Investigație: CRIPTOREPUBLICA

Investigație: CRIPTOREPUBLICA

       

  • Afacerea cu criptomonede din regiunea transnistreană are ca beneficiar principal holdingul Sheriff și un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse
  • Achiziționarea echipamentului a fost efectuată printr-o bancă implicată în furtul miliardului
  • Actorii și firmele implicate au afaceri în domeniul energetic, al telecomunicațiilor, internetului în Crimeea și Occident

Compania Tehnopark își are sediul în Centrul de afaceri „Rossia”, una dintre cele mai moderne clădiri din Tiraspol, în contrast cu griul arhitecturii sovietice. Aceasta este o societate de stat, care are pe mâna sa afacerea cu criptomonede. Într-un birou modern, de circa 30 de metri pătrați, o găsim pe Jana, o domnișoară suplă și înaltă, de vreo 25 de ani.

„Nu ați primit e-mailul meu? Domnul Cernikevici a trebuit să zboare urgent într-o călătorie de afaceri”, ne spune ea ușor jenată pentru faptul că șeful ei a anulat în ultimul moment întâlnirea cu noi. „În schimb, puteți să vorbiți cu Andrei de la Agenția de Investiții. El vă poate da toate detaliile despre afacere”, ne sfătuiește secretara.

Agenția de Investiții de la Tiraspol

Urmând indicația Janei, am mers la o altă adresă, două străzi mai la vale, pe strada Kotovskogo 2 B. Ajungem la o clădire nouă situată lângă biroul de migrație al regiunii.

Am găsit-o anevoios din cauza că edificiul nu are nicio firmă care ar indica agenția cu pricina. După câteva clipe de așteptare, reușim să ne strecurăm profitând de faptul că a ieșit o persoană.

Andrei este un tânăr ferchezuit de până în 30 de ani, îmbrăcat într-un costum scump și pantofi eleganți. Foarte amabil, acesta ne poftește în birou și ne servește cu ceai verde, după care începem o discuție despre cât de profitabil este mining-ul pe energie ieftină în Transnistria.

Minarea este un proces complex prin care calculatoarele procesează „blocuri de date” (denumite blockchain) dobândind criptomonede, cum ar fi Bitcoin-ul. Fiecare Bitcoin este câștigat în urma rezolvării unei probleme criptografice, care necesită cantități uriașe de energie electrică.

La cei 29 de ani ai săi, Andrei Andreievici Betanov, după cum am realizat ulterior, a deținut funcții importante în cadrul ministerului economiei al așa-zisei republici moldovenești nistrene.

Originar din Bender, Betanov a studiat la Universitatea Slavonă din Chișinău. După absolvirea acestei instituții de învățământ, a fost mai întâi șef al secției responsabile de proiectele strategice și apoi al serviciului de stat al privatizării al ministerului economiei de la Tiraspol.

Ferma high-tech de lângă cimitir

Andrei se oferă să ne fie ghid în prezentarea uneia dintre fermele de criptomonede. Ne conduce cu Mercedes-ul său sport negru, cu geamuri fumurii, spre periferia Tiraspolului, pe strada Energheticeskaya.

Minute în șir, pe niște drumuri încâlcite, căutăm ferma. Călăuza noastră ne poartă pe la câteva porți de întreprinderi. Se oprește la una, vorbește cu un paznic, dar plecăm mai departe. Ajungem la o altă poartă la care am mai fost, dar nici aici nu se oprește. Șovăiala lui ne face să bănuim voința sa de a ne duce la ferma despre care ne vorbise. În cele din urmă, ne întoarcem la paznicul cu care discutase. Aici, aproape de un cimitir și o groapă de gunoi, se dezvoltă una dintre cele mai interesante afaceri ale momentului – dobândirea de criptomonede.

Ferma de mining de pe str. Energheticeskaya, Tiraspol. Andrei Betanov (dreapta) ne prezintă obiectivul

„Acesta este locul!”, ne transmite Betanov. Deasupra unei porți vechi, o cameră supraveghează intrările și ieșirile dintr-o curte în care se vede un depozit cu pereții jerpeliți. Nici aici nu există nicio firmă care să indice fie numele investitorului, fie al locației. Paznicul, un bărbat trecut un pic de 30 de ani, îmbrăcat în haine sport, are trasă pe cap o glugă de sub care i se vede numai gura. În spatele porților ruginite se aude zgomotul coolerelor care răcesc procesoarele turate la maximum. Avem interdicție să fotografiem depozitul. Câțiva muncitori cară niște cabluri imense pentru a repara ce pare a fi o mică avarie.

