Putin: „Aţi luat-o razna? „. Crimeea rămâne rusească. 18 martie, dată simbol pentru Rusia putinistă

Putin: „Aţi luat-o razna? „. Crimeea rămâne rusească. 18 martie, dată simbol pentru Rusia putinistă

Sigur-de-victoria-în-alegerile-prezidențiale-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-este-plictisit-de-campania-electorală-inexistentă-din-Federația-Rusă

Sigur-de-victoria-în-alegerile-prezidențiale-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-este-plictisit-de-campania-electorală-inexistentă-din-Federația-Rusă

Preşedintele rus Vladimir Putin a exclus orice posibilitate a unei reveniri a peninsulei Crimeea la Ucraina, și a cărei anexare în martie 2014 se află la originea unei serii de sancţiuni occidentale împotriva Rusiei, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cu doar câteva zile înaintea scrutinului prezidenţial din 18 martie, care ar urma să-i asigure lui Putin un al patrulea mandat şi rămânerea la putere până în 2024, postul de televiziune Rossia-1 a difuzat duminică, 11 martie, pe reţelele sociale ruse Vkontakte şi Odnoklassniki un film de circa două ore dedicat preşedintelui rus.

La întrebarea dacă Rusia va fi într-o zi obligată să înapoieze Crimeea Ucrainei, Putin a răspuns sec: „Nu, aţi luat-o razna? Circumstanţe de acest gen nu există şi nu vor exista niciodată”.

Propagandă pură

În acest documentar intitulat „Putin”, jurnalistul Andrei Kondraciov, care conduce echipa de campanie electorală a liderului de la Kremlin, îi adresează lui Putin o serie de întrebări pe o gamă largă de teme, începând cu Siria şi terminând cu viaţa personală a liderului rus.

„Sunteţi capabil să iertaţi?”, îl întreabă Kondraciov pe Putin. „Da”, răspunde preşedintele rus, după care adaugă: „Mai puţin trădarea”. Acest răspuns vine pe fondul numeroaselor morți suspecte ale unor foști oficiali din serviciile secrete ruse care au colaborat cu statele occidentale, precum fostul spion rus Serghei Skripal.

Putin, fără greșeală

În documentar apar şi apropiaţi şi aliaţi ai preşedintelui rus, precum prietenul său din copilărie, violonistul Serghei Roldughin, sau fostul cancelar german Gerhard Schroeder, care nu încetează cu laudele la adresa lui Putin. „Sincer vorbind, nu aş fi în stare să menţionez o singură greşeală pe care s-o fi făcut (Putin)”, spune şeful gigantului petrolier Rosneft, Igor Secin. „Îşi asumă mereu responsabilităţile”, menţionează la rândul său directorul serviciilor de securitate ruse (FSB), Aleksandr Bortnikov.

Forțele militare ruse, fără însemne, au ocupat rapid obiectivele strategice din Republica Crimeea și orașul Sevastopol

Forțele militare ruse, fără însemne, au ocupat rapid obiectivele strategice din Republica Crimeea și orașul Sevastopol

18 martie, dată simbolică

Organizarea alegerilor prezidențiale pe data de 18 martie are o puternică încărcătură simbolică, în urmă cu 4 ani, pe 18 martie 2014, fiind semnat tratatul de aderare al Republicii Crimeei și Sevastopolului la Federația Rusă, tratat ratificat de parlamentul federal rus în data de 21 martie 2014.

Cu această ocazie, Putin a ținut un discurs triumfalist în fața majorității elitelor militare, politice, culturale și economice din Federația Rusă. „Înaintez Parlamentului şi îi cer să ia în considerare legea constituţională care prevede acceptarea în Rusia a două noi teritorii ale Federaţiei – Republica Crimeea şi oraşul Sevastopol”, a declarat atunci Putin. „Crimeea a fost întotdeauna şi rămâne parte integrantă a Rusiei”, a adăugat liderul rus, criticând decizia liderului sovietic Nikita Hruşciov, din urmă cu peste 6 decenii, de a transfera Crimeea Ucrainei Sovietice. „Crimeea a sfârşit într-un cu totul alt stat. Rusia a realizat că nu a fost doar un jaf, ci un jaf la drumul mare”, a acuzat atunci liderul de la Kremlin.

