de Razvan Iorga | iul. 31, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat duminică seară că Rusia a cerut SUA să-și reducă sistematic personalul diplomatic și consular la circa o treime față de cât are în prezent, relatează Tass. „Am așteptat suficient, sperând că situația s-ar putea îmbunătăți”, a declarat liderul de la Kremlin. „Se pare că, chiar dacă situația se schimbă, asta nu se va întâmpla prea curând”, a spus Putin.
Astfel, Moscova va expulza 755 de diplomați americani, ca răspuns la sancțiunile împotriva Moscovei votate săptămâna aceasta de Congresul Statelor Unite. Rusia ar putea lua și alte măsuri împotriva Statelor Unite, dar nu imediat. „Sunt împotriva acestui lucru astăzi”, a spus Putin. El a arătat că Moscova și Washingtonul înregistrează totuși progrese în cooperarea internațională și a oferit exemplul zonei de relaxare a conflictului din sudul Siriei.
Casa Albă a anunțat vineri că președintele american Donald Trump va promulga sancțiunile împotriva Rusiei, așa cum au fost votate aproape în unanimitate marți în Camera Reprezentanților din Congresul SUA și joi în Senat, ca reacție la presupusul amestec al Moscovei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Măsurile adoptate de Washington ar putea duce și la sancționarea unor firme din Uniunea Europeană. Tot vineri, Ministerul rus de Externe a declarat că de la 1 septembrie efectivele ambasadei SUA la Moscova și ale consulatelor americane din Rusia se va reduce la 455 de persoane, iar Washingtonul are termen până la 1 septembrie să se conformeze. Duminică, Vladimir Putin a precizat că în reprezentanțele diplomatice americane din țara sa încă mai lucrează peste 1.000 de angajați. Expulzarea a 755 dintre ei ar urma să reducă efectivul la nivelul celui al diplomației ruse în Statele Unite, după ce Washingtonul a expulzat 35 de diplomați ruși în decembrie anul trecut, spre finalul mandatului președintelui Barack Obama.
Americanii avertizează în legătură cu vizele
Michael McFaul, fost ambasador al Statelor Unite la Moscova, a explicat într-un mesaj în rețeaua Twitter, citat de Reuters, că dacă se va opera o reducere a efectivelor consulatelor de proporțiile anunțate de președintele Putin, rușii vor avea de așteptat „săptămâni sau chiar luni” răspunsurile la solicitările de vize americane.
Departamentul de Stat american a refuzat să comenteze numărul exact al personalului diplomatic al SUA din Rusia. Un oficial de la ambasada din Moscova a afirmat, sub rezerva anonimatului, că ar fi vorba de aproximativ 1100 de angajați, atât diplomați, cât și personal auxiliar, inclusiv cetățeni ruși, informează Reuters. În 2013, potrivit raportului anual al inspectorului general al departamentului, ambasada și consulatele din Sankt Petersburg, Ekaterinburg și Vladivostok aveau o cifră de personal totală de 1279, dintre care 934 „personal local” și 301 „angajați direcți” din 35 de instituții ale SUA.
de Razvan Iorga | iul. 24, 2017 | Știri, Turcia, UE
Cancelarul german Angela Merkel și liderul de la Ankara, Recep Erdogan
Criza politică dintre Turcia și Germania se adâncește pe măsura apropierii alegerilor legislative ce vor avea loc în Germania în această toamnă. Politicienii de la Berlin nu vor să mai tolereze ceea ce ei numesc derivele Turciei și sunt gata să ia măsuri. Analiștii politici vorbesc chiar de un război economic între cele două țări. Germania este cea mai mare economie europeană, iar Turcia cea mai mare forţă militară de la Marea Neagră din NATO. Relaţiile dintre cele două ţări n-au fost niciodată după al Doilea Război Mondial mai şubrede ca acum, spun analiştii. Mizele sunt mari pentru ambele tabere. Germania este cel mai mare partener comercial al Turciei, companiile nemţeşti ocupă locul doi în topul investitorilor străini şi sunt angajatori importanţi.
Peste 6.800 de firme germane au operţiuni în Turcia. Nemţii sunt cei mai numeroşi turişti care vizitează această ţară. Turcii, în schimb, reprezintă cea mai mare minoritate din Germania, cu trei milioane de reprezentanţi, iar Turcia ar fi trebuit să fie elementul principal în strategia Germaniei de rezolvare a crizei refugiaţilor.
Se joacă pe bani mulți
După ce Turcia a arestat, sub acuzaţia de terorism, un activist german pentru drepturile omului şi a pus, cum susţine presa germană, mai multe companii nemţeşti pe lista neagră a susţinătorilor terorismului, ministrul german de externe Sigmar Gabriel a avertizat companiile şi cetăţenii să evite Turcia. Din Germania provin aproximativ 15% din turiştii care vizitează Turcia. Berlinul ar lua în considerare şi măsuri precum suspendarea garanţiilor de credit pentru firmele care investesc în Turcia şi retragerea ajutoarelor de preaderare la UE promise Turciei ca parte a procesului de aderare, notează revista Politico. Ziarul Bild scrie, citând surse guvernamentale, că Berlinul suspendă proiectele de înarmare a Turciei.
