de Isac Mihai | ian. 29, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Consiliul Europei, boicotat financiar de Federația Rusă
Rusia lucrează în prezent la nivel interdepartamental la scenariul unei posibile retrageri din Consiliul Europei (CoE), a declarat recent Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din cadrul Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), citat de agenţia oficială de presă RIA Novosti, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Kosaciov a făcut o declaraţie în acest sens în contextul în care Consiliul Europei a solicitat Moscovei să-şi achite datoria de 66 de milioane de euro pe care o datorează forului paneuropean.
Amenințare rusă
Rusia a spus că până când nu vor fi ridicate sancţiunile politice faţă de delegaţia rusă în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) nu-şi va plăti cotizaţiile şi nici restanţele acumulate până acum. ‘Consecinţele retragerii (din Consiliul Europei) vor fi destul de grave. Un astfel de scenariu este în lucru în prezent la nivel interdepartamental’, a spus Konstantin Kosaciov în timpul şedinţei comisiei sale. Cu toate acestea, a adăugat el, Moscova este interesată de o colaborare în continuare cu Consiliul Europei în baza convenţiilor existente.
Senatorul rus a evocat faptul că Rusia participă la mai mult de 60 de convenţii ale CE. Printre acestea se numără documente-cheie precum Convenţia privind protecţia datelor cu caracter personal. În cazul retragerii Rusiei din Consiliul Europei va fi imposibilă participarea Moscovei la cel puţin şase convenţii fundamentale, cum ar fi drepturile fundamentale ale omului şi libertăţile sale, combaterea terorismului sau participarea la documentele statutare ale CE.
Kosaciov a subliniat că procedura retragerii Rusiei din componenţa Consiliului Europei ar putea fi lansată în vara anului 2019, iar pentru aceasta este nevoie de două treimi din majoritatea calificată a voturilor forului paneuropean.
Între altele, statutul organizaţiei prevede îngheţarea apartenenţei unei ţări la CoE în cazul neachitării taxei.
Rusia a intrat în conflict cu APCE după ce aceasta a retras delegaţiei ruse dreptul de vot în 2014 ca urmare a rolului Moscovei în criza din Ucraina şi a anexării peninsulei Crimeea. Moscova a răspuns prin decizia de a nu mai trimite parlamentari la APCE şi de a bloca, din iunie 2017, plata cotizaţiei sale la bugetul Consiliului Europei.
CE sub ghilotina Moscovei
Viitorul Consiliului Europei este pus în joc de criza persistentă cu Rusia, care boicotează Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a declarat luni preşedinta acesteia, Liliane Maury Pasquier, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este în joc viitorul organizaţiei, şi este responsabilitatea noastră să găsim o soluţie”, a declarat deputata elveţiană, reconfirmată la preşedinţia APCE, în deschiderea primei sesiuni plenare a anului la Strasbourg.
Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma, a votat anterior pentru a nu-şi trimite delegaţie la APCE, organ de deliberare ce reuneşte peste 300 de parlamentari din 47 de ţări membre ale Consiliului Europei.
În paralel, Moscova a prelungit îngheţarea a peste 30 de milioane de euro reprezentând contribuţia anuală a Rusiei la bugetul organizaţiei, care îşi are sediul la Strasbourg. „Luna iunie este limita noastră. Dacă nu va exista o soluţie în iunie, există o mare posibilitate ca noi să părăsim Consiliul Europei”, a declarat presei Ivan Soltanovski, reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul Europei.
Ofertă de pace
„O situaţie în care un stat membru, Federaţia Rusă, nu este reprezentat în Adunarea Parlamentară dar participă la alte organisme este contraproductivă şi afectează impactul nostru ca apărător al drepturilor omului şi al democraţiei pe întreg continentul”, a spus Liliane Maury Pasquier, citată de mass-media.
Anul 2019 pare unul critic pentru a găsi o rezolvare la această criză, deoarece în primul rând noul secretar general, care îl va înlocui pe norvegianul Thorbjorn Jagland, urmează să fie ales de APCE în iunie. De asemenea, regulile Consiliului Europei prevăd că un stat membru care nu îşi plăteşte contribuţia timp de doi ani poate fi, teoretic, exclus din organizaţie.