Dincolo de disputa privind statutul Crimeei, Vladimir Putin a dat atunci asigurări că Rusia nu încearcă să anexeze şi alte teritorii ale Ucrainei. „Nu-i credeţi pe cei care vă spun că Rusia vrea să să ia şi alte teritorii în afară de Crimeea. Nu avem nevoie de asta. Crimeea a fost întotdeauna şi a ruşilor şi a ucrainenilor, dar şi a tătarilor din Crimeea”, a declarat atunci președintele rus.

Victorie asigurată

Creditat cu peste 70% din intenţiile de vot, potrivit ultimelor sondaje, Putin a refuzat să participe la dezbaterile televizate, evitând şi mitingurile electorale, cu excepţia unei manifestaţii de susţinere din 3 martie, la care s-a adresat mulţimii timp de mai puţin de trei minute. În schimb, Putin este omniprezent la televiziunea publică, unde deplasările sale sunt acoperite mediatic aproape în totalitate şi care i-a consacrat deja mai multe documentare.

Niciunul dintre concurenții săi nu sunt considerați independenți de analiștii străini ori de opoziție de la Moscova. (N.G.)

 

Share our work
UE prelungește o parte a sancțiunilor anti-ruse

UE prelungește o parte a sancțiunilor anti-ruse

Uniunea Europeană, decisă să mențină sancțiunile împotriva Kremlin-ului și a elitei ruse

Uniunea Europeană, decisă să mențină sancțiunile împotriva Kremlin-ului și a elitei ruse

Uniunea Europeană a anunţat că a prelungit cu încă şase luni, până la 15 septembrie 2018, sancţiunile impuse împotriva a 150 de responsabili ruşi şi rebeli ucraineni pentru implicare în conflictul din estul Ucrainei, relatează mass-media internațională, citând un comunicat emis de Consiliul European. ‘O evaluare a situaţiei nu a justificat o modificare a regimului sancţiunilor’, a precizat Consiliul European, în comunicat, preluat și de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Decizia va intra în vigoare la 13 martie, odată cu publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Sancțiuni la nivel înalt

Mai mulţi membri ai guvernului rus şi personalităţi apropiate de preşedintele Vladimir Putin figurează pe lista neagră a UE. Sancţiunile vizează 150 de ruşi şi ucraineni, printre care numeroşi lideri rebeli, şi 38 de ‘entităţi’ (firme, organizaţii sau partide politice) care ‘compromit sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei’. Cei vizaţi de sancţiuni au conturile blocate în UE şi nu pot obţine viză de intrare pe teritoriul Uniunii.

Restricții pe bandă rulantă

Alte măsuri instituite de UE în replică la criza din Ucraina includ sancţiuni economice vizând sectoare specifice ale economiei Rusiei (în vigoare deocamdată până la 31 iulie 2018) şi măsuri restrictive de răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastapolului, măsuri limitate la aceste teritorii (în vigoare până la 23 iunie 2018), precizează comunicatul Consiliului European.

Oportunitate pentru Rusia

Restricţiile impuse de Occident Rusiei vor rămâne pentru totdeauna, a apreciat anterior vicepremierul rus Dmitri Rogozin într-un interviu apărut în cotidianul economic Kommersant. ”Sancţiunile reprezintă o reacţie a vechiului inamic la întărirea noastră. Şi ele vor fi ridicate numai dacă vom deveni din nou slabi”, a afirmat Rogozin, responsabil de industria de apărare în guvernul premierului Dmitri Medvedev. Sancţiunile, în opinia sa, sunt o oportunitate pentru ca Rusia să-şi arate cele mai bune trăsături ale caracterului naţional.

Întrebat dacă sancţiunile nu reprezintă o piedică pentru înzestrarea armatei ruse cu armament modern, Dmitri Rogozin a spus că există unele ”dificultăţi”, dar măsurile necesare pentru depăşirea lor au fost luate. ”A fost creat un comandament antisancţiuni pe lângă Colegiul din cadrul complexului militaro-industrial (VPK), a cărui sarcină principală constă în a preveni perturbările în livrarea la termen a produselor militare către clienţii interni şi externi”, a explicat Rogozin pentru mass-media rusă.

