cele trei preşedinţii consideră importantă provocarea mondială pe care o reprezintă pandemia şi rolul UE de actor pe scena internaţională, căruia îi revine responsabilitatea de a contribui la elaborarea unui răspuns la nivel mondial prin multilateralism şi printr-o ordine internaţională bazată pe norme. Un răspuns la nivel mondial necesită o mai strânsă colaborare regională în cadrul eforturilor de descoperire a unor noi vaccinuri, cele trei preşedinţii angajându-se să se implice în toate aceste demersuri într-un spirit demn de „Echipa Europa”, după cum se arată în programul pe 18 luni.

Pilon european

Trio-ul se angajează totodată să transpună în practică principiile Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin organizarea, în mai 2021, la invitaţia preşedintelui Consiliului European, a unui summit social al UE care va fi găzduit de preşedinţia portugheză.

În ceea ce priveşte Cadrul financiar multianual 2021-2027, trio-ul va face tot ce îi stă în putinţă pentru a evita întârzierile inutile legate de punerea în aplicare a bugetului pe termen lung şi a programelor conexe.

Trio-ul va depune eforturi pentru obţinerea unui parteneriat global cu Regatul Unit care să fie corect şi echitabil pentru toate statele membre, să fie în interesul cetăţenilor noştri şi să intre în vigoare înainte de încheierea perioadei de tranziţie, se mai arată în Documentul-program al celor trei preşedinţii.

Preşedinţiile îşi anunţă sprijinul pentru crearea şi implementarea unui mecanism european pentru statul de drept, care să se aplice în mod egal tuturor statelor membre.

În program, cele trei preşedinţii mai salută anunţul Comisiei care urmează să propună un nou pact privind migraţia şi azilul, precum şi propunerile legislative aferente şi se angajează să acorde prioritate avansării acestor lucrări.

Unitatea europeană, preocupare majoră pentru mandatul german

Unitatea europeană, preocupare majoră pentru mandatul german

Agenda 2030

Cele trei preşedinţii sunt pe deplin angajate în îndeplinirea obiectivului de a realiza o UE neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, asigurând, în acelaşi timp, o tranziţie eficientă din punctul de vedere al costurilor şi echilibrată din punct de vedere social, mai informează documentul.

Trio-ul de preşedinţii subliniază că punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă şi a celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale sale este esenţială pentru construirea unui viitor mai bun şi mai durabil pentru toţi.

În privinţa relaţiilor externe, parteneriatul transatlantic şi relaţiile comerciale ale UE cu SUA vor fi una dintre principalele priorităţi ale trio-ului de preşedinţii, conform sursei citate.

Reamintim că Preşedinţia Consiliului se asigură prin rotaţie la fiecare şase luni între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni.

Moștenirea Lisabona

Sistemul de conducere rotativă a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni, conform https://www.consilium.europa.eu/, citat de mass-media de la Bucuresti.

Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.

În ceea ce priveşte planificarea şi conducerea reuniunilor, preşedinţia conduce întâlnirile formale din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), se asigură că discuţiile se desfăşoară în acord cu Regulamentul de procedură şi metodele de lucru ale Consiliului şi organizează, de asemenea, şi reuniuni informale la Bruxelles şi în ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie.

Cu privire la rolul său de reprezentare, preşedinţia UE reprezintă Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, în special cu Comisia şi cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obţinerea unui acord privind dosarele legislative prin aşa-numitele triloguri sau prin reuniuni de negociere informale şi prin reuniuni ale Comitetului de conciliere. (N.G.)

Share our work
Sofia, liber pentru cetățenii UE

Sofia, liber pentru cetățenii UE

Premierul bulgar Boyko Borisov, mulțumit de modul în care a gestionat pandemia

Premierul bulgar Boyko Borisov, mulțumit de modul în care a gestionat pandemia

Bulgaria, care a început să-şi relaxeze măsurile de izolare, a anulat interdicţia de intrare pentru vizitatorii provenind din Uniunea Europeană şi ţările din spaţiul Schengen, a anunţat joi Ministerul Sănătăţii bulgar într-un comunicat, citat de Reuters, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. La mijlocul lunii martie, Bulgaria, ţară membră a UE, a interzis intrarea pe teritoriul său pentru călătorii din multe ţări cu scopul de a încetini propagarea noului coronavirus.

