Fostul șef al MIEPO, Vitalie Zaharia (stânga), alături de premierul Pavel Filip (centru) și Ministrul Economiei, Chiril Gaburici (dreapta)
Toplider SRL, firma controlată de fostul director al Organizației de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor din Moldova (MIEPO), Vitalie Zaharia, a câștigat, din 2012 până în prezent, 90 de contracte cu statul, în mărime de circa 42,5 de milioane de lei.
Fostul funcționar de stat a ascuns în declarația de avere veniturile companiei înregistrată pe numele nevestei sale, Iuliania Zaharia.
Licitații cu leduri de câteva ori mai scumpe decât în magazine.
Guvernul Republicii Moldova a alocat, începând din 2011, între 10 și 15 milioane de lei pentru un program de activităţi menite să reintegreze localitățile de pe cele două maluri ale Nistrului. Programul prevede, mai exact, lucrări de întreținere a infrastructurii în localitățile din zona de securitate și în cele din stânga Nistrului aflate sub jurisdicția Chișinăului. Este vorba de reparația clădirilor instituțiilor de învățământ, ale administrației locale, instalarea și extinderea rețelei de iluminare stradală, precum și asigurarea funcționării instituțiilor din mecanismul de soluționare a diferendului transnistrean.
„Măsuri de încredere înseamnă, de fapt, acțiunile organizate pe ambele maluri ale Nistrului, pentru apropierea oamenilor. Acest program reprezintă mai curând acțiuni de dezvoltare regională”, a observat Ilia Trombițki, președinte al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Nistru „Eco-Tiras”, organizatoarea mai multor acțiuni de consolidare a încrederii pe cele două maluri fără niciun ban de la stat.
Trombițki a mai precizat că nu vede nicio voință din partea Moldovei să facă pași pentru îmbunătățirea relațiilor dintre oamenii și autoritățile locale din Moldova și Transnistria. „În 2012, am invitat Biroul de Reintegrare să participe la acțiunile noastre de consolidare a încrederii, chiar și cu puțini bani, nu contau banii, ci intenția, dar am fost expediat la PNUD”, a mai spus Trombițki.
„Copilul” de 42 de milioane
Unele dintre cele mai importante firme câștigătoare ale licitațiilor pentru întreținerea obiectivelor din această parte a Republicii Moldova au fost societățile cu răspundere limitată Toplider și Nobil Invest. Ambele companii sunt specializate în domeniul iluminatului stradal, dar mai execută lucrări de amenajări interioare și exterioare.
Cea care a deschis cele două companii este Iuliania Zaharia, soția fostului director al Agenției pentru Atragere de Investiții și Promovarea Exportului (MIEPO), Vitalie Zaharia. Începând de la deschidere, mai 2012, până în prezent, Toplider a obținut, în cadrul programului activităților de reintegrare a statului și în afara acestuia – toate cu statul – contracte în valoare de circa 42.500.000 de lei. Este interesant că Toplider a obținut primul contract la doar două luni de la fondare, în iulie 2012.
La rândul său, Nobil Invest a câștigat de la deschidere, din ianuarie 2013, până în august 2016, licitații în valoare de 1.160.000 de lei, potrivit registrului de achiziții publice. În august 2016, proprietara și administratoarea Nobil Invest a devenit Elena Calmîș.
Poveste pentru „Odoraș”
Iuliania Zaharia a relatat în mai 2015 povestea afacerii sale Revistei pentru părinți „Odoraș”: „Într-o noapte, m-am pomenit să trec prin unul dintre sutele de sate ale acestei ţări în care lipseşte cu desăvârşire iluminatul stradal. Nu ştiu pe câţi dintre cetăţeni îi deranjează acest întuneric, dar pe noi ne-a deranjat. Şi atunci, s-a născut ideea […] Toplider este cel de-al treilea copil al meu căruia i-am dat naştere acum patru ani.”
Iuliania Zaharia, împreună cu soțul său Vitalie Zaharia în revista „Odoraș”. Foto: Odoraș
„Compania Toplider este prima din Moldova care oferă tehnologii noi, ecologice şi econome în domeniul iluminatului public, autonom, cu utilizarea panourilor fotovoltaice […] 12 raioane din Moldova vor beneficia de această investiţie”, spunea Iuliania Zaharia în mai 2015.
Calitate pe hârtie, „chinezării” în realitate
Numai că declarațiile Iulianei Zaharia distonează cu un caz înregistrat în comuna Geamăna, Anenii Noi. Trebuie precizat că această localitate nu a beneficiat de programul Guvernului pentru reintegrare a țării.
Firmele Toplider și Nobil Invest au avut în decembrie 2015 un litigiu cu Primăria Geamăna. Această primărie a organizat o licitație pentru procurarea unor leduri de 30W, la care au participat cele două companii – Toplider și Nobil Invest.
Ambele companii au pierdut licitația și au contestat decizia autorității contractante la Agenția Achiziții Publice. Ele și-au motivat demersul prin faptul că Primăria Geamăna ar fi elaborat un caiet de sarcini cu încălcări care ar fi favorizat anumiți operatori economici.
La rândul său, organizatorii licitației și-au argumentat decizia prin faptul că au constatat neconcordanțe între actele prezentate de către Toplider și Nobil Invest și caracteristicile tehnice ale becurilor.