„Dacă drepturile noastre vor fi restabilite, ne vom plăti datoriile imediat”, a dat asigurări Ivan Soltanovski, adăugând că pentru moment nu vede niciun efort al APCE pentru rezolvarea problemei.
O ieşire a Rusiei din Consiliul Europei ar fi o premieră şi i-ar priva pe cetăţenii ruşi de posibilitatea de a apela la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), instituţia juridică a Consiliului. În ultimii ani, CEDO a pronunţat numeroase decizii care au condamnat Rusia şi care i-au ordonat să plătească importante compensaţii unor opozanţi şi militanţi ai drepturilor omului, cum ar fi opozantul Aleksei Navalnîi sau grupul contestatar Pussy Riot.
Decizie controversată
Rusia a decis să nu-şi reia participarea la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) în acest an, potrivit unei rezoluţii adoptate recent de către Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), informează mass-media internațională, citată de Mediafax. ‘La ora actuală, nu există schimbări semnificative în poziţia Adunării. În această situaţie, Duma de Stat nu vede niciun motiv pentru care delegaţia rusă să se întoarcă la APCE, iar Rusia să-şi reia plata contribuţiei la bugetul Consiliului Europei’, se menţionează în text.
Deputaţii ruşi au denunţat faptul că APCE a încălcat drepturile Rusiei ca membru al Consiliului Europei, privând delegaţia rusă de capacitatea sa de a vota la reuniuni şi de a participa la diverse activităţi ale organizaţiei. ‘Ca rezultat al unei campanii antiruse prelungite, interacţiunea dintre Rusia şi Consiliul Europei în sfera parlamentară a fost practic suspendată, iar APCE a intrat ea însăşi într-o criză sistemică profundă prin încălcarea principiilor parlamentarismului’, se mai spune în rezoluţia Dumei ruse.
Potrivit camerei inferioare ruse, din cauza acestei situaţii, mai mult de jumătate dintre judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au fost aleşi de APCE fără participarea reprezentanţilor ruşi, fapt ce ‘pune la îndoială legitimitatea verdictelor CEDO faţă de Rusia’.
Deputaţii ruşi subliniază în acelaşi context că o situaţie similară se referă şi la activitatea comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, la alegerea căruia parlamentarii ruşi nu au participat.
Axa Berlin-Moscova
Consiliul Europei (CoE) şi Rusia trebuie să găsească o soluţie la criza cu care se confruntă de mai mulţi ani, pentru a împiedica Moscova să părăsească organizaţia, a declarat, la Strasbourg, ministrul de externe german Heiko Maas, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Consiliul Europei trece evident printr-o perioadă dificilă, suntem îngrijoraţi că Rusia continuă să se distanţeze”, a declarat şeful diplomaţiei germane la o conferinţă de presă la Strasbourg, alături de secretarul general al Consiliului Europei, norvegianul Thorbjorn Jagland.
Insistând asupra faptului că „Rusia face parte din Europa şi, prin urmare, face parte din Consiliul Europei”, Heiko Maas a afirmat că „ambele părţi trebuie să acţioneze” pentru a evita ieşirea Moscovei din CoE. Ministrul german a dat asigurări că Berlinul doreşte să „contribuie activ” la soluţionarea acestui conflict şi intenţionează să discute acest subiect cu omologul său rus, Serghei Lavrov, săptămâna aceasta la Moscova.
Ca sancţiuni după anexarea Crimeei în 2014, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), care reuneşte peste 300 de parlamentari din cele 47 de state membre, i-a privat pe parlamentarii ruşi de drept de vot. În răspuns, Moscova nu a mai trimis parlamentari la APCE şi, din 2017, nu şi-a mai plătit contribuţia anuală de 33 de milioane de euro la bugetul Consiliului Europei, ceea ce reprezintă o „încălcare a statutului”, a declarat Thorbjorn Jagland.