Ministerul Sănătăţii de la Sofia a anunţat că ridicarea interdicţiei vizează de asemenea San Marino, Andorra, Monaco şi Vatican.

14 zile de carantină

Potrivit ministerului, Bulgaria menţine carantina de 14 zile pentru persoanele care sosesc pe teritoriul său. Dar acest termen de 14 zile nu se mai aplică în cazul cetăţenilor bulgari şi cetăţenilor din alte ţări membre ale UE care călătoresc din motive umanitare şi persoanelor care „reprezintă activităţi comerciale, economice şi de investiţii”.

De asemenea, carantina nu se va aplica persoanelor care au legătură directă cu construcţiile, mentenanţa, operaţiunile şi asigurarea securităţii infrastructurilor strategice şi critice din Bulgaria.

Bulgaria a anunţat marţi că a convenit cu ţările vecine Grecia şi Serbia să relaxeze de la 1 iunie unele restricţii de călătorie instituite pentru a limita răspândirea noului coronavirus. Stat riveran Mării Negre, dependent de turism, Bulgaria a început relaxarea măsurilor restrictive după ce numărul de contaminări cu SARS-CoV-2 s-a diminuat.
Bulgaria a raportat până joi 2.331 de cazuri confirmate de contaminare cu noul coronavirus, dintre care 120 de decese, un număr relativ scăzut comparativ cu alte ţări din Europa.

Strategia TUI

TUI, cel mai mare operator de turism din lume, intenţionează să reia zborurile către principalele destinaţii de vacanţă din Europa până la finalul lunii iunie, a anunţat directorul general al grupului, Fritz Joussen, transmite mass-media europeană. „Intenţionăm să reluăm cursele aeriene de la sfârşitul lunii iunie, la timp pentru vacanţa de vară”. Insula spaniolă Mallorca, un loc favorit pentru turiştii din Germania, va fi probabil prima destinaţie, a declarat şeful TUI pentru publicaţia germană Rheinische Post.

„Vrem să reluăm traficul aerian spre Mallorca în ultimele două săptămâni din iunie. Sunt bine pregătite şi destinaţiile de vacanţă din Austria, Grecia, Cipru, Croaţia şi Bulgaria”, a apreciat Joussen.

Din cauza efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19), grupul TUI a anunţat luna aceasta că va renunţa la 8.000 de angajaţi şi analizează măsuri pentru reducerea costurilor cu 30%. „Cred că în 2022, cel mai târziu, vom vederea o redresare completă a turismului”, a dat asigurări şeful TUI. Compania va continua să aibă propria sa afacere în domeniul aerian, dar configuraţia ar putea fi diferită în viitor, compania analizând dacă ar trebui să deţină sau să ia în leasing aeronave, în plus faţă de câte companii aeriene operează acum, a explicat şeful TUI.

„Vânzarea tuturor companiilor aeriene cred că probabil nu ar fi realistă. În urmă cu trei ani aveam şase companii aeriene, acum avem trei. Este bine să avem trei? Acestea sunt întrebările pe care trebuie să de dezbatem”, a afirmat Fritz Joussen.

Turism european

Europa doreşte să-şi deschidă frontierele interne pentru turism până la începerea verii, au anunţat anterior miniştrii de externe din 11 state membre ale Uniunii Europene.

Şeful diplomaţiei germane Heiko Maas a discutat cu omologii săi din Spania, Italia, Austria, Grecia, Croaţia, Portugalia, Malta, Slovenia, Cipru şi Bulgaria – toate destinaţii populare pentru germani – prin sistem de videoconferinţă în legătură cu ridicarea progresivă a restricţiilor impuse pentru a limita răspândirea noului coronavirus.

Restricţiile de călătorie au stopat în mare parte libertatea de circulaţie de care se bucură în mod normal cetăţenii UE. Acum, deplasările transfrontaliere vor fi reluate în etape de statele membre, pe baza ratelor de transmitere a coronavirusului, într-o manieră coordonată.

Comisia Europeană recomandă ţărilor membre să ia deciziile pe baza unei evaluări a situaţiei sanitare din fiecare ţară şi să comunice între ele.