„Termenul de garanție al bunurilor solicitat în caietul de sarcini este 60 de luni. Contestatarii au indicat aceste date în ofertele lor, însă, în urma unei analize mai ample a informațiilor prezentate, grupul de lucru a depistat că termenul de garanție al ledurilor constituia de fapt 24 de luni”, se menționează într-o decizie a Agenției Achiziții Publice emisă în martie 2016. Același document arată că Toplider și Nobil Invest au indicat în certificatul de conformitate din plicul cu ofertă o țară de origine a ledurilor, iar în caracteristicile corpurilor de iluminat – alt stat de proveniență a produselor.
„În actele din plic, ei [Toplider si Nobil Invest] au arătat că producătorul e dintr-o țară europeană, dar când am analizat certificatele de conformitate, am descoperit că erau din China”, a declarat reporterilor primarul acestei localități, Eduard Sturza.
„Eu aud prima dată de tipuri… de nu știu ce… Este comerț liber și orice persoană are dreptul să achiziționeze ce vrea și de oriunde”, a comentat Vitalie Zaharia această situație.
„Grupul de lucru le-a cerut să prezinte certificatele conform actelor prezentate. Cu toate astea, nu au prezentat. În plus, conform legii cu privire la achiziții, am cerut să le inspectez bunurile pe care le procuram noi la depozitul lor, dar au refuzat să ne ofere accesul. Prin urmare, ofertele lor au fost respinse”, a adăugat primarul de Geamăna.
Agenția Achiziții Publice a apreciat în decizia emisă în acest caz că grupul de lucru poate să descalifice ofertantul la orice etapă a procedurii de achiziție dacă va constata că datele de calificare pe care acesta le-a prezentat sunt eronate sau incomplete sau dacă refuză să prezinte informația suplimentară solicitată.
Cu toate astea, la 14 martie 2016, Agenția Achiziții Publice a respins contestațiile societăților Toplider și Nobil Invest, dar a anulat și rezultatele licitației. Autoritatea și-a motivat decizia prin faptul că Primăria Geamăna a elaborat un caiet de sarcini contrar prevederilor Regulamentului cu privire la achiziția bunurilor.
„Ei [Toplider și Nobil Invest] și-au obținut scopul, licitația ne-a fost anulată. Din această cauză, am mai pierdut un an bugetar. Care e sensul să respingi contestația dacă tot ne anulezi și licitația? Ei au câștigat cauza, să zicem așa”, a conchis primarul de Geamăna.
6.000 de lei pentru un bec
Nicolai Lungu, primar de Roșcani, Anenii Noi, ne-a spus că a fost sunat de către Biroul politici de reintegrare pentru a depune cât mai rapid dosarul pentru un proiect de iluminare stradală. „Ne-au anunțat că avem 195.000 de lei la dispoziție pentru acest proiect de iluminare”, își amintește primarul Lungu. Primaria Roșcani a anunțat concurs achiziționarea becurilor și serviciilor pentru iluminare stradală și a invitta 12 agenți economici. Doar patru firme au depus oferte, dintre care doua au fost Toplider și Nobil Invest. Grupul de lucru a selectat, în decembrie 2016, compania Toplider, pentru că a dat prețul cel mai mic la produse și servicii.
Primarul de Roșcani a precizat că suma de 195.000 de lei a fost plătită pentru 33 de leduri. Prin urmare, un singur bec ajunge la aproape 6.000 de lei. În această sumă intră montajul și materialele necesare.
Suma este una mare dacă ar fi să o comparăm cu cele care se găsesc la magazinele de specialitate. Cel puțin, patru experți în domeniu, consultați de reporteri, au spus în unanimitate că prețul plătit în cadrul licitației pentru leduri și montarea lor este exagerat.
Pentru a vedea cât costă becurile și a compara prețurile acestor produse, reporterii au mers la mai multe magazine din Chișinău. Prețurile la leduri variază între 800 și 2.500 de lei, în funcție de calitate, fără însă a lua în calcul montajul. Cele mai scumpe leduri sunt produse de firma Phillips, care ajung la circa 2.500 de lei per bucată.
Colaj: Becuri instalate în localități în care licitațiile au fos câștigate de Top Lider și, pentru comparație, prețurile la becuri din magazine
De asemenea, reporterii au solicitat de la mai multe firme specializate oferte de prețuri pentru procurarea și instalarea a 33 de leduri. Una dintre companii a cerut pentru achiziționare și montare, cu toate materialele necesare, 33 de leduri, suma de 70.000 de lei. Un alt agent economic a oferit următoarea listă de prețuri: „În jur de 700 de lei pe un led de 50 w, 100 de lei pentru felinar, după care 350 de lei pentru montaj și depinde de câți metri de cablu este nevoie”.
Trebuie menționat faptul că reporterii au solicitat documentele privind organizarea licitațiilor de la zece primării în care a câștigat concursurile compania Toplider, fără a indica numele acesteia în demersul lor. În urma solicitărilor făcute, reporterii au primit răspunsuri doar de la patru primării. Mai mult, unele autorități locale au preferat să anunțe administrația companiei Toplider despre demersul reporterilor, ascunzându-se după tot felul de tertipuri pentru a nu pune la dispoziție actele solicitate.
În trei dintre răspunsurile primite, autoritățile locale au expediat copiile proceselor-verbale și dările de seamă ale grupului de lucru, în care nu sunt indicate detaliile tehnice și prețurile corpurilor de iluminat, ci doar valoarea banilor cheltuiți în ansamblu.