„Trebuie să ne redefinim politica în privniţa Turciei“, a afirmat ministrul Gabriel, menţionând că acesta este şi punctul de vedere al cancelarului Angela Merkel şi al principalului rival al acesteia în lupta pentru un nou mandat, social-democratul Martin Schulz. Ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble a comparat atitudinea Turciei cu cea a unei ţări comuniste.
Pericole reale
Camerele de comerţ germane DIHK au spus că în actualul mediu este greu de imaginat că cineva va investi în Turcia, iar o asociaţie a exportatorilor a avertizat că pericolele pentru afacerile nemţeşti din Turcia sunt „reale“. Federaţia Industriilor Germane (BDI) a atenţionat că „incertitudinile din ultimul an determină deja din ce în ce mai multe companii să se distanţeze de Turcia“, scrie The Local.de.
Şeful BDI Joachim Lang a avertizat că „pentru companiile germane din Turcia incertitudinile cresc de la oră la oră cu fiecare acuzaţie vagă şi nesusţinută“. Sigmar Gabriel a vorbit de cazuri de exproprieri şi a spus că Berlinul nu mai poate garanta siguranţa cetăţenilor săi în faţa arestărilor în masă „arbitrare“. Unele companii germane şi-au suspendat investiţiile, dar altele au anunţat că vor continua să-şi finanţeze proiectele din Turcia, o piaţă pe care nu o pot neglija, de 80 de milioane de locuitori.
Șeful cancelariei federale germane, conservatorul Peter Altmaier, a confirmat vineri că guvernul său dorește să obțină de asemenea de la Bruxelles înghețarea fondurilor europene destinate Turciei în cadrul procesului de apropiere a acestei țări de UE. Aproximativ 4,45 miliarde de euro sunt în principiu prevăzuți pentru 2014 până la sfârșitul anului 2020 dar, semn al tensiunilor deja existente, numai 200 de milioane de euro au fost vărsați până în prezent.
Retorică dinspre Ankara
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut duminică Germaniei să ‘nu se amestece în afacerile interne’ ale țării sale. „Nimeni nu are dreptul să se amestece în afacerile interne ale Turciei”, a declarat Erdogan, în cursul unei conferințe de presă, la Istanbul, răspunzând la o întrebare privind recentele critici germane privind situația drepturilor omului în Turcia.
Pas înapoi
Totuși, Turcia pare să facă un pas înapoi în toată această confruntare cu o mare miză economică. Turcia a retras în mod oficial o cerere de ajutor adresată autorităților germane pentru investigarea a circa 700 de firme germane suspectate de sprijinire a terorismului, a declarat luni un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german, Tobias Plate. Ministrul de interne turc i-a spus luni omologului său german în timpul unei convorbiri telefonice că predarea listei de către Ankara prin Interpol a fost provocată de o ‘problemă de comunicare’, a afirmat Tobias Plate.
Ministrul de interne „a subliniat că nu există nicio anchetă împotriva firmelor germane lansată de autoritățile turce în Turcia sau în Germania”, a spus Plate. Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei german a afirmat că măsuri suplimentare împotriva Turciei sunt luate în considerare.
de Razvan Iorga | feb. 11, 2015 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Directorul financiar al Gazprom, Andrei Kruglov, a declarat miercuri ca aceasta companie are forta necesara pentru a rezista crizei economice cu care se confrunta Rusia si nu are nevoie de ajutor de la stat. Oficialul a explicat ca, in 2014, Gazprom si-a redus datoria cu 10% si detine rezerve de numerar estimate la 20 miliarde de dolari, beneficiind de pe urma deprecierii rublei. Saptamana trecuta, Gazprom anunta ca a decis sa isi reduca cheltuielile de capital pentru acest an cu aproape opt miliarde de dolari, pana la 30 de miliarde de dolari, in conditiile in care evolutiile politice si de piata creeaza un mediu de afaceri dificil. In ultimele sase luni, pretul petrolului s-a injumatatit, ceea ce a afectat in mod dramatic veniturile producatorilor de energie. In plus, Gazprom a fost afectat si de tensiunile politice dintre Rusia si Occident din cauza crizei din Ucraina, cea mai importanta tara pentru tranzitul gazelor naturale rusesti spre clientii Gazprom din Uniunea Europeana. In trimestrul al treilea al anului trecut, profitul net al Gazprom a inregistrat o scadere de 60%, dupa ce exporturile sale spre Ucraina au fost oprite din cauza unei dispute pe teme pretului.
Gazprom a precizat ca a decis sa-si reduca cheltuielile de capital cu aproape opt miliarde de dolari intre 2014 si 2015 pana la 30 de miliarde de dolari, in scadere fata de un varf de aproape 44 de miliarde de dolari pe an intre 2010 si 2013. In pofida reducerii cheltuielilor de capital, Gazprom a tinut sa sublinieze ca nu vor fi afectate planurile sale de a construi un gazoduct spre China pana la finele acestui deceniu. In luna mai a anului trecut Gazprom si grupul chinez CNPC au semnat un acord de furnizare de gaze naturale pe o perioada de 30 de ani. Gazprom ar urma sa livreze anual Chinei o cantitate de 38 de miliarde metri cubi de gaze naturale printr-o noua conducta denumita ‘eastern route’, incepand din 2018.