Această restabilire a liberei circulaţii în cadrul spaţiului Schengen este crucială pentru turismul european, un sector responsabil pentru 10% din Produsul Intern Brut şi asigură locuri de muncă pentru aproape 12% din totalul persoanelor angajate în UE. În unele state din sudul Europei, precum Grecia, Italia, Spania şi Portugalia, această proporţie este chiar mai mare şi dacă turiştii nu vin în vacanţă, situaţia economică a acestor ţări s-ar putea agrava. (N.G.)

Share our work
Balcanii, pregătiri intense pentru sezonul turistic

Balcanii, pregătiri intense pentru sezonul turistic

Grecia mizează pe relansarea turismului

Grecia mizează pe relansarea turismului

Autorităţile bulgare plănuiesc să deschidă la 1 iulie sezonul turistic estival, în contextul crizei care afectează puternic acest domeniu din cauza pandemiei de coronavirus, a anunţat marţi ministrul turismului bulgar, Nikolina Anghelkova, citată de agenția TASS, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Criza din domeniul turismului are un caracter fără precedent. Este important să unim eforturile guvernului, autorităţilor locale şi reprezentanţilor businessului pentru a ieşi din această criză. Bulgaria are posibilităţi turistice bogate, de aceea sper că în final această criză ne va face pe toţi mai puternici. Din 15 iunie, şi posibil chiar mai devreme, vor începe pregătirile, iar de pe 1 iulie intenţionăm să deschidem sezonul turistic estival”, a spus Anghelkova.

Regim de vize simplificat

Aceasta a subliniat că turismul este o parte importantă a economiei bulgare, iar pentru a restabili domeniul Bulgaria se va orienta în acest an spre dezvoltarea turismului intern.
De asemenea, potrivit TASS, oficialul a declarat că „se discută problema înlesnirii regimului de vize pentru oaspeţii tradiţionali din Turcia şi Rusia”. De prevederi similare se vor bucura și turiștii din unele state arabe.

Activitatea turistică din Bulgaria a fost suspendată pe 17 martie, iar de pe 19 martie, la ordinul ministrului sănătăţii Kiril Ananiev ţara şi-a închis frontierele pentru cetăţenii ţărilor afectate de coronavirus, inclusiv statele din UE, în afara celor care tranzitează teritoriul Bulgariei.

Nikolina Anghelkova a precizat că planurile pentru restabilirea domeniului turistic vor fi prezentate în viitorul apropiat celulei operative pentru combaterea COVID-19.

Hotelurile, restaurantele şi cafenelele din staţiunile Bulgariei vor funcţiona cu respectarea măsurilor antiepidemice.

Într-o încercare de relansare a turismului intern, o serie de deputați bulgari au propus acordarea tuturor cetățenilor bulgari a unor tichete de vacanță de aproximativ 210 leva (107 euro), care ar putea fi folosite exclusiv în Bulgaria până la sfârșitul anului 2021.

Potrivit celui mai recent bilanţ, numărul de persoane contaminate în Bulgaria este de aproape 2000, în timp ce câteva zeci au decedat şi aproximativ 300 s-au vindecat.

Pașapoarte COVID-19

Miniştrii Turismului din UE au discutat anterior despre modul în care pot ajuta acest sector afectat de pandemia de coronavirus şi au căzut de acord să introducă aşa-numitele „paşapoarte Covid-19” precum şi să analizeze posibilitatea deschiderii unor coridoare speciale pentru călătorii, transmite DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Turismul a înregistrat un declin imens şi neaşteptat (…) din cauza pandemiei de coronavirus”, a declarat ministrul croat al Turismului, Gari Cappelli, care a prezidat videoconferinţa, în condiţiile în care Croaţia deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE.

„Avem nevoie de un plan comun, la nivel european, pentru a gestiona criza”, a spus Gari Cappelli la finalul reuniunii. Acest plan ar trebui să includă un document „bazat pe un protocol valabil în toate ţările membre UE”, a adăugat oficialul croat. „Am început de asemenea să discutăm despre coridoare de călătorie aeriene, feroviare şi terestre şi sper că vom putea ajunge la un acord şi asupra acestora. Acolo unde nu vom putea, vom merge spre acorduri bilaterale cu ţările interesate”, a mai spus Gari Cappelli.