Sancțiuni americane

Moscova face obiectul unor sancţiuni din partea SUA, după ce preşedintele american Donald Trump a semnat legea CAATSA care vizează Rusia, Iran şi Coreea de Nord. În toamnă, Casa Albă a prezentat o listă cu persoane şi entităţi din sectorul industriei militare şi al serviciilor de informaţii ruseşti vizate de sancţiuni.

Departamentul de Stat a declarat că documentul va deveni un factor de descurajare pentru cei care doresc să încheie tranzacţii cu firme ruseşti şi a dus deja la „miliarde de pierderi pentru industria rusă de apărare”.

UE şi SUA au impus din 2014 sancţiuni sectoriale Rusiei pentru rolul său în criza de Ucraina: anexarea peninsulei Crimeea şi susţinerea rebelilor separatişti în estul acestei ţări, fapt negat constant de Moscova. De atunci, sancţiunile au fost prelungite, iar în unele cazuri extinse. SUA au impus împotriva Rusiei noi sancţiuni pentru ingerinţa în alegerile prezidenţiale câştigate de Donald Trump, în timp ce Moscova neagă orice amestec, acuzând la rândul său implicarea occidentală în alegerile prezidențiale din Federația Rusă, programate pentru data de 18 martie 2018. (N.G./M.I.)

Share our work
ANALIZĂ: Cum vrea să câștige Putin un nou mandat cu voturile din zonele cu conflicte inghețate

ANALIZĂ: Cum vrea să câștige Putin un nou mandat cu voturile din zonele cu conflicte inghețate

Putin la un miting din campania electorală la Moscova. Foto credit: Balkan Insight

Fără un rival real, Vladimir Putin se pregătește să câștige un nou mandat la Kremlin, după alegerile prezidențiale din Rusia ce ar urma să aibă loc pe 18 martie. Deși este creditat în sondaje cu peste 60% din intențiile de vot, Putin vrea să-și asigure pe victorie confortabilă la o mare diferență de ceilalți 7 contracandidați înscriși în această cursă.

Ceea ce este însă interesant este numărul mare pe care Rusia îl va deschide pentru acest scrutin peste hotare și mai ales zonele în care se vor trimite multe buletine de vot. În afara graniețor vor exista 400 de secții în 145 de țări, unele dintre aceste fiind în teritorii nerecunoscute și zone de conflicte înghețate precum Transnistria, Abhazia, Osetia de sud, Nagorno-Karabah sau mai nou anexata Crimee.

Numărul acestora a crescut față de precedentul scrutin pentru alegerile parlamentare din 2016 de la 372 la cele 400 din prezent, a anunțat săptămâna trecută șeful Comisiei Electoral Centrale de la Moscova, Vasili Likachev.

În Transnistria, Rusia va deschide 24 de secții de votare pentru aceste prezidențiale, unde va distribui nu mai puțin de 192.000 de buletine de vot pentru circa 220.000 de deținători de cetățenia rusă. Numai în 2017, ambasadorul rus la Chișinău Farit Muhametșin spunea că Rusia a oferit circa 10.000 de cetățenii ruse. La ultimele alegeri din Federația Rusă, în regiunea separatistă transnistreană au fost deschise doar 12 secții de votare. Totodată, observatorii au semnalat cazuri de transport organizat a alegătorilor în majoritatea centrelor urbane din Transnistria.

Mai mult, separatiștii transnistreni sunt gata să facă și campanie pentru Putin. Șefa comisiei electorale de la Tiraspol, Elena Gorodețkaia, a declarat pentru Kommersant că autoritățile separatiste de la Tiraspol s-au angajat să asigure transport tuturor celor care vor dori să voteze și, pe lângă aceasta, în toate localitățile din stânga Nistrului vor fi lipite 60.000 de anunțuri cu adresele și numerele de telefon ale secțiilor de votare.

Deși la ultimele alegeri pentru Duma de Stat a României, organizate în Transnistria, numai 56.000 de oameni s-au prezentat la urne, de data aceasta Rusia a trimit un număr record de buletine de vot în cuantum de 192.000.

Chiar și publicația rusă Kommersant scrie că Kommersant, prezența transnistrenilor la urne este dificil de prognozat prognozabilă, în condițiile în care populația din regiune este plecată sau muncește peste hotare, iar lipsa listelor electorale deschide posibilitatea „ajustării” rezultatelor. Mai exact, a fraudării lor.