O încercare de modificare a regulilor APCE, care să permită o eventuală ieşire din criză, a eşuat în octombrie 2018. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 21, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Președintele rus, Vladimir Putin, nemulțumit de poziția APCE
Viitorul Consiliului Europei este pus în joc de criza persistentă cu Rusia, care boicotează Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a declarat luni preşedinta acesteia, Liliane Maury Pasquier, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este în joc viitorul organizaţiei, şi este responsabilitatea noastră să găsim o soluţie”, a declarat deputata elveţiană, reconfirmată la preşedinţia APCE, în deschiderea primei sesiuni plenare a anului la Strasbourg.
Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma, a votat anterior pentru a nu-şi trimite delegaţie la APCE, organ de deliberare ce reuneşte peste 300 de parlamentari din 47 de ţări membre ale Consiliului Europei.
În paralel, Moscova a prelungit îngheţarea a peste 30 de milioane de euro reprezentând contribuţia anuală a Rusiei la bugetul organizaţiei, care îşi are sediul la Strasbourg. „Luna iunie este limita noastră. Dacă nu va exista o soluţie în iunie, există o mare posibilitate ca noi să părăsim Consiliul Europei”, a declarat presei Ivan Soltanovski, reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul Europei.
Ofertă de pace
„O situaţie în care un stat membru, Federaţia Rusă, nu este reprezentat în Adunarea Parlamentară dar participă la alte organisme este contraproductivă şi afectează impactul nostru ca apărător al drepturilor omului şi al democraţiei pe întreg continentul”, a spus Liliane Maury Pasquier, citată de mass-media.
Anul 2019 pare unul critic pentru a găsi o rezolvare la această criză, deoarece în primul rând noul secretar general, care îl va înlocui pe norvegianul Thorbjorn Jagland, urmează să fie ales de APCE în iunie. De asemenea, regulile Consiliului Europei prevăd că un stat membru care nu îşi plăteşte contribuţia timp de doi ani poate fi, teoretic, exclus din organizaţie.
„Dacă drepturile noastre vor fi restabilite, ne vom plăti datoriile imediat”, a dat asigurări Ivan Soltanovski, adăugând că pentru moment nu vede niciun efort al APCE pentru rezolvarea problemei.
O ieşire a Rusiei din Consiliul Europei ar fi o premieră şi i-ar priva pe cetăţenii ruşi de posibilitatea de a apela la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), instituţia juridică a Consiliului. În ultimii ani, CEDO a pronunţat numeroase decizii care au condamnat Rusia şi care i-au ordonat să plătească importante compensaţii unor opozanţi şi militanţi ai drepturilor omului, cum ar fi opozantul Aleksei Navalnîi sau grupul contestatar Pussy Riot.
Decizie controversată
Rusia a decis să nu-şi reia participarea la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) în acest an, potrivit unei rezoluţii adoptate recent de către Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), informează mass-media internațională, citată de Mediafax. ‘La ora actuală, nu există schimbări semnificative în poziţia Adunării. În această situaţie, Duma de Stat nu vede niciun motiv pentru care delegaţia rusă să se întoarcă la APCE, iar Rusia să-şi reia plata contribuţiei la bugetul Consiliului Europei’, se menţionează în text.
Deputaţii ruşi au denunţat faptul că APCE a încălcat drepturile Rusiei ca membru al Consiliului Europei, privând delegaţia rusă de capacitatea sa de a vota la reuniuni şi de a participa la diverse activităţi ale organizaţiei. ‘Ca rezultat al unei campanii antiruse prelungite, interacţiunea dintre Rusia şi Consiliul Europei în sfera parlamentară a fost practic suspendată, iar APCE a intrat ea însăşi într-o criză sistemică profundă prin încălcarea principiilor parlamentarismului’, se mai spune în rezoluţia Dumei ruse.
Potrivit camerei inferioare ruse, din cauza acestei situaţii, mai mult de jumătate dintre judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au fost aleşi de APCE fără participarea reprezentanţilor ruşi, fapt ce ‘pune la îndoială legitimitatea verdictelor CEDO faţă de Rusia’.
Deputaţii ruşi subliniază în acelaşi context că o situaţie similară se referă şi la activitatea comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, la alegerea căruia parlamentarii ruşi nu au participat.