Singurul răspuns complet a fost din partea Primăriei Plop-Știubei, Căușeni. Această localitate a beneficiat de finanțare pentru extinderea rețelei de iluminat stradal din partea Biroului politici de integrare. Primăria a organizat licitația de două ori din cauza că ofertele agenților economici nu au coincis indicațiilor din caietul de sarcini. În urma concursului a fost declarat câștigător compania Toplider, care a anunțat cel mai mic preț pentru ledurile și serviciile sale.
Fiind solicitată de către autoritatea contractantă să explice de ce prețurile sale sunt atât de reduse, Toplider a răspuns: „Compania Toplider SRL este importator direct de echipamente (plafoane LED) și accesorii necesare pentru executarea lucrărilor de iluminare; realizarea multiplelor proicte presupune utilizarea în cadrul acestora a unor volume foarte mari de echipament, utilaj, materiale de construcție, accesorii, ceea ce permite companiei, în primul rând, să dispună de stocuri foarte mari de materie primă importantă achiziționată la prețuri foarte mici, iar, în al doilea rând, să negocieze și să achiziționeze cu reduceri mari materialele necesare direct de la producători sau alți importatori”.
La vedere funcționar, în spate milionar
Vitalie Zaharia, soțul Iulianiei Zaharia, patroana și administratoarea firmei Toplider, a fost în perioada martie 2016–septembrie 2018 director general al Organizației de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova. În declarațiile de avere și interese personale a lui Vitalie Zaharia pentru 2016–2017, la secțiunea veniturile obținute de subiectul declarării și membrii familiei sale, nu a indicat decât salariul de la MIEPO în mărime de circa 200.000 de lei.
El nu a declarat nici mașină și nici casă, ci doar un lot de 12 ari. Fostul funcționar de stat a ascuns în declarația de avere veniturile companiei înregistrată pe numele nevestei sale, Iuliania Zaharia.
Reporterii au mers la sediul Toplider să discute cu directoarea companiei, Iuliania Zaharia, dar l-au găsit în biroul firmei, muncind, pe soțul directoarei, fostul funcționar Vitalie Zaharia. Chiar și așa, el a spus că nu are habar de companiile respective. „Nu am mințit niciodată în viața mea și nu am făcut mașinații. Din câte știu, Iuliania Zaharia este exact același lucru – o persoană foarte nobilă și are rezultate foarte frumoase. Este o persoană de excepție, care face foarte multe lucruri bune și nu a făcut tot felul de lucruri neplăcute. Totul este transparent”, a declarat el reporterilor, preîntâmpinându-i să fie „foarte atenți și să nu scrie minciuni”.
Întrebat despre soția sa, fostul director MIEPO a spus că este plecată în străinătate. În schimb, a acuzat reporterii că scriu „la comandă”, că sunt „obraznici” și că „vor să scrie minciuni”. Publicăm mai jos discuția integrală cu Vitalie Zaharia atunci când a fost surprins muncind în biroul directoarei companiei Toplider.
„Haideți să vă înregistrez. Cine v-a trimis, mi-e interesant? Am aflat deja la comanda cui scrieți!”, a amenințat el reporterii.
Au urmat apoi o serie de bâlbe prin care fostul director de la MIEPO a încercat să se disculpe de faptul că a încălcat legea și nu a trecut în declarația sa de funcționar al statului o afacere de familie pe firma Toplider, cu un venit de nu mai puțin de 2,25 de milioane de euro.
Judecătorul american Dan Aaron Polster a venit la Chișinău pentru a ajuta la reformarea sistemului judiciar. Potrivit acestuia, 30 de ani „nu este suficiet timp pentru schimbarea societății”, spune magistratul american într-un interviu pentru portalul Balkan Insight. Sistemul judiciar plin de hibe funcționale al Republicii Moldova este considerat un fel de călcâi al lui Ahile pentru această țară – motiv pentru care aliații occidentali presează autoritățile moldovenești să reformeze acest sector.
Reformele considerate vitale pentru modernizarea celui mai sărac și posibil cel mai corupt stat al Europei rămân în incertitudine, totuși, în contextul alegerile parlamentare ce vor avea loc în circa patru luni de zile. Având în vedere reforma justiției, ambasada SUA a adus în țară doi judecători federali din SUA pentru a ajuta la instruirea viitorilor magistrați din R. Moldova. Judecătorul Dan Aaron Polster este din Districtul de Nord din Ohio, în timp ce Eduardo Robreno este judecător senior în districtul de est din Pennsylvania. Ei au venit să se antreneze și să împărtășească experiența lor cu viitorii judecători ai Republicii Moldova de la Institutul Național de Justiție din Chișinău.
Polster declară că reforma instanțelor a fost o sarcină dificilă. „În Republica Moldova există unele provocări. Cel mai important este construirea unui sistem judiciar puternic și eficient, având în vedere originea [sovietică] a acestei țări „, a declarat Polster într-un interviu pentru BIRN. El susține că moștenirea epocii sovietice încă cântărește foarte mult asupra sistemului de justiție din R. Moldova, iar aproape trei decenii de independență nu au fost suficiente pentru a construi un sistem care să funcționeze eficient.
Polster a mai spus că nimic nu se poate face rapid, deoarece a trecut doar o perioadă relativ scurtă de timp de la căderea Uniunii Sovietice în 1991. „Poate 30 de ani sună ca o perioadă lungă, dar nu poți mișca lucrurile peste noapte. Nu este o perioadă așa de mare pentru a schimba o societate, este abia o generație „, a adăugat el.