Câteva mii de computere stau îngrămădite în șapte containere lungi de circa 10 metri fiecare. Fiecare container vine echipat complet cu computerele necesare mining-ului. Andrei Betanov și un inginer ne spun cum funcționează ferma: „Prin aceste fire, curentul este transportat spre transformator, care oferă energie de joasă tensiune computerelor. Calculatoarele minează zi și noapte, așa funcționează ferma”, explică el.

La ieșire, suntem opriți de către același paznic, împreună cu Andrei Andreievici, care ne blochează ieșirea cu Mercedes-ul său. Ni se transmite că trebuie să așteptăm agenții de securitate ca să ne verifice.

Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan. Foto: moldgres.com

Paznicul vorbește cu cineva la telefon, după care se întoarce spre noi și spune: „Vă închidem!…”. Văzând probabil îngrijorarea noastră, pentru a destinde atmosfera, rânjește și ne întreabă în ce limbă am vrea să vorbim: rusă, găgăuză sau „moldovenească”?

Mai așteptăm câteva clipe și avem voie să ieșim, pe întuneric, spre Chișinău.

Intermediarul afacerii

Prin urmare, oricine vrea să investească în producerea de criptovalută în Transnistria trebuie să ajungă mai întâi la Tehnopark OJSC. De aici, potențialul investitor este preluat de directorul Veaceslav Cernikevici, care se ocupă de toate diligențele.

Mai precis, această companie de stat intermediază vânzarea de curent electric produs de Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan (Moldavskaya GRES), deținută de compania rusească Inter-Rao, și centrala Sheriff-ului, Tirotex- Energo.

Toate acestea funcționează pe gazul rusesc pe care îl furnizează SA Moldovagaz, pe datorie, în stânga Nistrului. Tiraspolul nu plătește gazul consumat, întreaga datorie, de peste 7 miliarde de dolari, acumulându-se pe seama Moldovagaz. Precizăm că, potrivit unui raport al concerului rusesc din septembrie 2018, datoria Moldovagaz față de Gazprom constituia peste 6 miliarde de dolari. Peste 90% din această datorie o constituie datoria SAD Tiraspoltransgaz față de Gazprom. La aceasta se adaugă alte 1,2 miliarde de dolari cesionați de Gazprom în decembrie 2005 companiei fiice, Factoring Finance.

Trebuie spus că Ministerul Economiei și Infrastructurii a refuzat să ne spună ce valoare are în prezent datoria SA Moldovagaz față de Gazprom pentru gazul consumat în regiunea transnistreană. Totodată, reprezentanții aceluiași minister au precizat că Guvernul Republicii Moldova nu își asumă obligațiile de plată față de furnizorii externi, chiar dacă statul deține 35,33% din acțiunile SA Moldovagaz.

Astfel, pe gazul furnizat de Moldovagaz, pe datorie, Tiraspolului, autoritățile autoproclamate de la Tiraspol spun potențialilor investitori că oferă „cele mai bune condiții din lume” pentru dobândirea de criptovalută. „Investitorii pot să lucreze individual aici sau să colaboreze cu agenții noștri locali. E important că această activitate poate să fie desfășurată fără deschiderea unei entități juridice pe teritoriul republicii noastre”, ne declară Betanov.

Andreievici a precizat că Tehnopark funcționează după principiul „ghișeului unic”. „Poate să ofere servicii de securitate pentru echipamentul adus și să angajeze personal care să deservească ferma. Obligația principală a companiei este să înlăture imediat orice problemă tehnică apărută”, adaugă el.

Tehnopark vinde energia electrică la tarife speciale. Principiul este următorul: „Buy more, pay less” / Cumperi mai mult, plătești mai puțin”. „În primul rând, activitatea în această zonă exclusivă permite un tarif special la energia electrică. În plus, pentru transportarea echipamentului necesar în regiunea nu se percep taxe vamale”, mai spune el.

Investitorul mai este scutit de taxe vamale pentru echipament și pentru utilajul necesar amenajării fermei. Betanov ne-a explicat că un investitor poate să mineze oriunde în Transnistria, chiar dacă autoritățile de la Tiraspol vorbesc despre anumite zone economice libere. „Minining-ul este permis pe tot teritoriul republicii. Zona economică liberă pentru această activitate – blockchain – este toată republica”, a precizat el.