Axa Berlin-Moscova
Consiliul Europei (CoE) şi Rusia trebuie să găsească o soluţie la criza cu care se confruntă de mai mulţi ani, pentru a împiedica Moscova să părăsească organizaţia, a declarat, la Strasbourg, ministrul de externe german Heiko Maas, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Consiliul Europei trece evident printr-o perioadă dificilă, suntem îngrijoraţi că Rusia continuă să se distanţeze”, a declarat şeful diplomaţiei germane la o conferinţă de presă la Strasbourg, alături de secretarul general al Consiliului Europei, norvegianul Thorbjorn Jagland.
Insistând asupra faptului că „Rusia face parte din Europa şi, prin urmare, face parte din Consiliul Europei”, Heiko Maas a afirmat că „ambele părţi trebuie să acţioneze” pentru a evita ieşirea Moscovei din CoE. Ministrul german a dat asigurări că Berlinul doreşte să „contribuie activ” la soluţionarea acestui conflict şi intenţionează să discute acest subiect cu omologul său rus, Serghei Lavrov, săptămâna aceasta la Moscova.
Ca sancţiuni după anexarea Crimeei în 2014, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), care reuneşte peste 300 de parlamentari din cele 47 de state membre, i-a privat pe parlamentarii ruşi de drept de vot. În răspuns, Moscova nu a mai trimis parlamentari la APCE şi, din 2017, nu şi-a mai plătit contribuţia anuală de 33 de milioane de euro la bugetul Consiliului Europei, ceea ce reprezintă o „încălcare a statutului”, a declarat Thorbjorn Jagland.
O încercare de modificare a regulilor APCE, care să permită o eventuală ieşire din criză, a eşuat în octombrie 2018. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 24, 2018 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Războiul pentru Crimeea continuă la ONU
Adunarea Generală a ONU a adoptat, cu 65 de voturi pentru, 27 împotrivă și 70 de abțineri, o rezoluție privind „Situația drepturilor omului în Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol, Ucraina”, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aceasta este a treia rezoluție a ONU inițiată de Ucraina privind starea drepturilor omului în Crimeea în ultimii trei ani. Primele două rezoluții au fost adoptate de Adunarea Generală în 2016 și 2017. În acest an, documentul conține o serie de articole noi, inclusiv definirea modului în care va fi numită Crimeea de acum în toate documentele ONU.
Războiul cuvintelor
„Adunarea Generală solicită tuturor organizațiilor internaționale și agențiilor specializate ale Națiunilor Unite să folosească expresia „Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol, Ucraina, temporar ocupată de Federația Rusă” în ceea ce privește Crimeea în documentele, comunicările și publicațiile oficiale, inclusiv cu privire la datele statistice ale Federației Ruse”, se notează în rezoluție, citată de mass-media de la Kiev.
Rezoluția adoptată la 17 decembrie privind militarizarea Crimeii a cerut deja Rusiei să își retragă trupele din Crimeea. Rezoluția actuală solicită, de asemenea, în mod direct întoarcerea Crimeii Ucrainei.
„Confirmând că ocuparea forțată a Crimeii este ilegală și încalcă legea internațională, de asemenea, confirmând că aceste teritorii ar trebui returnate”, se arată în documentul preambul.
Raport special
Rezoluția se concentrează pe deținuții politici, persecuția activiștilor ucraineni și tătarii crimeeni din Crimeea, tortura și detenția ilegală, dispariția locuitorilor din Crimeea, crimele extrajudiciare, persecuția minorităților religioase, restricțiile privind libertatea conștiinței, libertatea de exprimare. ONU condamnă aceste și alte încălcări ale drepturilor omului de către Rusia pe peninsula ucraineană ocupată și notează separat că Rusia nu a îndeplinit cerințele celor două rezoluții anterioare și situația sa înrăutățit de atunci.