R. Moldova are o istorie vizată de o corupție endemică în acest sector sensibil de la sfârșitul perioadei sovietice. O schemă masivă de spălare a banilor, denumită „Spălătoria rusă”, a fost pusă în mișcare prin implicarea activă a zeci de judecători corupți, care au emis hotărâri dubioase pe parcursul anului 2010 și 2014. Singura pedeapsă pe care au primit-o a fost să părăsească sistemul. Nu au fost puși în spatele gratiilor.
Corectitudinea și transparența, absolute necesare
Judecătorul Robreno din Pennsylvania a declarat în cadrul unei conferințe de presă, organizate la Chișinău joia trecută, că un început bun pentru reforme ar fi ca toți magistrații să fie complet transparenți cu privire la veniturile și averile lor.„Mesajul pe care l-am adus este importanța unui sistem judiciar independent, cinstit, transparent și responsabil, esențial pentru valorile democratice și societatea civilă”, a spus Robreno.
Cu toate acestea, opinia publică rămâne înclinată să creadă că sistemul de justiție este încă obedient puterii executive și legislative și că nu există un sistem clar de separare a puterilor în stat și echilibru între acestea. Scandalurile de corupție din țară sunt încă tratate foarte diferit. Fostul prim-ministru Vlad Filat este acum în spatele gratiilor, după ce omul de afaceri Ilan Shor l-a denunțat pentru luare de mită. Cu toate acestea, Shor, un om de afaceri controversat, a fost condamnat în iulie 2017 pentru participarea la furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc.
În prezent, el va candida pentru un loc în alegerile parlamentare viitoare din februarie 2019. La rândul său, fostul primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a fost acuzat de corupție, dar nu a fost condamnat, fiind presat să își depună mandatul. Mai mult, Filat și Chirtoacă, în mod semnificativ, au fost oponenți politici ai liderului partidului de guvernământ al Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc. În iunie 2018, două instanțe au anulat, fără rezerve, rezultatele cursei pentru Primăria Chișinăului ca urmare a unor pretinse acuzații de fraudă electorală, în ciuda faptului că toți observatorii internaționali au semnalat rezultatul alegerilor drept unul corect.
Anularea a declanșat o reacție puternică din partea Bruxelles-ului, care a suspendat ajutorul macrofinanciar la Chișinău în iunie 2018, după ce anterior a redus fonduri de peste 20 de milioane de euro destinate reformării sistemul judiciar, motivând lipsa voinței politice de a reforma acest sector .
Oficialii UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la un posibil rezultat similar după alegerile parlamentare. Polster a mai spus că pentru cetățenii unei țări nu există vreun drept mai important decât libertatea de a vota. „În țara mea, nu există nici un drept mai mare sau mai important. Este esențial ca judecătorii să protejeze toate drepturile cetățenilor, iar dacă ar fi un drept mai mare, acesta este dreptul poporului la alegeri corecte „, a concluzionat judecătorul Polster.
În urmă cu nu foarte mult timp, România era văzută ca un exemplu în regiune în lupta anticorupție. Cel mai de valoare produs imagologic de export devenise DNA-ul. Am crezut atunci cu toții că România se află deja pe un drum ireversibil și contabilizam succesele. Cifrele statisticilor erau îmbucurătoare, iar România a ajuns rapid și s-a menținut pe primul lor în materie de creștere economică în UE.
Dar obiceiurile rele nu mor repede, spune o vorba înțeleaptă. Astfel asalturile coordonate ale baronilor locali în frunte cu liderul PSD Liviu Dragnea au schimbat rapid starea de fapt. De la începutul anului trecut, România este un vulcan intern de instabilitate și un precendent periculos pentru regiune, acolo unde țări precum Polonia, Ungaria sau Turcia au călcat demult pe această cale.
România a constituit mereu un exemplu pentru R. Moldova. O țară la standardele căreia basarabenii au tânjit nu numai din punct de vedere al Unirii, dar și al nivelul de trai și civilizațional în genere. Numai că, de circa un an, și la Chișinău lucrurile alunecă cu un ritm accelerat spre autorianism.
Ultimul raport al Freedom House, din luna aprilie, califica R. Moldova drept o țară cu „regim hibrid” cu un grad foarte ridicat de ajungere în zona autocrației. Guvernul pro-european s-a dovedit mai degrabă unul de conivență cu socialiștii pro-ruși și președintele Dodon.
Deși certați și aparent pe poziții ideologice antagonice, PD și PSRM și-au dat mâna în toate momentele de cumpănă din ultimii ani.
Începând de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2016, pe care Dodon nu le-ar fi câștigat niciodată fără aportul decisiv al trustului de presă al democraților, și până la ultima decizie luată împreună și vot și apoi promulgare de către majoritatea PD și Dodon privind ontroversata reformă fiscală.
Am asistat numai în ultimul an la trei momente-cheie în Republica Moldova care au pus pe butuci speranța unui stat de drept.
Primul a fost în iulie 2017, atunci când 74 de parlamentari PD și PSRM au pus umărul la schimbarea sistemului de vot din unul proporțional în mixt, un sistem care favorizează cele două partide în ciuda protestelor vehement de la Bruxelles.
Al doilea, în iunie 2018, atunci când au fost anulate rezultatele alegerilor pentru Primăria Chisinau, câștigată de Andrei Năstase. Și atunci, decizia instanțelor controlate politic a venit la sesizarea pierzătorului socialist Ion Ceban.