„Obiectivul nostru principal este să vindem energie electrică și să colectăm impozite. Nu avem deocamdată niciun interes în criptovalută. Discutăm despre integrarea tehnologiei blockchain în sistemul de stat, însă asta este o altă etapă”, a explicat Betanov.

Energie electrică consumată în regiunea transnistreană exprimată în kW/h

Valori050100150

Infografic

Sursa: Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM)

Buy more, pay less

Tiraspolul oferă practic tarife de dumping pentru energia electrică. Prețurile variază de la 4,3 cenți kWh până la 3,8 pentru un volum mai mare de 120 de kWh. Cu cât investitorii cumpără mai mult, cu atât obțin o reducere mai mare. „Pentru noi este important câte venituri indirecte avem la buget. Noi nu colectăm impozite de la mineri. Plătesc impozite compania care efectuează tranzitul energiei electrice, Tehnopark, și furnizorul de energie electrică”, precizează Betanov.

Planurile de viitor ale Tiraspolului țintesc obiective mari. Scopul suprem este să exploateze capacitatea maximă de producere a energiei electrice de către Centrala de la Cuciurgan, care funcționează în prezent la capacitatea de 17%. „Avem o rezervă considerabilă de energie electrică exploatată. Practic, putem să producem până la 700–900 de MWh. Este o perspectivă pe care putem să o atingem dacă va fi cerere în acest sens”, mai spune Betanov.

Toți oamenii Sheriff-ului

Activitatea de mining în Transnistria este gestionată și controlată de holdingul Sheriff, proprietate a oligarhului local Victor Gușan. Cel care conduce compania de stat Tehnopark este Veaceslav Cernikevici, un personaj din anturajul lui Gușan. Cernikevici a intrat în atenția presei regionale după ce și-a deschis o firmă de telecomunicații în Crimeea la 28 mai 2014, la câteva luni după anexarea peninsulei de către Federația Rusă.

Compania lui Slava, după cum i se adresează Betanov, are aceeași denumire cu a celui mai mare operator ucrainean 3G, Intertelecom, co-proprietate a lui Victor Gușan și a altor câțiva cetățeni ucraineni. În perioada războiului din estul Ucrainei, Intertelecom a fost suspectată de Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, că ar fi oferit serviciilor speciale rusești posibilitatea să intercepteze majoritatea abonaților la rețelele de telefonie mobilă din Ucraina. În plus, Cernikevici a fost director comercial al Interdnestrcom, firmă-soră a Intertelecomului ucrainean în Transnistria, fondată de Gușan în 1998.

Veaceslav Cernikevici, director al companiei de stat Tehnopark

Monetizarea visurilor

Deși reprezentantul Ministerului Economiei și Infrastructurii, Călin Negură, consideră infim volumul de energie consumat în stânga Nistrului, autoritățile de la Tiraspol contează foarte mult pe veniturile obținute din mining.

În decembrie 2018, pretinsul premier de la Tiraspol, Aleksandr Martînov, a declarat că planurile lor sunt să majoreze capacitatea de producere a Centralei de la Cuciurgan cu până la 100 MWh.

„Acestea sunt venituri substanțiale incluse deja în proiectul de buget pentru anul 2019. Astăzi, în țara noastră, funcționează ferme cu capacitatea de 5–7 MWh”, a subliniat Martînov.

Capacitatea fermelor din Transnistria echivalează cu consumul unui oraș de circa 30.000–40.000 de apartamente, de pildă, al municipiului Bălți, estimează expertul în energetică Sergiu Tofilat.

În iunie 2018, în cadrul unui discurs susținut în plenul sovietului suprem, Martînov anunțase că planifică venituri suplimentare de 250 de milioane de ruble transnistrene, echivalentul a aproximativ 15,5 milioane de dolari. Acești bani vor ajunge în buget din vânzarea gazului pentru anul 2019 necesar producerii de energie electrică pentru mining.

După cum am menționat mai sus, Centrala de la Cuciurgan lucrează în prezent la o capacitate de 17%, iar dacă va produce energie suplimentară, după cum a anunțat Martînov, ar trebui să lucreze la 23,7% din capacitatea sa, estimează Tofilat: „Pentru a obține suma estimată de Martînov de 15,5 milioane de dolari, centrala va trebui să producă 1,314 miliarde de kWh, ceea ce necesită arderea a 398,2 milioane de metri cubi de gaz natural”.