Prezent pe 4-5 martie la Moscova la un forum al Fundației „Lumea rusă”, liderul separatist Vadim Krasnoselski a afirmat că la acest scrutin, Tiraspolul va face tot ce îi stă în putință pentru a se obține un cvorum mare. „Scopul principal este de a organiza procesul electoral astfel încât, la 18 martie, să avem un număr record a celor prezenți la urne „, a spus Krasnoselski repetând că viitorul Transnistriei este legate de dorința de intrare în componența Federației Ruse.

Kommersant mai scrie Soviet Suprem din Transnistria va organiza la Tiraspol, pe 12-13 martie, cu câteva zile înainte de scrutin, un forum intitulat „Viitorul împreună cu Rusia”. Scopul este de a-i mobiliza pe locuitorii regiunii separatiste care dețin cetățenia rusă să voteze pentru Vladimir Putin. Mai mult, acești vor instala o mare inscripție în piața Tiraspolului pe care va întipărit sloganul „Putin este președintele nostru”.

Acțiuni similare în Abhazia și Osetia de Sud

La fel ca la Tiraspol, Putin va conta și pe sprijinul abhazilor și osetinilor. Rusia va deschide aici nu mai puțin de 16 secții în Abhazia și alte 9 în Osetia de Sud, cele două republici geogieni, aflate sub controlul de facto al Rusiei, așa cum este și cazul Transnistriei.

Și în Abhazia, administrația separatistă se va ocupa de bunul mers al alegerilor. „Guvernul va face tot posibilul pentru a corgniza alegerile prezidențiale rusești din Abhazia la un nivel înalt, la fel cum s-a întâmplat și în dățile anterioare”, declara luna trecută așa-zisul premier abhaz, Beslan Bartsits.

Deși nu s-a specificat câte buletine de vot vor ajunge în micile republici separatiste caucaziene la acest scrutin petru alegerile prezidențiale din Rusia, cifrele vor fi și ele cu siguranță ridicate.

În 2012, nu mai puțin 89.000 de locuitori din Abhazia au fost înregistrați pentru alegerile prezidențiale din Rusia în 2012, potrivit Comisiei Electorale Centrale din Federația Rusă. De asemenea, în Osetia de Sud au fost înregistrați 36.500 de locutitori.

În Abhazia, pretinsul lider Raul Khajimba a ordonat serviciilor speciale să se ocupe de bunul mers al votării pentru a asigura securitatea secțiilor de votare.

Vot masiv și în Crimeea

Putin așteaptă multe voturi și Crimeea, acolo unde Rusia va deschide nu mai puțin de 31 de secții de votare. Presa ucraineană scrie că locuitorilor li s-ar fi promis o sumă echivalentă cu 56 de dolari americani pentru participarea la scrutin.

Potrivit informațiilor Comitetului alegătorilor din Ucraina, 27 de comisii teritoriale de alegeri și 1.164 de comisii electorale de circumscripție au fost formate ilegal în Crimeea. Mai mult, în Sevastopol s-au format 4 comisii teritoriale și 181 de comisii raionale. Pentru buna desfășurare a alegerilor din peninsula ocupată, inclusiv orașul Sevastopol, autoritățile ruse au tipărit aproximativ 1,4 milioane buletine de vot. 

Comitetul alegătorilor din Ucraina a mai cerut Procuraturii ca localnicii care se vor face parte din acest proces al alegerilor din Rusia organizate în Crimeea să fie acuzate de trădare, fapt ce ar echivala cu pedepse cu închisoarea între 12 și 15 ani, conform legislației ucrainene.

Ce spun experții

Experții nu văd cu ochi buni rezolvarea acestor conflicte înghețate, ci mai degrabă ca spații în care Rusia poate face astfel de manevre, inclusiv unele ce țin de politica internă.

Participații la o conferință organizată, marți, la Chișinău, de către Asociația pentru Politică Externă (APE), au concluzionat că aceste conflictele înghețate existente se vor menține fără ca soluționarea acestora să progreseze și că Putin nu va permite slăbire acestor pozițiile care îl avantajează și ale cărora mecanisme au fost create în timp de Rusia.

Cercetător științific al Centrului de Studii Post-Sovietice, Andrei Deviatkov, a declarat că în contextul discursurilor din campanie, se observă cum Rusia și SUA se văd ca adversari strategici promovând o politică de concurență, inclusiv în zona Europei vestice.