Iar al treilea moment a venit atunci când majoritatea parlamentară a PD și sateliții lor de la PPEM au votat pentru reforma fiscală, iar la scurt timp președintele Igor Dodon a promulgat această lege lăudându-o ca fiind bună și că trebuia făcută mai demult.
Reforma fiscală ascunde printre grămada de pomeni electorale pentru funcționari și companii private, un aspect foarte important și anume legalizarea averilor dobândite ilicit pentru suma de 3%.
Atât grupurile de interese economice din jurul PD, dar și din cel al PSRM-ului, au găsit o portiță să-și legalizeze astfel de bani negri, necontabilizați până acum în economia reală. Bani ilegali din furtul miliardului, dar și cei veniți la socialiști din Bahamas din conturile unor firme rusești sunt doar câteva exemple.
Mai mult de atât R. Moldova riscă să devină un hub al criminalității frontaliere, după ce Guvernul a găsit o modalitatea ingenioasă să facă bani prin vânzarea de cetățenii contra 100.000 de euro sau 250.000 de euro în învestiții.
Atlfel spus, oricine poate veni acum în R. Moldova, cu condiția să nu fie dat în urmărire prin Interpol, își poate cumpăra cetățenia și apoi introduce în circuitul financiar legal averi ilicite pentru un mic comision de 3% care va merge la stat.
Măsura vine după ce UE a oprit robinetul cu bani care se scurgea în R. Moldova și pe care guvernarea să-i deschidă și mai tare în acest an electoral, făcându-și campanie pe banii UE cu diverse pomeni electorale.
Tocmai de aceea, dacă în cazul României avem de-a face cu un grup infracțional ascuns în spatele liderul PSD Liviu Dragnea, cel care este doar vârful și exponentul mafiei gulerelor albe, peste Prut avem grupuri de interese care și-au făcut un partid, au ajuns la putere și deschid acum supapa nu doar pe hoție internă ci și internațională.
Acest fapt nu poate duce decât la ciclicitate.
Între 2012-2014, în R. Moldova s-a furat un miliard de dolari pe intern din sistemul bancar moldovenesc și s-au spălat, pe extern, peste de 20 de miliarde de dolari, bani ai mafiei rusești, în ceea ce jurnaliștii au numit schema „Landromatul rusesc”. O schemă complexă ce a implicat sistemul de justiție endemic corupt al R. Moldova și un șir de bănci europene și moldovenești, dar firme paravan din paradisuri fiscale.
Tocmai aceste scheme de corupție și demantelarea premeditată a sistemului de justiție au determinat oamenii să iasă în stradă la București, așa cum probabil vor ieși și la Chișinău, duminică, pe 26 August, acolo unde o parte dintre ei vor înnopta.
Nimeni nu vrea să traiască în sărăcie și nesiguranță, iar explozia mămăligii nu este decât o chestiune de timp. O bombă cu ceas care ticăie sub pernele unor astfel de personaje pentru care autoritarismul nu este decât umătorul pas firesc iar sfidatoarea deja o rutină.
Președintele Igor Dodon, c0=semnatar al așa-zisului Acord de investiții în 2006 în calitate de ministrul al Economiei și Comerțului și patronul Danube Logistic, Thomas Moser – iulie 2017, în portul Giurgiulești.
Autoritățile Republicii Moldova nu știu astăzi ce valoare au investițiile făcute Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), singura ieșire indirectă la mare a R. Moldova, chiar dacă au acordat facilități enorme investitorilor, se arată într-o investigație publicată de Evenimentul Zilei, ediția de Republica Moldova.
De exemplu, unul dintre aceștia, Bemol Retail, în opt ani de zile, între 2007 și 2014, a beneficiat de facilități fiscale în valoare de circa 1557,9 milioane de lei, dar nu și-a îndeplinit mai multe obligații asumate.
Investitorul general, Danube Logistics, plătește, conform Acordului de Investiții din 2004, o taxă anuală de doar 1.000 de dolari pentru arendarea a unui teren de 120 de hectare, pe o perioada de 99 de ani, din care a obținut doar 55 de hectare. În plus, aceasta şi clienţii săi sunt scutiţi de achitarea plăţilor şi taxelor pentru exploatarea portului şi obiectivelor portuare, cu excepţia plăţilor navale, care se calculează şi se achită luându-se ca bază prețul de 0,0062 dolari SUA pentru un metru cub din volumul navei. Statul moldovenesc a acordat facilități fiscale rezidenților PILG până în 2030. Aceasta este realizarea pe care și-o adjudecă actualul președinte Igor Dodon, unul din arhitecții proiectului.
Acordul de Investiție ”Cu privire la Portul Internțional Liber ”Giurgiulești”, publicat în premieră
Acordul de Investiție Cu privire la Portul Internațional Liber ”Giurgiulești”, încheiat în 2004 între Guvernul R. Moldova şi trei firme – Azpetrol SRL (în prezent, Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (Danube Logistic SRL), Azpetrol Refinery SRL (Bemol Refinery SRL), subsidiare atunci ale Azpetrol Oil Services Group B.V, nu a fost publicat în Monitorul Oficial și nici nu a fost făcut public. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) a solicitat de căteva ori autorităților, inclusiv Ministerului Economiei, să ne ofere copia documentului, dar demersurile noastre au fost ignorate. În procesul documentării acestei anchete, CIJM a reușit să obțină copia documentului, pe care îl publicăm în premieră.