De asemenea, pentru prima dată, rezoluția conține un apel separat către Secretarul General al ONU pentru a pregăti pentru următoarea a 74-a sesiune a Adunării Generale a anului viitor, un raport special privind punerea în aplicare a acestei rezoluții, inclusiv cu recomandări pentru punerea sa în aplicare. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina
Liderul rus, Vladimir Putin, principalul aliat politic extern al președintelui Dodon
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, considerat unul din principalii exponenți politici pro-ruși de la Chișinău, a declarat că dorește să aibe întrevederi cu liderii de la Kiev, se arată într-un interviu publicat în buletinul „Mijnarodna polityka ta suspilistvo” (Politica internațională și societatea), coordonat de Fondul german „Friedrich Ebert”, transmite Evropeiska Pravda (Adevărul European), citat de Libertatea Cuvântului, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dodon s-a declarat convins că va primi consimțământul părții ucrainene pentru aceste întâlniri, oficialul dorind să discuta reglementarea problemei transnistrene.
Viziune prezidențială
„La prima întâlnire cu înalții oficiali de la Kiev, voi prezenta viziunea mea asupra reglementării conflictului transnistrean. Sunt convins că partea ucraineană va aprecia modul în care voi prezenta perspective respective”, a spus el.
Menționăm că în vara acestui an președintele Republicii Moldova a declarat de mai multe ori că dorește să aibe contacte oficiale cu lideri de la Kiev. Cu toate acestea, președintele Petro Poroșenko, a declarat că dialogul poate avea loc doar în cazul în care Igor Dodon va recunoaște agresiunea rusească împotriva Ucrainei, inclusiv anexarea ilegală a Crimeei. În cadrul campaniei sale electorale din anul 2016, liderul de la Chișinău a fost acuzat că susține anexarea peninsulei de către Rusia.
Rusia, destinație favorită
Președintele moldovean, Igor Dodon a plecat din nou în Rusia pentru a participa la ședința Consiliului Suprem al Uniunii Economice Eurasiatice, precum și la reuniunea informală a șefilor de state ale CSI. Vizita lui Dodon vine la doar o săptămână după mai multe întrevederi pe care le-a avut președintele moldovean cu oficiali ruși și diaspora moldovenească la Moscova și Sank-Petersburg.
Șeful statului, Igor Dodon, însoțit de Irina Vlah, guvernatoarea Găgăuziei, a declarat că la Sankt Petersburg va avea întrevederi bilaterale cu liderii altor state, precum și cu autoritățile regionale.
Statut contestat
”Republica Moldova participă pentru prima dată la summitul Uniunii Economice Eurasiatice în calitate de stat-observator, după ce la ședința din luna mai, de la Soci, R.Moldova a devenit prima țară-observator în cadrul acestei structuri economice”, afirmă președintele moldovean. La rândul său, guvernul de la Chișinău contestă acțiunile administrației prezidențiale, mizând pe apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
”Obținerea statutului de observator ne va permite să colaborăm cu mai mult succes cu țările Uniunii Economice Eurasiatice în domeniul comerțului, agriculturii, industriei, IT, economiei digitale și în multe alte sfere economice”, declara atunci Dodon.
Propunerea de a oferi R.Moldova acest statut a venit din partea președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin și a fost susținută de liderii țărilor membre ale Uniunii Economice Eurasiatice.
Cei care au votat în mai pentru ca R.Moldova să devină stat observator în cadrul Uniunii Ecomice Eurasiatice, pe lângă Vladimir Putin, au fost președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, cel al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, președintele Kîrgîzstanului, Sooronbay Jeenbekov, dar și primul ministru al Armeniei, Nikol Pașinyan, aliați de încredere ai Kremlinului. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Liderul de la Kiev, Petro Porosenko, ingrijorat de amenintarile Kremlinului
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko a reluat, sâmbătă, acuzaţiile conform cărora Rusia a adunat o forţă militară consistentă în estul Ucrainei, care este controlat de separatiştii pro-ruşi şi în Crimeea, regiunea fiind anexată de Rusia în 2014, relatează mass-media de la Kiev. „Rusia a mobilizat 80.000 de soldaţi, 1.400 de sisteme de rachete, 900 de tancuri, 2.300 de vehicule blindate, 500 de avioane şi 300 de elicoptere”, a scris Poroşenko pe Twitter. De asemenea, Moscova a construit o forţă navală puternică în Marea Neagră şi Marea Azov, zone împărţite de Rusia şi Ucraina, conform preşedintelui ucrainean.