Datoria istorică către Gazprom a depășit în 2018 suma de 6 miliarde de dolari SUA

„La prețul mediu cu care achiziționa R. Moldova gazul de la Gazprom, în 2018, respectiv 178,5 dolari pe mia de metri cubi, cele 398,2 milioane de metri cubi de gaz natural ar echivala cu 71,1 milioane de dolari americani. Din aceste 71,1 milioane de dolari, 15,5 milioane vor merge în bugetul Transnistriei, iar restul de 55,6 milioane ar ajunge în buzunarele minerilor de criptovalută”, observă expertul în baza declarațiilor lui Martînov.

Investitorii „occidentali” vin de la Moscova

Tiraspolul a legalizat minarea de criptomonede în ianuarie 2018. Foto: newsmaker.md

Veaceslav Cernikevici declara în octombrie 2018, în cadrul unui forum investițional organizat la Tiraspol, că în Transnistria funcționează șapte ferme – la Râbnița, Bender și Tiraspol – deținute de șapte investitori străini și alți doi locali.

Toate acestea aveau atunci 32 de angajați. Acum, potrivit declarațiilor lui Betanov, în domeniul mining-ului sunt angajați 50–60 de muncitori.

„Noi consumăm acum 3,7 MWh. Asta nu este foarte mult, însă atunci când vezi câte mijloace și eforturi se fac, îți dai seama că este o cifră importantă pentru primele șase luni. Primul cent din acest program a intrat în buget în luna mai [2018]”, s-a lăudat Cernikevici.

Tiraspolul a legalizat dobândirea de criptomonede în ianuarie 2018, după adoptarea Legii cu privire la dezvoltarea tehnologiei blockchain.

La acest lucru a contribuit și Igor Ceaika, fiul procurorului general al Rusiei – Iuri Ceaika – în calitate de ambasador al Uniunii Antreprenorilor din Rusia „Delovaia Rossia” în Republica Moldova și Transnistria. După adoptarea Legii despre dezvoltarea tehnologiilor informaționale în republica moldovenească nistreană, la 31 ianuarie 2018, într-un interviu pentru publicația rusească „Kommersant”, Ceaika a afirmat că cinci–șase investitori ruși și-au exprimat interesul față de acest proiect, apreciind faptul că în stânga Nistrului există toate condițiile pentru mining: internet rapid și energie electrică ieftină.

Numai că Betanov a evitat să ne vorbească despre investitorii ruși, cu precădere despre Ceaika. În schimb, șeful Agenției de investiții ne-a confirmat acum că, potrivit datelor pe care le deține, în Transnistria există „aproximativ zece companii”. Solicitat să precizeze din ce țări provin acești investitori, șeful Betanov l-a sunat pe Cernikevici: „Slava, spune-mi, te rog, de unde sunt investitorii”. „Majoritatea sunt din Occident, nu-i așa?” „Da… Știu că este Germania…” „Poți menționa câteva țări? Sau nu trebuie detaliem?”, a rupt funcționarul​ discuția cu colegul său, care, chipurile, zburase intempestiv cu treburi de afaceri. 

De asemenea, Betanov a evitat să ne spună numele investitorilor din Germania. Cu toate aceste, o investigație a Jurnal TV a dezvăluit că firma Tirastel GmbH din Germania, deținută în trecut de Victor Gușan și Ylia Kazmalî, a vândut, în mai multe tranșe, echipament de mining către Interdnestrcom. În urma acestei afaceri, patru angajaţi ai Serviciului Vamal şi un broker au fost arestați pentru faptul că ar fi permis introducerea frauduloasă a aparatajului pentru mining în regiunea transnistreană.

În dosarul introducerii frauduloase de echipament în Transnistria, majoritatea celor implicați au fost scoși de sub urmărire penală, cu excepția brokerului, Alexandru Ciornîi, învinuit de contrabandă și organizarea unui grup criminal. Ciornîi este administrator al Impex-Depozit SRL, companie care păstrează marfa importată în zona de control vamal a Aeroportului Internațional Chișinău, deoarece SRL Avia Invest nu deține licență de broker. Trebuie menționat că același Ciornîi a figurat ca proprietar al unui imobil devenit mai târziu proprietate a lui Ilan Șor asupra căreia a fost pus sechestru. Solicitat să ne vorbească despre relații sale cu Șor, a refuzat. În ce îi privește pe ceilalți figuranți ai acestei cauze, inclusiv Marcel Pulbere, procurorul de caz, Lilian Rudei, ne-a declarat: „Sunt curați ca lacrima”, precizând că au fost scoși de sub urmărire penală.