Astfel, politica vestică își va păstra politica de loialitate față de regimurile existente în țările precum Ucraina și Moldova, chiar dacă aici lipsesc reformele. „În aceste condiții, niciun actor la nivel global și regional nu este interesat să schimbe statutul de statu quo-ul în jurul conflictelor înghețate, fie Moldova sau Georgia”, a spus Andrei Deviatkov, citat de IPN.

Putin, fără rival în cifre

Alegerile prezidențiale din Rusia sunt programate pentru data de 18 martie, iar Putin nu are nici de această dată rival. Cu toate acestea, Putin vrea să arate că va câștiga unanim acest scutin în care peste 25% din secții de votare din afara granițelor Rusiei se regăsesc în teritorii cu conflicte înghețate sau anexate. Acest fapt ridică mari semne de întrebăre în legătură cu posibilitatea reală de fraudare a acestor alegeri.

În cadrul alegerilor din acest an se vor prezenta opt candidați: Serghei Baburin – Partidul Umanitar, candidatul Partidului Comunist Pavel Grudinin, actualul președinte rus Vladimir Putin, candidatul Partidului Inițiativei Civile – Ksenia Sobchak, președintele partidului rus, Maxim Suraykin, comisarul prezidențial pentru drepturile antreprenorilor, Boris Titov, co-fondator al partidului Yabloko Grigory Yavlinsky și șeful Partidului Liberal Democrat din Rusia, Vladimir Jirinovski.

Putin se află în fruntea sondajelor cu circa 63,5% din opțiunile rușilor, conform un sondaje realizat pe 1 martie de către Fundația pentru Opinia Publică, pe locul doi clasându-se Vladimir Jirinovski cu 7,3% și apoi comunistul Pavel Grudinin cu 6,3%.

Mădălin Necșuțu, Corespondență de la Chișinău pentru KARADENIZ PRESS

Share our work
Ucraina, ofensivă juridică împotriva Federației Ruse pentru apărarea apelor teritoriale din Marea Neagră

Ucraina, ofensivă juridică împotriva Federației Ruse pentru apărarea apelor teritoriale din Marea Neagră

Podul peste strâmtoarea Kerci, strategic pentru continuarea ocupației rusești în Crimeea

Podul peste strâmtoarea Kerci, strategic pentru continuarea ocupației rusești în Crimeea

Ministerul de externe de la Kiev a anunţat recent că Ucraina a depus un memoriu la o instanţă de arbitraj de la Haga, în cadrul Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), în sprijnul drepturilor sale asupra apelor teritoriale din jurul peninsulei Crimeea, informează Xinhua, citată de mass-media de la București. „Memoriul reclamă că Rusia a încălcat drepturile suverane ale Ucrainei în Marea Neagră, Marea Azov şi strâmtoarea Kerci”, se arată într-o declaraţie a ministerului, care precizează că Ucraina acuză Rusia de „furtul resurselor energetice şi piscicole ale Ucrainei, în detrimentul mijloacelor de trai ale pescarilor ucraineni, şi de blocarea traficului către porturile ucrainene, prin construirea unui pod peste strâmtoarea Kerci”.
Procedura de arbitraj conform UNCLOS a fost iniţiată de Ucrania în septembrie 2016.

Pod strategic, gaură neagră

Construcţia podului de 19 km care leagă Crimeea de Rusia urmează să se încheie anul acesta. Mass-media din Federația Rusă și alte state au atras atenția asupra corupției endemice care afectează construcția acestui pod, care a ajuns să coste triplu față de suma calculată inițial. Contractul, în valoare de câteva miliarde de dolari SUA, a fost acordat în mod direct companiei oligarhului rus Arkady Rotenberg, un apropiat al lui Vladimir Putin, aflat pe lista de sancțiuni a UE pentru implicarea în războiul din Donbass și anexarea Crimeei.
Strâmtoarea Kerci este singura cale de acces maritim din Marea Neagră către porturile ucrainene de la Marea Azov. Crimeea a fost anexată de Rusia în 2014, după un referendum local nerecunoscut internaţional. (N.G.)

