de Isac Mihai | aug. 26, 2020 | Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, UE
Flota militară turcă, pregătită să apere pretențiile maritime
Republica Turcia ar putea deveni partenerul României în proiectele de exploatare a gazelor din Marea Neagră, odată cu descoperirea uriaşă de gaze din apele turceşti, a declarat, luni, pentru agenția AGERPRES, Daniel Apostol, director de relaţii externe al Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze din România (FPPG), citat de mass-media de la București.
Vineri, Turcia a anunţat descoperirea unor zăcăminte evaluate la 320 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, în apropierea perimetrului Neptun Deep din apele teritoriale româneşti.
Pas important
„Descoperirea realizată de Turcia se înscrie în efortul statelor riverane Mării Negre – altele decât Federaţia Rusă (şi mă refer aici la Turcia, România, Bulgaria, Ucraina şi Georgia) – de a scăpa de sub hegemonia energetică rusească. Dintr-un importator net, Turcia s-ar transforma într-un producător semnificativ şi exportator de gaze naturale. Dar, potrivit experţilor, acest lucru nu se va întâmpla mai curând de minimum cinci ani. Turcia ar putea atrage în exploatarea acestor noi zăcăminte jucători majori la nivel global, aşa cum îşi dorea România să o facă cu perimetrele deţinute la Marea Neagră”, spune Apostol, citat de mass-media.
Potrivit acestuia, am putea asista astfel la intrarea prin Bosfor a unor mari producători mondiali, dacă Turcia nu va alege cumva o cale naţionalistă şi nu va încerca să exploateze cu resurse proprii de producţie.
Criză epocală
„Problema la ora asta este să aflăm cât din descoperirea anunţată înseamnă se va putea transforma în producţie efectivă. Iar pieţele internaţionale de energie vor dori să afle ce volum de producţie anuală ar putea intra în circuitul global al energiei şi la ce preţuri. Dar din cauza pandemiei, piaţa globală a ţiţeiului şi gazelor naturale traversează cea mai mare criză din ultimii 100 de ani, cu minime istorice la volumul cererii şi la preţuri şi cu interes şi mai scăzut în investiţii în noi producţii”, a arătat oficialul federaţiei de gaze.
Apostol a amintit că, potrivit unui studiu prezentat de FPPG realizat de Deloitte, România ar putea câştiga în următoarea decadă peste 20 de miliarde de dolari din extracţia gazelor naturale din Marea Neagră şi şi-ar asigura independenţa energetică.
„Din păcate, atitudinile populiste din Parlamentul României au dat naştere unui cadru legislativ care nu a încurajat prezenţa investitorilor strategici la Marea Neagră. Se accentuează din ce în ce mai mult riscul să „pierdem trenul” şi să nu mai găsim momentul oportun al exploatării zăcămintelor descoperite în subsolul marin, cu atât mai mult cu cât pandemia a agravat criza sectorului petrol şi gaze şi a alungat investitorii din multe zone cu grade mari de incertitudine. Iar zăcămintele descoperite de turci sunt foarte aproape de o zonă în care graniţele maritime ale Bulgariei şi României converg şi sunt nu departe de blocul Neptun al României, cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră descoperit în urmă cu opt ani de Petrom şi Exxon”, a completat Apostol.
Parteneriat pontic
Astfel că descoperirea părții turce poate fi o ameninţare economică, în condiţiile în care astfel competiţia în producţia de gaze naturale într-un areal vecin nouă, dar în acelaşi timp poate fi şi o oportunitate: dezvoltarea de unităţi de extracţie din zăcăminte de adâncime poate conduce la dezvoltarea unei infrastructuri de transport corespunzător volumelor extrase.
Pe de altă parte, o prezenţă activă a Turciei în proximitatea zăcămintelor româneşti ar putea face din această ţară riverană Mării Negre un partener posibil în realizarea proiectelor româneşti, un partener care deţine şi cheia de intrare şi ieşire către platformele marine, susţine expertul.
În opinia sa, este prematur de spus dacă descoperirea din Turcia reduce şansele de realizare a proiectului Neptun, în momentul în care nu se ştie cum anume va proceda Turcia în urmă descoperirii de la Marea Neagră. „Cum am arătat anterior, poate fi şi o ameninţare dar şi o oportunitate. Deocamdată, şansele de realizare a proiectului Neptun Deep depind de cota de populism şi de nuanţa de înţelepciune a deciziilor de la Bucureşti”, a adăugat Apostol.