La rândul său, Serviciul Vamal a refuzat să ne ofere date statistice despre transportarea de echipament de minare de criptovalută în stânga Nistrului, motivând că în bazele de date aferente tranzacțiilor economice efectuate de către agenții economici din regiunea transnistreană nu au fost identificate mărfuri cu denumirea mining, deși în solicitarea noastră am indicat configurația tehnică a calculatoarelor.

Revenind la Tirastel, aceasta nu este altceva decât o firmă asociată holding-ului Sheriff. Directorul companiei, Andreas Reich, este un asociat al lui Viktor Gușan și Ylia Kazmalî într-o altă afacere – Kartina Digital GmbH –, care are ca obiect de activitate servicii de telecomunicații, televiziune și televiziune online.

„Maskirovka” din offshore

Pe lângă Tirastel GmbH, afacerea cu criptomonede are alți actori ruși. La 24 ianuarie 2018, un offshore din Insulele Virgine Britanice, Goweb International LTD, a semnat un contract de livrare de echipament pentru mining, în valoare de aproape 8.700.000 de dolari, întreprinderii transnistrene Tirsteklo.

Tranzacția a fost efectuată prin intermediul băncii letone ABLV Bank AS, implicată în „furtul miliardului” și alte scheme mai largi descrise în afacerea „Landromatul rusesc”.

Goweb International Limited este un offshore, condus de grup de oameni de afaceri din Rusia, în frunte cu Nikita Morozov, companie specializată în producerea și desfacerea echipamentului de mining.

Site-ul oficial al companiei arată că aceasta are cea mai mare capacitate de mining în Moldova, 40 MWh, echivalentul a șase-opt ferme de mining, ceea ce înseamnă o localitate cu 180.000–200.000 de gospodării, explică Sergiu Tofilat.

Nikita Morozov, proprietar Goweb International Limited

Reamintim că autoritățile separatiste de la Tiraspol vorbesc de nouă ferme pe teritoriul lor. Acest fapt denotă că, de fapt, Goweb International este cel mai mare investitor străin din Transnistria.

Totodată, Goweb se laudă pe site-ul său cu o capacitate de mining în Moldova mai mare decât în enclava rusă Kaliningrad sau Kazahstan.

Goweb propune, la rândul său, eventualilor investitori o afacere ce ar valora între 12,5 și 90 de milioane de dolari.

Investitorii sunt atrași de Goweb cu posibilitatea de a investi în R. Moldova, „într-o zonă economică liberă pusă la dispoziție de Guvernul Republicii Moldova”, când, de fapt, este vorba de Transnistria.

Goweb își prezintă afacerea cu mining într-o fermă amplasată în centrul Tiraspolului, în incinta fostei fabrici de sticlă Tirstecklo.

Mai exact, investitorii sunt invitați să cumpere jetoane valorice (token-uri) de trei dolari bucata. Jetoanele sunt unități digitale care îți oferă accesul la un anumit produs, serviciu sau platformă care folosește blockchain. Investitorii pot achiziționa de la Goweb un maxim de 30 de milioane de jetoane, bani care sunt strânși prin metoda de fundraising. Achiziția se face tot de la un offshore din Belize, Goweb Token LTD, condus de același Nikita Morozov.

Goweb își prezintă afacerea cu mining într-o fermă amplasată în centrul Tiraspolului,
în incinta fostei fabrici de sticlă Tirstecklo

Același Morozov declara într-un interviu pentru revista „Chelovek Dela” că, până la afacerea cu echipament de mining, a lucrat în Ministerul Afacerilor Interne al Federației Ruse și pentru Căile Ferate Ruse.

La rândul său, Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Guvernului R. Moldova ne-a precizat că activitatea de mining în Transnistria se află sub atenta supraveghere a autorităților de resort de la Chișinău.

„Subiectul în cauză este în atenția autorităților naționale competente, care întreprind măsurile necesare în vederea elucidării, prevenirii și combaterii riscurilor generate de așa-numitele criptovalute și asigurării securității economico-financiare pe întreg teritoriul R. Moldova”, se menționează într-un răspuns pentru Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova.

Un rechizitoriu al Departamentului de Justiție al SUA privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA arată că  activități subversive ale Kremlinului au fost plătite cu criptovalută.