Share our work
War Games: Rusia vs. NATO, deasupra Mării Negre

War Games: Rusia vs. NATO, deasupra Mării Negre

Avioanele ruse si americane se joaca de-a razboiul pe cerul Marii Negre

Avioanele ruse si americane se joaca de-a razboiul pe cerul Marii Negre

Marina SUA a dat publicității filmarea în care un avion rusesc a fost extrem de aproape de a intercepta un avion american de supraveghere, relatează serviciul de presă al US Navy, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Evenimentul s-a petrecut deasupra Mării Negre, fiind doar ultimul din seria de incidente dintre cele două tabere.

Piloţii americani susţin că avionul rusesc s-a apropiat la doar un metru de avionul SUA.  Acţiunea avionului rusesc a forţat avionul marinei să îşi încheie misiunea mai devreme, a declarat unul dintre oficiali.

Declarații americane

Departamentul de Stat al SUA a făcut o declaraţie publică în care a acuzat Rusia că „încalcă flagrant înţelegerile existente şi dreptul internaţional”. „Acesta este cel mai recent exemplu de activităţile militare ruseşti care nu ţin cont de normele şi acordurile internaţionale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert.

„Cerem Rusiei să înceteze aceste acţiuni care cresc riscul unei erori, pun în pericol piloţii de ambele părţi şi pot duce la coliziuni aeriene”, a mai declarat aceasta.

US Naval Forces Europe a oferit mai multe detalii: „Această interacţiune a fost determinată de apropierea avionului rus la un metru şi intrând în traiectoria de zbor a avionului EP-3 american, determinând EP-3 să zboare în atmosfera perturbată din urma lăsată de avionul rus” a declarat purtătoarea de cuvânt US Naval Forces Europe, Pamela Kunze.

„Avionul american opera în conformitate cu legea internaţională şi nu a provocat această acţiune din partea ruşilor”, a adăugat ea.

Tinta neidentificata aeriana

Ministerul Apărării din Rusia a declarat că avionul de război rusesc a zburat „în concordanţă cu legile internaţionale” atunci când s-a apropiat de avionul american. Instituţia a adăugat că „o ţintă neidentificată aeriană” a fost detectată în timp ce se apropia de spaţiul aerian rusesc.

„Un avion de război Su-27 a fost trimis pentru a intercepta ţinta şi s-a apropiat de avion la o distanţă sigură şi a identificat avionul ca fiind un ER-3E american. Echipajul avionului a raportat informaţiile şi a zburat alături de avionul american pentru a se asigura că acesta nu încalcă legile spaţiului aerian  rusesc”, a spus ministrul citat de mass-media.

Ironii rusești

Ministerul rus al Apărării a avertizat din nou SUA că Crimeea este acum teritoriu al Rusiei şi în consecinţă avioanele spion americane ce se apropie de această peninsulă se vor întâlni cu avioane ruse, nu ucrainene, informează mass-media regională, citata de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

‘Dorim să reamintim comandantului Grupului Operativ 67 al Flotei a 6-a (a SUA) că Crimeea este teritoriu inalienabil al Rusiei. Odată cu trimiterea piloţilor în misiuni de recunoaştere în această zonă a Mării Negre, trebuie să ia în calcul că ei vor fi întâmpinaţi de avioane ruse, nu de cele ale partenerilor lor ucraineni’, se arată în comunicatul Ministerului rus al Apărării, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. O altă opţiune, continuă comunicatul cu acelaşi ton ironic, ‘este ca toate echipajele (americane n.red) să primească noile hărţi cu traseul corect al frontierelor spaţiului aerian al Rusiei’.

Conform versiunii Ministerului rus al Apărării, avionul EP-3 s-a apropiat de frontiera spaţiului aerian al Crimeei cu transponderul închis, motiv pentru care avioane de vânătoare ruse au fost ridicate de la sol pentru a-l monitoriza. ‘Manevrele avionului de vânătoare rus au fost cele uzuale, absolut legale şi nu au creat vreun pericol pentru avionul american’, a indicat ministerul rus.

Forţele aerospaţiale ruse ‘vor continua să asigure supravegherea frontierelor spaţiului aerian al Rusiei (…) Dacă aceasta provoacă depresii sau fobii piloţilor americani, recomandăm părţii americane să renunţe la aceste zboruri în apropierea frontierelor ruse sau să revină la masa negocierilor pentru a conveni asupra regulilor’, conchide comunicatul.