Turcia, potențial enorm
Pentru Ankara, aceasta este o şansă uriaşă de a deveni exportator în regiune, scăpând de dependenţa de Rusia. „Pentru Turcia, intrarea în rândul producătorilor şi exportatorilor de energie poate fi o mare oportunitate de dezvoltare economică. În primul rând, Turcia va putea reduce semnificativ volumul importurilor de gaze naturale, salvând astfel valută forţe ce poate fi alocată altor direcţii de dezvoltare. Sigur, de la descoperire până la exploatare mai este cale lungă, dar dacă aceste rezerve de gaze naturale vor intra în circuitul comercial, Turcia poate scăpa de dependenţa de importurile de energie din Rusia, Iran, Irak, Azerbaidjan, Qatar şi chiar din SUA. Experţii sunt de părere că astfel Turcia ar economisi circa 40 de miliarde de dolari anual, ar reduce semnificativ deficitul de cont curent şi ar întări moneda naţională, lira turcească. Importurile de energie sunt cea mai importantă componentă a deficitului cronic de cont curent, la rândul său sursă masivă pentru pentru instabilitatea financiară a ţării”, a continuat reprezentantul Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze, citat de mass-media.
Mavi Vatan (Patra Albastră), ampla strategiei turcă de apărare a intereselor maritime
„Patria albastră”
Turcia s-ar transforma astfel dintr-un consumator net de energie la Marea Neagră, într-un producător şi exportator de energie, întărindu-şi astfel poziţia strategică pe care, cel puţin geografic, o ocupă la porţile Mării Negre.
„Pe de altă parte, din perspectivă geo-strategică, exploatarea zăcămintelor de gaze naturale descoperite la Marea Neagră va întări şi mai mult doctrina „patria albastră”, lansată ca teorie în urmă cu peste 10 ani de contraamiralul turc Cem Gurdeniz şi readusă pe tapet de către preşedintele Erdogan, o doctrină care încurajează Ankara să-şi impună suveranitatea pe o suprafaţă de peste 462.000 km pătraţi în Marea Neagră, Egeea şi Mediterana”, a adăugat Apostol.
În acest peisaj, Federaţia Rusă ar pierde din relevanţă, iar Turcia ar deveni un „rival”, un producător semnificativ de gaze naturale la Marea Neagră, care nu ar mai apela la importurile ruseşti. Alături de Rusia,perdanţi vor fi ceilalţi furnizori internaţionali de gaz natural din zonă, al căror loc va fi diminuat de către noul jucător astfel apărut.
Marea Neagră, interese strategice majore
România, în pericol
„Dar, în contextul căderii masive a cererii globale, în contextul unor stocuri semnificative de gaze naturale şi al preţurilor scăzute, o demarare a producţiei turce de gaze naturale la Marea Neagră poate însemna şi o scădere a relevanţei investiţiilor viitoare în acelaşi areal. România, cu cât întârzie mai mult demararea producţiei de gaze din apele adânci ale Mării Negre, cu atât mai mult are de pierdut. Independenţa energetică şi influenţa regională sunt un câştig major pentru oricine începe producţia la Marea Neagră”, a conchis responsabilul federaţiei de la București.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat vineri că ţara a descoperit cele mai mari depozite de gaze naturale din istoria sa, un câmp din Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale, adăugând că există o posibilitate ridicată să fie descoperite şi alte resurse în aceeaşi zonă, transmite Reuters, citat de mass-media de la București.
Perimetrul Tuna-1 este amplasat aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.
În perimetrul Neptun, ExxonMobil şi OMV Petrom au descoperit zăcăminte de gaze evaluate la 42-84 de miliarde de metri cubi, însă companiile nu au luat încă decizia finală de investiţie datorită climatului politic din regiune și din România. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 2, 2020 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Autoritățile de la Kiev au primit listele cu persoanelor responsabile de organizarea procesului de vot în Crimeea pentru modificarea Constituției Federației Ruse, considerat ilegal de legislația ucraineană și internațională, relatează portalul SPROTYV.INFO, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aceste date au fost transmise Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a precizat jurnalista Marianna Prysyazhnyuk pe pagina personală de FB.