Din Acordul de Investiție, desprindem că executivul moldovenesc s-a obligat să creeze cadrul legislativ prin care să asigure înlesnirea investițiilor de către cele trei firme – Azpetrol SRL (în prezent, Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (Danube Logistic SRL), Azpetrol Refinery SRL (Bemol Refinery SRL).
La rândul lor, cele trei companii și-au asumat angajamentul să facă mai multe investiții: Azertrans – să construiască infrastructura PILG, precum și să extindă terminalul de mărfuri, de pasageri și cel petrolier; Azpetrol – să construiască și să întrețină o rețea de desfacere a produselor petroliere și să investească în dezvoltarea portului, iar Azpetrol Refinery – să construită o rafinărie de petrol.
Guvernul R. Moldova se obliga să cumpere suprafețele de teren care nu erau în proprietatea statului și care urmau să fie părți componente ale PILG. De asemenea, Executivul trebuia să arendeze Azertrans-ului o suprafață de 120 de hectare pentru 99 de ani contra unei plăți anuale de 1000 de dolari.
Acordul prevedea accesul și folosirea unei porțiuni de râu din vecinătatea portului. Azertrans trebuia să achite costurile legate de schimbarea destinației terenurilor agricole în terenuri industriale. Numai că plata urma să se facă eșalonat, pe o perioadă de zece ani, începând cu al șaselea an de la intrarea în vigoare a înțelegerii.
Guvernul se mai obliga să reconstruiască și să repare, pe banii contribuabililor, rețeaua de drumuri, calea ferată, rețeaua electrică, conducta de gaz și liniile de telecomunicații necesare pentru funcționarea PILG, practic, toată infrastructura adiacentă. Azertrans avea dreptul să se conecteze la orice infrastructură feroviară de stat existentă sau viitoare situată în vecinătatea portului.
Această generozitate a fostei guvernări comuniste ne-a fost explicată de către Thomas Moser, actualul director al Danube Logistics, fosta Azertrans, prin faptul că R. Moldova se afla într-o situație financiară extrem de dificilă.
Scutiri cu nemiluita
Cele trei companii urmau să achite impozit pe venit pentru activitățile lor, după cum urmează: 25% în primii zece ani de activitate, pentru ca ulterior scutirea de impozit pe venit să se ridice la 50%.
Mai mult, Azpetrol urma să fie scutit de impozitul pe venit în cazul în care înregistra cheltuieli capitale în valoare de 5 milioane de dolari pentru o perioadă de cinci ani consecutivi. De asemenea, compania urma să fie scutită de același impozit în cazul în care acumula cheltuieli capitale în cuantum de 10 milioane de dolari pentru o perioadă suplimentară de alți doi ani.
Vedere din satelit a Portului Giurgiulești
Șirul scutirilor nu se oprește aici. Cele trei companii urmau să aibă tratament preferențial în mai multe cazuri: la scutirea de TVA privind achiziționarea activelor Terminal SA (obiectiv de stocare în cadrul portului), la arenda terenului de la Guvern, amplasat în limitele teritoriului portului de către Azertrans, și la arendarea ulterioară a pământului de către Azpetrol Refinery de la Azertrans. Cei trei investitori au fost scutiți de TVA și pentru desfacerea mărfurilor și serviciilor pe teritoriul R. Moldova.
Orice marfă adusă pe teritoriul R. Moldova de către Azpetrol, indiferent de calea pe care era transportată, a fost scutită de TVA. În plus, Azpetrol urma să își însușească TVA-ul, pentru o perioadă de opt ani, la vânzarea produselor petroliere prin intermediul oricărei benzinării, taxă care trebuia de altfel transferată la bugetul de stat.
Cei trei „investitori” au fost scutiți de plata accizelor pentru toată perioada termenului de 25 de ani pentru comercializarea produselor petroliere și alte mărfuri desfăcute pe teritoriul R. Moldova. De altminteri, aceștia erau scutiți de accize și pentru produsele petroliere, precum și alte mărfuri livrate de către ei sau în folosul lor pe teritoriul PILG.
Colac peste pupăză, angajații „investitorilor”, fie că e vorba de apatrizi, fie cetățeni străini, erau scutiți de plata în bugetul asigurărilor sociale (pensii, șomaj, asigurări medicale). Conform acordului, ei nu sunt obligați să plătească nici taxele vamale pentru produsele petroliere sau alte mărfuri, cu excepția taxelor pentru proceduri vamale și cele ecologice. Azpetrol a fost scutită de taxele vamale la importul pe orice cale a mărfurilor ce urmau să fie folosite la construcția benzinăriilor.
Fără prea multe controale și cu BNM la cheremul lor
Tot în cadrul acordului, statul se angaja să permită transferul discreționar al profitului obținut în urma „investițiilor” peste hotarele R. Moldova.
Mai mult, se obliga să intervină pe lângă Banca Națională a Moldovei pentru a permite operațiuni bancare excepționale pentru cele trei firme, în cel mult trei zile de la data solicitării.
Firma care are în arendă zeci de hectare din port.
La capitolul „control financiar” al Acordului, Guvernul se abținea să facă auditul activităților celor trei firme. El putea să efectueze un singur control pe an, doar în prezența reprezentantului său. Conform unui raport al Curții de Conturi, nici măcar acest control anual nu a fost efectuat de către organele abilitate.