Plan Marshall pentru turism

Croaţia, ţară al cărei litoral la Marea Adriatică se întinde pe o lungime de peste 1.500 de kilometri şi cuprinde mii de insule, este puternic dependentă de veniturile din turism, la fel ca şi Grecia, Italia, Spania şi Portugalia.

Însă întreaga Uniunii Europeană este interesată de modul cum evoluează lucrurile în turism, sector care este responsabil pentru 10% din Produsul Intern Brut şi asigură locuri de muncă pentru aproape 12% din totalul persoanelor angajate în UE, susţine ministrul croat al Turismului.

La rândul său, comisarul european pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, a apreciat că sectorul turismului va avea nevoie de „fonduri fără precedent pentru a depăşi criza”. Potrivit lui Thierry Breton „este nevoie de un „nou Plan Marshall” cu un buget european puternic, pentru a relansa Europa şi a pune la punct o uniune mai puternică şi mai rezistentă” a apreciat comisarul european într-un comunicat publicat la finalul videoconferinţei miniştrilor Turismului.

La rândul său, Directorul Comisiei Europene pentru Turism (ETC), Eduardo Santander, susţine că sectorul turismului din Europa are nevoie de 375 miliarde de euro pentru a se redresa de pe urma crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19) şi a-şi relua operaţiunile.

Pașapoartele COVID-19 pot deveni obligatorii pentru a vizita statele balcanice

Pașapoartele COVID-19 pot deveni obligatorii pentru a vizita statele balcanice

Dilema grecească

Grecia se pregăteşte să-i întâmpine pe turiştii străini în iulie, dar sosirile nu vor fi din toată lumea, aşa cum se întâmplă în fiecare an, a anunţat ministrul Turismului, Charis Theocharis, într-un interviu acordat BBC, informează publicaţia Greek Reporter, citată de mass-media regională.

„Deschiderea frontierelor este ceva ce trebuie discutat cu experţii din sănătate şi sperăm că vor fi de acord cu o deschidere graduală. Avem ca obiectiv luna iulie pentru primirea turiştilor, dar ei nu vor putea veni din orice destinaţie”, a explicat Theocharis.
Săptămâna aceasta, ministrul Turismului a anunţat că autorităţile de la Atena vor să introducă „un paşaport de sănătate”, care va servi ca dovadă că o persoană nu este infectată cu COVID-19.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a emis un comunicat prin care atrage atenția că impunerea unor astfel de măsuri este prematură deoarece nu există dovezi că o persoană care a avut deja COVID-19 nu poate fi infectat din nou.

Sezonul turistic din acest an va dura doar trei luni, în perioada iulie-septembrie, a explicat Theocharis, adăugând că, dacă evoluţiile sunt pozitive, în perioada octombrie – noiembrie s-ar putea înregistra o creştere a numărului de turişti în Grecia. Totuşi, cea mai mare dificultate pentru Grecia, dependentă de turism, va fi să stabilească exact cine şi cum va putea intra în ţară.

Sunt în derulare discuţii la nivelul UE pentru determinarea modurilor în care cetăţenii blocului comunitar îşi vor putea efectua vacanţele anuale în 2020, a declarat ministrul elen al Turismului.

Relaxare treptată

Anterior, autorităţile de la Atena au decis prelungirea cu o săptămână, până pe 4 mai, a restricţiilor impuse pentru încetinirea răspândirii noului coronavirus, menţionând că o relaxarea a acestora se va face gradual în lunile mai şi iunie.

Autorităţile de la Atena au impus la jumătatea lunii martie o închidere totală a spaţiilor publice în scopul limitării propagării COVID-19, Grecia înregistrând un bilanţ semnificativ mai bun decât multe alte ţări europene.

Grecia a raportat câteva mii de de cazuri înregistrate oficial de coronavirus şi peste o sută de decese.

Turismul este un motor-cheie al economiei Greciei, ţară care în 2018 a pus capăt celui de-al treilea program de asistenţă financiară internaţională convenit după criza financiară din 2010. (N.G.)

Share our work