„Listele colectate și trimise conțin numele tuturor celor implicați în organizarea referendumului ilegal în Crimeea, încălcând astfel art. 111 din Codul penal al Ucrainei cu privire la comiterea infracțiunii de înaltă trădare, iar instituția responsabilă de ancheta prejudiciară este Serviciul de Securitate al Ucrainei”, a mai scris aceasta.
În plus, ea a promis că listele separate ale noilor candidați pentru sancțiuni personale vor fi trimise în misiunile diplomatice internaționale acreditate la Kiev în următoarele zile.
SBU, responsabil de anchetarea organizatorilor din Crimeea
Într-un comentariu pentru Повернись живим , Marianna Prysyazhnyuk a declarat că a preluat toate datele de pe site-ul Comisiei Electorale Centrale a Federației Ruse. „Trebuie să ne dăm silința ca sistemul nostru juridic să funcționeze. Sunt convins că, în primul rând, organele statului și instanțele de judecată trebuie să își creeze, de asemenea, propria lor practică în apărarea juridică a suveranității. Aceasta este poziția mea de cetățean. Plătim taxe pentru ca totul să funcționeze. Cel puțin este dreptul meu să fac ca sistemul să funcționeze”, a explicat jurnalistul.
Ea a adăugat că a trimis lista, iar SBU are termen de o zi să deschidă un caz sau să refuze. În cazul unui refuz, jurnalista a menționat că va merge în instanță pentru a obține deschiderea cazului.
Liderul rus, Vladimir Putin, rămâne țarul federal rus până în 2036
Reaintim că la 25 iunie a început procesul de vot pentru modificarea Constituției Federației Ruse, care a durat până la 1 iulie. În special, aceste modificări vor permite liderului rus Putin să rămână președinte încă două mandate – până în 2036. Kiev-ul a făcut apel la partenerii internaționali pentru a condamna organizarea procesului de „vot” pe teritoriile ocupate din Donbass și Crimeea, conform legislației din Ucraina. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2020 | Arhiva, Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
B-1B, unul din răspunsurile strategice ale NATO
Militarizarea peninsulei Crimeea a dus la o încălcare gravă a Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (TCFE), a declarat reprezentantul permanent al Președintelui Ucrainei în Republica Autonomă Crimeea, Anton Korynevych, relatează defenseromania.ro. ,,Anexarea Pensulei Crimeea de către Federaţia Rusă a dus la o creștere accentuată a numărului de arme și echipamente militare convenționale dislocate în regiunea Mării Negre, care depășește limitele stabilite prin Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa’’, a subliniat înaltul oficial de la Kiev în cadrul unei reuniuni online a Forumului de Cooperare în domeniul Securităţii (FSC) din cadrul OSCE. Acest lucru are consecinţe grave asupra securităţii spaţiului geopolitic al Regiunii Extinse a Mării Negre, mai consideră Korynevych.
Amenințare regională
Potrivit acestuia, rachetele cu rază lungă de acţiune, dislocate de Rusia în ultimii ani, pot lovi întreaga parte a sudului Ucrainei și teritoriile țărilor vecine: „Securitatea statelor din Marea Neagră, dintre care două au suferit deja din pricina unor agresiuni străine (n.r.:-Georgia în 2008 și Ucraina în 2014), este în pericol”.
În același timp, teritoriile ocupate ale Ucrainei și Georgiei au fost transformate în „zone gri”, acestea fiind inaccesibile pentru măsurile de verificare și inspecție care se impun prin Tratatul CFE, Tratatul Cer Deschis şi Documentul Viena (VD).
Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (TCFE) a fost semnat la Paris, la 19 noiembrie 1990, de 22 state-părţi, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.
TCFE reglementează cantitatea de armament convenţional din cinci categorii (vehicule blindate, artilerie grea, tancuri, avioane şi elicoptere de luptă) pe care o deţineau statele membre NATO şi cele ale fostului Pact de la Varşovia.