Investigație de Mădălin Necșuțu și Ilie  Gulca cu sprijinul Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM)

Share our work
Transnistria, raiul criptomonedelor. Securitatea energetică a statelor din regiune amenințată

Transnistria, raiul criptomonedelor. Securitatea energetică a statelor din regiune amenințată

Minarea-pentru-cripto-monede-amenință-securitatea-energertică-a-Republicii-Moldova

Minarea-pentru-cripto-monede-amenință-securitatea-energertică-a-Republicii-Moldova

Oameni de afaceri chinezi sunt pregătiți să facă investiții masive în regiunea separatistă, în mining, profitând de costurile reduse ale energiei în regiune, relatează mass-media regională, citând un comunicat al așa-zisului guvern de la Tiraspol, preluat de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate acest subiect a fost discutat în data de 28 mai, în cadrul unei întrevederi la Tiraspol a pretinsuuil premier, Alexandr Martînov, cu o delegaţie chineză, din care au făcut parte reprezentanţi ai unor companii importante de pe piaţa miningului.

Reamintim că recent mai multe state, inclusiv China, au interzis tranzacțiile cu cripto-monede după ce specialiștii au avertizat asupra pericolelor. Concomitent, serviciile de securitate din diferite state, inclusiv CIA și MOSSAD, consideră că aceste mijloace de plată sunt folosite de grupările teroriste pentru a își finanța operațiunile.

Legislație permisivă

Martânov a spus că „autoritățile transnistrene” „sunt interesate de atragerea investițiilor în economie, de resuscitarea capacităţilor de producție pe care le au întreprinderile, în special cele energetice, de crearea locurilor de muncă și de afluxul valutare în țară”. „Noi am adoptat recent Legea cu privire la susţinerea tehnologiilor blockchain, a cărei esență este de a face pe teritoriul Transnistriei cele mai avantajoase condiții pentru mining”, a spus Martînov. Acesta i-a invitat pe oaspeții din Beijing să viziteze întreprinderile energetice din regiune, ofertă acceptată de partea chineză.

Igor Ceaika, deschizător de drumuri

Președintele R. Moldova Igor Dodon și omul de afaceri rus Igor Ceaika, fiul procurorului general al Rusiei, Iuri Ceaika, au discutat recent la un forum economic de la Sankt-Petersburg, despre posibilitatea venirii investitorilor ruși în R. Moldova. Dodon și Ceaika au mai discutat anterior pe aceste subiecte, iar Ceaika s-a arătat foarte interesat de investiții în mine de producere a criptomonedelor Bitcoin în Transnistria.

„Am avut o întrevedere cu unul dintre liderii organizaţiei obşteşti „Delovaia Rossia”, cunoscutul om de afaceri rus Igor Ceaika. Într-o atmosferă prietenoasă, am discutat un spectru larg de aspecte importante ale cooperării economice moldo-ruse, în primul rînd, chestiunea privind investițiile mediului de afaceri rusesc în economia Moldovei.

Oamenii de afaceri din Rusia sunt dispuşi să investească în economia noastră, să creeze noi întreprinderi şi locuri de muncă. Dar, pentru realizarea acestor obiective este nevoie de a crea condiţii de activitate favorabile”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

Agenția RBK a scris despre implicarea lui Igor Ceaika în afacerea cu criptomonede din Transnistria. Omul de afaceri rus ar putea crea în Transnistria ferme de minare şi îndeamna încă din 2017 investitorii ruşi să analizeze această direcţie.

Criptomonede separatiste

Transnistria nu este singura „destinație exotică” pentru oligarhii ruși care vor să se îmbogățească de pe urma unei astfel de afaceri. Investitorii ruși au mai încercat să instaleze mine de criptare și în Abhazia, dar, aparent, cu rezultate mixte. În timp ce ratele de energie electrică sunt relativ ieftine, unii s-au plâns cu privire la întreruperile de energie și la calitatea energiei electrice, relatează eurasianet.org, citată de KARADENIZ PRESS.

Mai precis, fermele de minare reprezintă un hardware care ajută la crearea criptomonedei prin folosirea puterii de calcul a sistemelor unei ansamsamblu de calculatoare.

Procesul de minare generează astfel noi monede digitale pe piață, acestea putând fi ulterior tranzacționate. În ultimii ani, prețurile în bani reali al criptomonedelor au crescut semnificativ.

Transnistria virtuală

Minarea bitcoin-ilor (criptomonedă) necesită o cantitate semnificativă de energie electrică. Astfel, dezvoltarea fermelor de minare a criptomonedelor este o afacere puţin profitabilă chiar şi în Rusia, unde preţurile la energia electrică sunt de câteva ori mai mici decât în Moldova.