Actualul proprietar al Danube Logistics, Thomas Moser, ne-a declarat că el a insistat asupra acestui detaliu pentru a evita eventualele controale abuzive din partea autorităților fiscale. Numai că această situație, după cum s-a constatat, a dus la imposibilitatea statului de a putea contabiliza volumul de investiții în raport cu înlesnirile fiscale pe care le-a acordat de-a lungul anilor.
La capitolul obligațiilor adiționale ale Guvernului, se menționează că acesta se obliga să se consulte cu Azertrans în ce privește dezvoltarea eficienței activităților pe Dunăre, precum și să faciliteze condițiile de tranzit ale mărfurilor oricărui investitor prin România sau Ucraina pe cale ferată.
Obligațiile investitorilor
Azertrans se obliga să încheie și să dea în exploatare Terminalul de Mărfuri și pe cel de pasageri în decursul a cinci ani de la data intrării în vigoare a Acordului, obligația asumată ulterior de executivul moldovenesc.
În cazul în care Guvernul nu și-ar fi îndeplinit vreuna dintre obligațiile prevăzute de înțelegere, indiferent de acestea, termenele stabilite pentru construcția celor două obiective urmau să se prelungească de la sine. Azpetrol Refinery trebuia, conform aceluiași paragraf, să construiască și să dea în exploatare rafinăria în șase ani, lucru care nu s-a mai întâmplat până astăzi.
Acordul a avut un termen de valabilitate de 25 de ani de la data intrării în vigoare, cu excepția arendei terenului, care era pentru o perioadă de 99 de ani. Conform Acordului, statul R. Moldova urma să ofere în arendă cele 120 de hectare investitorului general Azertrans contra sumei, Atenție! de 1.000 de dolari pe an.
Însă nici executivul de la Chișinău nu și-a îndeplinit până în prezent această obligație, oferind către Azertrans doar 55 de hectare. Celelalte 65 de hectare nu au ajuns nici astăzi în posesia investitorului din cauza că proprietarii privați ai terenurilor refuză să vândă statului aceste terenuri contra unei sume standard oferite conform unei legi în vigoare a exproprierilor.
Cât a pierdut statul din TVA-ul neîncasat
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) a efectuat un control fiscal total privind corectitudinea calculării, achitării impozitelor, taxelor și plăților obligatorii la buget pentru perioada 1 ianuarie 2011 și 31 martie 2015, constatând că Bemol Retail „a atribuit neîntemeiat, în perioada 2011-2014, la deduceri unele cheltuieli (cheltuieli exagerate pentru chiria stațiilor de alimentare cu combustibil și a terenurilor aferente; servicii de asistență și consultanță juridică; dobânzile lunare aferente creditelor bancare; cheltuieli comerciale; cheltuieli privind plata pentru închirieri de bunuri efectuate în interesul persoanei cu funcții de răspundere în baza contractului de locațiune a imobilului etc.) în valoare totală de 109,9 milioane de lei, înregistrând pierderi în scopuri fiscale, care au condiționat micșorarea venitului impozabil și, respectiv, neachitarea impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător pentru 2012–2014”.
Dar beneficiile nu se opresc aici. În paralel, „investitorul în PILG mai beneficiază de o altă facilitate – scutirea de TVA”, care a însumat doar pe perioada menționată circa 598,3 milioane de lei.
Pe toată această durată, nimeni nu a venit să deranjeze cu vreun control BEMOL Retail SRL.
IFPS arată de asemenea că, la finele lui 2014, BEMOL Retail dispunea de 19 stații de alimentare cu produse petroliere proprii și 36 de stații arendate, iar în primul trimestru al anului 2015 – de 20 de stații proprii și 24 de stații arendate, fapt ce confirmă încălcarea prevederilor Acordului de investiții.
În prezent, Bemol are 50 de stații PECO conform Google Maps.
Potrivit fostului administrator al Bemol Retail, Thomas Moser, extinderea rețelei de benzinării BEMOL și profitul de pe urma acestei afaceri ar fi trebuit să ajute la dezvoltarea infrastructurii portuare, lucru care nu s-a întâmplat.
Prin urmare, după Moser, însăși construcția stațiilor PECO nu reprezenta obiectivul principal, deoarece produsele petroliere puteau fi desfăcute și prin stații arendate. În consecință, deși BEMOL Retail a beneficiat din partea statului de o gamă largă de facilități, nu a contribuit la dezvoltarea PILG și nu a plătit taxe și impozite la stat după cum arată raportul.
„Aici sunt banii dumneavoastră!”
BEMOL Retail a mai fost scutită de orice fel de plată de TVA pentru produsele petroliere aduse și comercializate pe teritoriul R. Moldova. Această companie avea dreptul să aplice TVA la produsele pe care le importa și apoi le vindea, dar va avea dreptul de a reține în proprietatea sa TVA-ul, care, în condițiile fiscale, se transfera la bugetul de stat. Așadar, pentru 2011–2015 (trimestrul I), facilitatea privind TVA rămasă în proprietatea entității a constituit 692,5 milioane de lei.
Cei de la BEMOL Retail nu s-au preocupat prea mult nici de crearea de locuri de muncă. Numărul acestora a început să descrească de la 886 de angajați, în 2011, la numai 656, în 2014, ajungând în prezent la peste 570 în 2016.
La rândul său, reprezentantul acestei companii, Viorel Barbănouă, ne-a declarat în cazul auditului menționat mai sus: „La noi nu a avut loc auditul la care vă referiți și de la noi nu s-a solicitat niciun fel de informație în vederea efectuării acestuia”. Acesta a evitat să răspundă la întrebarea ce valoare au investițiile făcute de către Bemol Retail în PILG.