S-400, pavăză pentru Crimeea
Iskander-M, răspunsul nuclear
Pe fondul dezintegrării Pactului de la Varşovia, precum şi al transformării arhitecturii mediului de securitate în Europa (încheierea Războiului Rece, desfiinţarea URSS), statele-părţi au convenit asupra necesităţii actualizării Tratatului în conformitate cu noile realităţi. În urma extinderii NATO, Federaţia Rusă a suspendat la 12 decembrie 2007 aplicarea Tratatului, acţiunea de suspendare nefiind însă prevăzută în document.
,,Acțiunile Federației Ruse sunt dominate exclusiv de interese militare și politice pentru a transforma Crimeea într-o bază militară, împreună cu intențiile Kremlinului de a se extinde dincolo de Marea Neagră”, a declarat Anton Korynevych, relatează defenseromania.ro.
El a amintit că militarizarea peninsulei de către Rusia a început aproape imediat după ocuparea şi anexarea ilegală. Aceasta include, în special, desfășurarea de trupe, arme și echipamente militare pe teritoriul ocupat al Ucrainei, în special aeronave de luptă și rachete capabile să transporte focoase nucleare – baterii de rachete operativ-tactice Iskander M, releatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
,,Ocuparea și militarizarea ulterioară a Crimeei a dus la utilizarea extinsă a navelor de război și a aeronavelor în regiunea Mării Negre și mult dincolo de Bazinul Mediteranean. Astfel, această activitate are consecințe de amploare asupra securității nu numai în regiunea Mării Negre, ci în toată regiunea sudică a Europei, precum și în Africa de Nord și Orientul Mijlociu”, a subliniat Korynevych.
Războiul manevrelor
Declarațiile oficialului de la Kiev vin pe fondul intensificării manevrelor militare efectuate de partea rusă și de state ale NATO în spațiul aero-naval al Mării Negre, după cum relata anterior agenția de presă KARADENIZ PRESS.
După recentele manevre ale avioanelor strategice americane B-1B, forțele militare rusești au răspuns cu un amplu exercițiu antiaerian, implicând sisteme de rachete antiaeriene S-400 și sisteme de rachete și atilerie Pantsir-S.
“În cadrul verificării nivelului de pregătire al forțelor și mijloacelor de serviciu ale apărării antiaeriene, echipaje ale avioanelor și elicopterelor FRMN și ale marii unități de aviație a Regiunii Militare Sud au executat un antrenament cu divizioanele de rachete antiaeriene ale sistemului S-400 și cu echipajele complexelor autopropulsate de rachete și artilerie Pantsir”, se arată în comunicatul autorităților militare ruse, citat de mass-media.
În calitate de ținte aeriene inamice au fost folosite avioane militare modele Su-27, Su-30SM și Su-24, precum și elicoptere Mi-8 și Ka-27.
În peninsula Crimeea sunt desfășurate cel puțin 10 unități militare dotate cu cu sisteme de rachete antiaeriene S-400 ori sisteme de rachete și atilerie Pantsir-S. Partea rusă efectuează periodic astfel de exerciții pe fondul intensificării exercițiilor aeriene NATO în regiune. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 20, 2020 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri
Armata rusa suspendă temporar aplicațiile
Armata rusă reduce anvergura exerciţiilor sale pe perioada pandemiei de COVID-19 şi nu planifică organizarea unor manevre în apropierea liniei de frontieră cu ţări membre ale NATO, a anunţat recent ministrul de externe rus Serghei Lavrov, citat de agenţia de presă RIA Novosti, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „În perioada pe care o traversăm cu toţii, adică în perioada epidemiei de coronavirus, militarii noştri au anunţat că reduc amploarea exerciţiilor şi că nu planifică organizarea lor în apropierea liniei de contact cu Alianţa Nord-Atlantică”, a declarat Lavrov în cursul unei videoconferinţe de presă.
Diplomație militară
În martie, viceministrul rus al apărării general-colonelul Aleksandr Fomin declarase într-un interviu acordat semioficiosului „Izvestia” că armata rusă încearcă să găsească „puncte de înţelegere” cu NATO. „Din proprie iniţiativă, am încetat să mai desfăşurăm exerciţii militare în apropierea imediată a graniţelor Rusiei cu ţări occidentale. Avioanele noastre survolează Marea Baltică cu transponderele deschise. Facem dovada unei deschideri fără rezerve în desfăşurarea exerciţiilor militare”, a afirmat Fomin, citat de grupul media RBK.