„Pentru realizarea acestei idei, în Transnistria au fost deja create toate condiţiile necesare – atât tehnice, cât şi legislative. Implementarea acesteia şi lansarea activităţii este doar o chestiune de timp. Cei din guvernul Transnistriei spun că aceasta se află pe locul patru în Europa după viteza şi rata de penetrare a internetului, la ei energia electrică este foarte ieftină, iar aceasta este una din cele mai importante condiţii pentru crearea fermelor de minare”, declara în septembrie 2017, Igor Ceaika, care este şi fondatorul companiei „Ruskii Eksport”, citat de Infotag.

Declarațiile lui Ceaika veneau după ce acesta fusese invitat de Dodon la Chișinău la începutul lunii septembrie 2017, la discuții privind implicarea investitorilor ruși mai mult în R. Moldova.

„Pentru realizarea acestei idei, in Transnistria au fost deja create toate conditiile necesare – atat tehnice, cat si legislative. Implementarea acesteia si lansarea activitatii este doar o chestiune de timp. Cei din guvernul Transnistriei spun ca aceasta se afla pe locul patru in Europa dupa viteza si rata de penetrare a internetului, la ei energia electrica este foarte ieftina iar aceasta este una din cele mai importante conditii pentru crearea fermelor de minare”, a spus Ceaika, care este si fondatorul companiei „Ruskii Eksport”.

Poduri de criptomonede

Cu toate acestea, pentru energia electrică din Transnistria se folosește gaz rusesc important de la Gazprom. Rusia nu dorește să contorizeze separat gazul pe care îl trimite în Transnistria de 26 de ani, astfel că factura moldovenilor la costul de gaz din Rusia a ajuns undeva la 6 miliarde de dolari, aproape cât întreg PIB-ul R. Moldova.

Ulterior, în decembrie 2017, Igor Ceaika s-a deplasat din nou la Tiraspol, acolo unde, în calitate de ambasador de afaceri al „Delovaia Rossia” în Moldova și în Transnistria a participat la semnarea unui memorandum trilateral de înţelegere şi cooperare între Guvernul de la Tiraspol, Camera de Comerţ şi Industrie a Transnistriei şi asociaţia oştească „Delovaia Rossia” .

„În cele din urmă, toate acestea vor da un nou impuls dezvoltării economiei transnistrene, vor contribui la crearea locurilor de muncă şi la creșterea veniturilor bugetului de stat, la reducerea deficitului”, a spus șeful guvernului transnistrean, Alexandr Martînov, citat de Infotag.

Documentul a fost semnat în cadrul dialogului de afaceri al antreprenorilor din Rusia și Transnistria, organizat de „Delovaia Rossia”.

Din delegația transnistreană au făcut parte reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Resurselor Naturale, precum și ai mediului de afaceri din stânga Nistrului – fabrica de vinuri „KVINT”, compania de textile „Tirotex”, fabrica de conserve din Camenca.

Din partea Rusiei la eveniment participă președintele organizației, Aleksei Repik, ambasadorul de afaceri al „Delovaia Rossia” în Moldova și în Transnistria, Igor Ceaika, precum şi reprezentanţi ai guvernului regiunii Moscova și comunității de afaceri din Rusia.

La reuniune au mai participat și delegaţi din partea Moldovei: deputatul fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor, Vladimir Golovatiuc, și consilierul Președintelui pe probleme economice, Elena Gorelova. Mai precis, oameni apropiați lui Igor Dodon.

Monedele virtuale, considerate un pericol de majoritatea băncilor naționale

Monedele virtuale, considerate un pericol de majoritatea băncilor naționale

Moldovenii vor plăti facturile

După aceste întâlniri preliminare, la începutul acestui an, Parlamentul de la Tiraspol a adoptat în regim de maximă urgență o lege prin care legalizează activitatea „blockchain”, adică obținerea de valute virtuale, și deschide Zone economice libere cu facilități fiscale și preferințe la curent electric pentru agenții economici care vor deschide așa-numitele ferme de mining – parcuri de calculatoare care scanează spațiul virtual în căutarea de criptomonede, relata Europa Liberă.

Igor Ceaika a declarat la începutul acestui an pentru „Kommersant” că e într-adevăr interesat de o posibilă investiție în regiunea transnistreană.