Intensificarea tensiunilor

Numărul misiunilor de interceptare a avioanelor rusești de către NATO a crescut în ultimii ani pe fondul intensificării tensiunilor dintre Occident și Moscova privind implicarea Rusiei în criza din Ucraina. De asemenea, Kremlinul joacă periculos, provocând avioanele NATO, în spațiul aerian internațional, deasupra Mării Negre.

Un avion rus de vânătoare Su-27 a interceptat la începutul săptămânii un avion de supraveghere american deasupra Mării Negre, a anunţat ministerul apărării de la Moscova. Ştirea a fost difuzată de agenţia de presă rusă RIA, preluată de Reuters. Potrivit Agerpres, Departamentul Apărării de la Washington a protestat, arătând că avionul spion american EP-3E Aries II nu a intrat în spaţiul aerian al Rusiei. „După ce avionul de supraveghere al Marinei Militare a SUA şi-a modificat cursul, îndepărtându-se de frontieră, Su-27 a revenit la bază”, afirmă partea rusă.

Incident în apropierea Marii Britanii

La mijlocul lunii ianuarie 2018, Forţele Aeriene Regale britanice au ridicat luni de la sol două dintre avioanele lor militare Typhoon pentru a intercepta bombardiere ruse care zburau în apropierea spaţiului aerian al Marii Britanii, acţiunea aviaţiei britanice făcând parte dintr-o operaţiune internaţională la care au luat parte şi avioane militare belgiene, transmite DPA. ”Ca parte a unui răspuns internaţional, avioanele de vânătoare ale Forţelor Aeriene Regale au interceptat bombardiere ruse care se apropiau de spaţiul aerian al Regatului Unit”, a menţionat Ministerul Apărării britanic pe contul său de Twitter.

Forţele Aeriene Belgiene au precizat, la rândul lor, că două dintre avioanele lor F-16 au interceptat două bombardiere ruse Blackjack într-o zonă olandeză a spaţiului aerian al NATO, deasupra Mării Nordului. ”Graţie zborului lor supersonic, avioanele belgiene F-16 au fost capabile de a-şi îndeplini misiunea, garantându-vă securitatea”, a scris pe Twitter armata belgiană.

Anterior, un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Londra, citat de Reuters, anunţase că două avioane militare Typhoon din Forţele Aeriene Regale au fost ridicate luni de la sol pentru a intercepta avioane ruse în apropierea spaţiului aerian al Marii Britanii. Avioanele militare britanice au decolat de la baza aeriană Lossiemouth, din apropierea localităţii scoţiene Moray.

War Games și în 2017

La începutul lunii august 2017, avioane de luptă spaniole și finlandeze au fost trimise pentru a intercepta trei avioane rusești care zburau în apropierea spațiului aerian al Estoniei, a anunțat NATO într-un comunicat. Potrivit Alianței Nord-Atlantice, avioanele rusești erau două MiG-31 și o aeronavă de transport Antonov AN-26. ‘Două avioane spaniole F-18 care participă la misiunea de poliție aeriană a NATO în statele baltice au decolat de la baza aeriană Amari din Estonia’, a precizat Alianța. ‘Avioane finlandeze au decolat de asemenea pentru a intercepta aeronavele’ rusești, a adăugat NATO. Finlanda nu este membră a acestei alianțe militare.

De asemenea, la finele lunii iunie 2017, ministerul apărării de la Moscova a anunțat că un avion american de recunoaștere RC-135 a virat periculos de aproape de un avion de vânătoare rusesc Su-27, deasupra Mării Baltice, relata agenția de presă RIA. Potrivit aceleiași surse, avionul Suhoi a interceptat și un alt avion RC-135 în aceeași zonă.

Poziția SUA asupra incidentului a fost diferită. Pentagonul a acuzat Rusia de interceptarea periculoasă a unui avion american RC-135 în spațiul aerian internațional de deasupra Mării Baltice. Un purtător de cuvânt al departamentului american al apărării a afirmat că pilotul unui avion rusesc Su-27 a zburat prea repede și nu și-a controlat bine avionul. Statele Unite nu au făcut nimic care să provoace un astfel de comportament, a susținut căpitanul Jeff Davis, din partea Pentagonului. (M.A.B./M.I.)

Share our work