Poroşenko a putut fi văzut pe postul de televiziune „112 Ucraina” când prezenta aeronave, elicoptere şi drone noi pentru armata ucraineană, pe fondul introducerii legii marțiale în 10 regiuni din fosta republică sovietică, majoritatea limitrofe Federației Ruse și regiunii separatiste transnistrene. Ucraina şi-a înăsprit securitatea de la zonele de infrastructură esenţială, precum centralele nucleare şi chimice sau la porturile din Marea Neagră şi Marea Azov, a precizat Poroşenko, care se află în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din 31 martie 2019.
Incident naval
Trei nave ucrainene – două vedete blindate, Berdiansk şi Nikopol, şi remorcherul Iani Kapu – au fost sechestrate duminică de forţele ruseşti în timp ce încercau să intre din Marea Neagră în Strâmtoarea Kerci, care desparte Crimeea de Rusia şi marchează accesul în Marea Azov. Una dintre nave fost atacată, iar şase marinari au fost răniţi, conform Kievului, în timp ce în varianta Moscovei au fost răniţi trei marinari, fără însă a le fi pusă în pericol viaţa. Incidentul a dus la un război al declaraţiilor, în conflict intervenind statele occidentale şi NATO. Parlamentul Ucrainei a aprobat, luni seara, legea marţială pentru 30 de zile, la frontiera cu Rusia, urmare a incidentului din largul Crimeei.
Ucraina, legea marțială în 10 regiuni
Crimeea, fortificată cu noi sisteme S-400
Al patrulea batalion de sisteme de rachete sol-aer S-400 a intrat joi în serviciu în localitatea Djankoi din nordul Crimeii, în apropiere de graniţa cu Ucraina, a anunţat agenţia de presă rusă oficială TASS, citând un purtător de cuvânt al Flotei Rusiei din Marea Neagră, potrivit Unian, citat de KARADENIZ PRESS. ‘Sisteme de rachete S-400 Triumf din cadrul unităţii de apărare antiaeriană a Districtului militar Sud (al Federaţiei Ruse) au intrat în serviciu pentru protejarea antiaeriană a Crimeii’, a precizat purtătorul de cuvânt Aleksei Rulev, conform căruia sistemele de rachetă S-400 sunt deja operaţionale.
În septembrie, Rusia a desfăşurat un batalion de sisteme antiaeriene S-400 Triumf în împrejurimile localităţii Evpatoria, pe coasta vestică a Crimeii, permiţându-i să monitorizeze zona de vest a Mării Negre, pe o rază de 600 km, acest sistem având o rază de interceptare a ţintelor aeriene de 400 de km la o înălţime de până la 30 de km.
Prima subunitate de S-400 a fost instalată în ianuarie 2017 în Feodosia, iar a doua a intrat în serviciu în ianuarie 2018 la Sevastopol.
Monitorizare intensificată
Potrivit presei regionale, Rusia va putea astfel monitoriza zona dintre Bosfor şi Odesa şi părţi din Turcia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina. În acest sens, Moscova a desfășurat și subunități specializate în peninsula Crimeea.
S-400 este destinat interceptării la mare distanţă a rachetelor balistice şi de croazieră, a bombardierelor strategice şi a altor tipuri de avioane, dar şi atacării ţintelor terestre.
Desfăşurarea noilor sisteme S-400 în Crimeea intervine în plină criză între Kiev şi Moscova, după incidentul naval din Marea Neagră în weekendul trecut, când trei nave militare ucrainene – două vedete blindate şi un remorcher – au fost interceptate cu forţa şi sechestrate de către gărzile de coastă ruse. Toţi cei 24 de marinari ucraineni – între care trei răniţi – au fost luaţi prizonieri şi plasaţi în arest preventiv pentru 60 de zile. Rusia susţine că navele ucrainene au intrat ilegal în apele sale teritoriale în apropiere de strâmtoarea Kerci, care asigură trecerea din Marea Neagră în Marea Azov. Kievul susţine, în schimb, că a fost un act de agresiune comis de partea rusă în ape neutre.
Corespondeță de la Kiev de Mihai Isac