„Am așteptat când va intra în vigoare legea. Acum au apărut premize pentru a merge mai departe. Ne-am înțeles cu șeful executivului de la Tiraspol că după ce va intra legea în vigoare autoritățile ne vor pune la dispoziție infrastructura pentru proiect. Vom aștepta de la ei propuneri privind locațiile pentru crearea fermelor de mining – mingea e în terenul lor”, a declarat Igor Ceaika.

Semnal de alarmă al BNM

Banca Națională a Moldovei (BNM) a atras atenția, în urmă cu două săptămâni, asupra fenomenului ce i-a amploare în R. Moldova referitor la tranzacționarea criptovalutelor.

„Ținând cont de fluctuațiile mari, inclusiv prăbușirea prețului, închiderea unor platforme de schimb a monedelor virtuale înregistrate în ultimele luni, BNM își întărește opinia cu privire la criptovalute și investițiile în acestea, moment în care a atras atenția asupra riscului ridicat de pierdere a sumelor investite în astfel de monede”, se precizează într-un comunicat al BNM.

BNM mai precizează că nu are niciun rol de regulator în privinșa tranzacționării acestor monede virtuale, precum Bitcoin, Litecoin, Ethereum, precum și altele.

„Moneda virtuală este o reprezentare digitală a valorii și nu este emisă sau garantată de către o bancă centrală sau o autoritate publică. Nu este în mod obligatoriu atașată unei monede naționale, dar este utilizată de persoane fizice sau juridice ca alternativă a mijloacelor bănești. Aceasta poate fi transferată, stocată sau tranzacționată în mod electronic. Utilizarea monedelor virtuale nu este reglementată în Republica Moldova”, a mai avertizat BNM.

Sclavie energetică

Reamintim că Republica Moldova cumpără energie electrică în proporție de 70% de la stația transnistreană de la Cuciurgan, iar profitul de pe urma vânzării electricității către Chișinău, constituie peste 70% din bugetul total al regiunii separatiste.

Anterior, expertul în economie Sergiu Gaibu declara pentru mass-media de la Chișinău că „orice consum de energie electrică în transnistria, de fapt înseamnă creșterea datoriei la gaze față de Rusia. Noi deja avem 6 mlrd. de dolari, deși încă nu e clar cine până la urmă este dator pentru suma respectivă, dar e cert faptul că este o datorie față de gigantul Gazprom și într-o formă sau în alta reprezintă o pârghie de intimidare a Republicii Moldova. Orice consum sporit înseamnă creșterea acestei datorii și respectiv un subiect de tensiune dintre Republica Moldova și Federația Rusă. Evident, atunci când se obține energie electrică din gaze pentru care nu se achită nimic și nu se știe dacă persoanele care îl consumă vor achita vreo dată acest gaz, evident că orice activitate bazată pe astfel de subvenție, care nu se știe de cine va fi achitată, evident că este o activitate profitabilă. Cel mai probabil crearea acestor datorii vor deveni un subiect de discuție între Republica Moldova și Federația Rusă. E vorba de mining de criptovalute, a cărui cost principal îl reprezintă energia electrică, ceea ce înseamna o defavoare enormă pentru Republica Moldova”.

România, în prag de prăbușire?!

Minarea de criptomonede are impact major pe creşterea consumului de energie electrică, iar autorităţile „se fac că nu văd acest fenomen”, atrage atenţia Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, citat de mass-media de la București. „Un fenomen ce ar putea influenţa mult sectorul energetic românesc este în derulare. Pe teritoriul ţării noastre se instalează tot mai multe echipamente pentru minarea de criptomonede cu un impact major pe creşterea consumului de energie electrică”, scrie el. Totodată, el atrage atenţia că „autorităţile statului nu văd sau se fac că nu văd acest fenomen”. „În general din partea autorităţilor este o letargie şi o lipsă de priorităţi ce pe mine începe să mă îngrozească! Este bine să ne crească destul de brusc consumul de energie electrică? Care este impactul pentru economie? Dar pentru populaţie? E bine ce se întâmplă? Este rău ce se întâmplă? Este nevoie de un punct de vedere oficial în acest sens pentru că lucrurile iau amploare cu rapiditate”, mai spune Nicolescu. Unii producători de energie au avertizat că nu vor onora consumul de electricitate destinat minării de monede virtuale. „Enel a adoptat o cale clară spre decarbonizare şi dezvoltare sustenabilă şi consideră utilizarea intensivă de energie dedicată minării de criptomonede drept o practică nesustenabilă care nu se potriveşte cu modelul său de business”, anunţat în februarie compania. (M.B.)

Share our work