Problema avioanelor de vânătoare ruseşti care zboară cu transponderele oprite peste Marea Baltică în spaţiul aerian internaţional, în imediata apropiere a ţărilor baltice – Lituania, Letonia, Estonia, toate membre ale NATO şi unde Alianţa Nord-Atlantică efectuează misiuni de protejare a spaţiului lor aerian – au făcut obiectul mai multor controverse între NATO şi Moscova.
Moratoriu unilateral
Totodată, cotidianul Izvestia susţine că Rusia menţine de două luni un moratoriu unilateral cu privire la organizarea de exerciţii militare, sugerând că iniţiativa Moscovei nu a găsit ecou în cadrul NATO, care a desfăşurat la 15 mai operaţiunea internaţională Open Spirit în Letonia, iar în iunie plănuieşte să organizeze exerciţii denumite Allied Spirit.
Cu toate acestea, avioanele ruseşti de vânătoare continuă să survoleze Marea Baltică şi Marea Neagră, zone de interes comun la graniţa dintre Rusia şi NATO. Potrivit agenţiei de presă Interfax, două bombardiere ruseşti de tipul Tu-22M3, cu autonomie mare de zbor, au efectuat marţi un zbor deasupra Mării Negre. „În cadrul acestei misiuni, bombardierele pe distanţe lungi au parcurs circa 4.500 de km şi s-au aflat în zbor peste cinci ore”, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Apărării rus, citat de Interfax.
Contre politice
NATO ceruse anterior Rusiei să participe la actualizarea Documentului de la Viena, care defineşte măsuri de consolidare a încrederii, securităţii şi de reducere a ameninţărilor privind apariţia unor conflicte militare în regiunea ţărilor membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), notează RIA Novosti şi Izvestia.
Documentul de la Viena a fost încheiat sub egida OSCE pentru facilitarea interacţiunii între Rusia şi NATO în domeniul securităţii. Documentul datează din 1991, iar de atunci a fost actualizat de mai multe ori. El conţine mecanismele de bază pentru prevenirea incidentelor militare în Europa, precum şi reguli de notificare asupra unor exerciţii militare.
Relaţiile dintre Rusia şi NATO s-au deteriorat după ce Moscova a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea, pe fondul unei politici faţă de Occident amintind de perioada Războiului rece. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 2, 2019 | Știri, Ucraina
Noua putere de la Kiev controlează Rada Supremă
Noul ministru de externe al Ucrainei, Vadim Pristaiko, a declarat că prioritățile politicii externe ale Ucrainei sunt restabilirea păcii în Donbas și redobândirea Crimeei, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Cea mai mare prioritate a noastră în politică externă, sarcina numărul unu, este restabilirea păcii în Est și redobândirea Crimeei”, a spus Pristaiko. „Prioritățile de politică externă anunțate de președintele Zelenski rămân neschimbate – UE și NATO. Totul este suficient de clar aici, acestea sunt temele pentru acasa ce trebuie făcute pentru a aduce statul nostru la distanță de un braț întins, sau mai bine zis, de o decizie politică”, a adăugat el.
UE și NATO, parteneri
Pristaiko a remarcat experiența și resursele UE și NATO pe care Ucraina le poate folosi. „Există experiența și resursele membrilor acestor organizații, la dispoziția noastră, inclusiv financiare. Trebuie doar să învățăm cum să le utilizăm în mod eficient”, a adăugat ministrul.
Potrivit lui PristayIko, Ucraina are nevoie de pace și accelerare a dezvoltării economice și sociale. „Avem nevoie de eforturi coordonate, investiții interne, activarea capitalului uman pentru a stabliza producția post-industrială, a crește exporturile. Avem nevoie de pace și stabilitate – este ceea ce războiul ne fură”, a spus el.
În același timp, Pristaiko a subliniat că Ucraina trebuie să învețe de la partenerii săi străini, care nu uită niciodată de interesele lor in domeniul energiei, comerțului și problemelor de securitate.
„Că doar vedem cum în Europa devine din ce în ce mai greu să se prelungeasca sancțiunile împotriva Rusiei, cum se construiește treptat Nord Stream-2, iar liderii străini din nou bat pragurile pe la Moscova penur a strânge mâna cu Putin sau chiar a dansa cu el”, – a observat el. (N.G.)