Pe de alta parte, Gazprom vrea din nou construirea unui gazoduct alternativ la conductele ucrainene si incearca sa intre in Europa via liderilor de la Atena. Grecia s-a aratat din nou interesata de un proiect energetic comun cu Rusia, avand ca intermediat pentru Turcia. „Am discutat despre cooperarea energetica, luand in considerare interesele Atenei in planurile de construire a unui gazoduct din Rusia, prin Turcia, pana la granita Greciei”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov intr-o conferinta comuna sustinuta la Moscova cu omologul sau grec, Nikos Kotzias, relateaza Itar-Tass.
de Anatol Terzi | apr. 24, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Criza din Grecia are un impact puternic asupra Bisericii Ortodoxe din Grecia, ale cărei fonduri de la stat au fost reduse ca urmare a austerităţii.
Legăturile strânse dintre statul elen şi Biserica Ortodoxă se transformă dintr-o binecuvântare într-un blestem pentru cler, întrucât guvernul are probleme în finanţarea instituţiei într-o perioadă în care grecii obişnuiţi au nevoie cel mai mult de programele caritabile ale acesteia. Anul trecut, Biserica a cheltuit 96 de milioane de euro cu cele circa 700 de acţiuni caritabile pe care le organizează.
Rămasă fără bani, din cauza reducerilor masive de fonduri de la stat, Biserica caută noi surse de finanţare, însă în pofida unui nou spirit antreprenorial, precum planul unei mănăstiri de a construi o centrală pentru producţia de energie solară, numărul preoţilor scade puternic, iar cei rămaşi se confruntă cu reduceri de salarii. În acelaşi timp, Biserica se luptă să menţină deschise cantinele sociale, în contextul creşterii puternice a şomajului şi adâncirii sărăciei, scrie prsa regională, preluată de genţiile de presă internaţionale.
Un preot angajat la zece ieşiţi din sistem
„Sistemul se prăbuşeşte”, a afirmat Ignatios Stavropoulos, un preot grec cu vederi moderne, cu propria pagină pe reţeaua LinkedIn. Printr-un acord vechi de 60 de ani, statul a acceptat să plătească salariile preoţilor în schimbul unor proprietăţi extinse ale Bisericii, inclusiv terenuri. În prezent, peste 10.000 de preoţi sunt plătiţi de guvern, reprezentând cheltuieli de 190 de milioane de euro pentru bugetul ţării.
Conform înţelegerii cu creditorii internaţionali, prin care Grecia a fost salvată de la faliment, guvernul taie salariile, care pentru preoţii obişnuiţi ajung la 1.000 de euro pe lună, transmite Mediafax. Totodată, statul va suporta cheltuielile doar pentru angajarea unui singur preot la fiecare zece ieşiţi din sistem, situţie care conduce la locuri vacante în parohiile izolate. Extinderea sărăciei agravează situaţia, întrucât credincioşii reduc donaţiile iar afacerile dau faliment, lipsind Biserica de venituri din chirii. De asemeanea, cozile de la cantinele sociale cresc.
În contextul şomajului record, raţiile distribuite de cantinele sociale s-au dublat anul trecut, la circa 10.000 pe zi, fără a lua în calcul cele 3.000 de pachete de alimente trimise familiilor în fiecare lună, a declarat părintele Vassileios Hatzavas, care conduce centrul pentru săraci al Arhiepiscopiei Atenei.
de Anatol Terzi | apr. 18, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Ministrul turc al economiei a criticat marţi la Washington modul în care a fost gestionată criza datoriilor din zona euro, acuzându-i în special pe cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.
Zafer Caglayan a subliniat că, în 2012, creşterea economică a Turciei va depăşi 4%, mai puţin de jumătate din valoarea atinsă în 2011. Reducerea creşterii este „cauzată de criza economică din Europa, care nu a fost gestionată corect”, a subliniat el. „Europa se confruntă cu grave probleme economice, iar doi lideri europeni, cancelarul german Merkel şi preşedintele francez Sarkozy, din nefericire nu au dat dovadă de fermitatea ce ar fi fost necesară” pentru a le înfrunta, a continuat Caglayan. „Nu au ştiut să împiedice această criză”, a mai spus demnitarul turc.
Procesul de negocieri între Ankara şi UE pentru o eventuală aderare a Turciei la Uniune bate pasul pe loc, cu numai 13 capitole deschise dintr-un total de 35. Franţa, Germania, dar şi Austria sunt reticente faţă de aderarea deplină a Turciei la UE şi susţin ideea unui parteneriat. Turcia a avut de suferit în 2011 din cauza evenimentelor din Siria, unul dintre vecinii săi de la sud, care au afectat relaţiile comerciale bilaterale, dar şi a tensiunilor internaţionale cu Iranul ce au dus la scăderea cu 20% a exporturilor Ankarei spre Republica Islamică.