Amintim că, potrivit Acordului de Investiții, Danube Logistics ar fi trebui să primească în arendă pe 99 de ani o suprafață de teren de 120 de hectare pentru dezvoltarea PILG.
Până în prezent însă această companie a intrat în posesia a 55 de hectare. Potrivit unor documente publicate pe Wikileaks, Thomas Moser, conducătorul Danube Logistics SRL, ar fi declarat în urmă cu câțiva ani responsabilului de domeniul economic al Ambasadei SUA la Chișinău că construcția portului progresează, însă nu în ritmul stabilit, denunțând corupția și birocrația din R. Moldova.
Mai mult, Moser, potrivit aceleiași surse, era îngrijorat de interesul pe care îl manifesta fostul președinte Vladimir Voronin față de acest obiectiv.
Cel dintâi a semnalat faptul că construcția este frânată prin „interferența mai multor concurenți din Rusia și România, în special Lukoil, interesați de terminalul petrolier.
În cele din urmă, deși Portul de pasageri urma să fie construit de Azertrans/Danube Logistics, Guvernul a hotărât ca obiectivul să fie ridicat de Ministerul Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor prin intermediul ÎS „Portul Fluvial Ungheni”. Astfel, Danube Logistics a fost obligat să cedeze 0,5 hectare, din cele 55, Guvernului R. Moldova pentru construcția Portului de mărfuri și pasageri.
Potrivit acelorași documente, „Moser se temea ca EASEUR Holding B.V. să nu fie înlăturată din afacerea portului”: „Moser se teme că acei concurenți din Rusia și România țes intrigi împotriva sa cu sprijinul unor elemente din guvern”.
Thomas Moser a evitat să ne vorbească despre aceste detalii din documentele diplomatice ale SUA, însă ne-a spus că așteaptă ca statul să le ofere restul, circa 65 de hectare, conform înțelegerii pentru dezvoltarea parcului industrial deja existent.
Cu toate astea, conform unui raport al Curții de Conturi din 2015, auditorii atrag atenția că acest „contract de locațiune a terenului din 21.04.2005, încheiat între Guvernul RM și Azertrans, nu prevede expres proprietarul terenului la încetarea contractului. În aceste condiții, statul își asuma riscul de pierdere a terenului la înapoierea acestuia”.
Danube Logistics ne-a declarat că Guvernul R. Moldova nu şi-a îndeplinit o serie de angajamente prevăzute de Acordul de investiţii. „Danube Logistics a obţinut până în prezent (pentru arendă) doar 55 de hectare, din care a întors 0,5 Guvernului R. Moldova pentru construcţia Portului de Mărfuri și Pasageri de Stat. Alte 65 de hectare nu au fost încă acordate de către guvern”, ne-au precizat reprezentanții acestei companii.
În ce privește respectarea obligațiilor stipulate în Acordul de Investiții, reprezentanta Danube Logistics, Ala Aydov, ne-a declarat următoarele: „Compania Danube Logistics SRL nu numai că și-a îndeplinit obligațiile prevăzute în Acordul de Investiții, dar și le-a depășit. Compania a investit aproximativ 50 de milioane de dolari în proiectul PILG. Investițiile Danube Logistics SRL au inclus procurarea terminalului petrolier construit doar parțial prin decontarea unei datorii istorice restante garantate de către Guvernul R. Moldova BERD. Totodată, Danube Logistics SRL așteaptă realizarea proiectului de construcție a rafinăriei de petrol pe teritoriul PILG de către BEMOL Rafinery SRL, la fel și la reabilitarea restantă a traseului M3 ce face conexiunea între port și sudul Moldovei cu Chișinău”.
Bemol Retail nu a răspuns la întrebarea de ce nu a fost construită rafinăria.
Tudor Șoitu, fost membru al Curții de Conturi, spune că auditul activității financiare a investitorilor în PILG a fost planificat de câteva ori, dar nu a mai fost efectuat. „Structura asta este făcută strâmb din start și așa cum funcționează este una de format banditesc. Prin acest port înflorește contrabanda, se tranzitează ilegal mărfuri de tot felul. Mă întreb de ce deputații din 2009 încoace tolerează această afacere tare dubioasă. E făcută de altă guvernare, deși exponenții acelei guvernări, cum ar fi Marian Lupu și Igor Dodon, sunt și acum în funcții publice importante”, a opinat Șoitu.
„Portul Giurgiulești, de o importanță strategică pentru Moldova, a fost înregistrat prin fraudă, activează prin fraudă, s-au acordat tot prin fraudă facilități, care au adus și continuă să aducă prejudiciu bugetului public. Și deputații tac de atâta timp”, precizează fostul membru al Curții de Conturi, Tudor Șoitu.
Tarife vamale inegale
Confruntând datele privind veniturile obținute din tarifele vamale, observăm că statul obține mai multe venituri din Portul de Mărfuri și Pasageri Ungheni, amplasat pe cele 0,5 hectare decât de la Danube Logistic.
De exemplu, în 2015, în PILG au intrat 301 nave, pentru care Danube Logistics a plătit statului circa 243.840 de lei, în timp ce la Portul de mărfuri și pasageri au intrat 107 nave, pentru care s-a achitat în bugetul de stat 760.000 de lei. Pentru 2016, noiembrie, în PILG au intrat 350 de nave, pentru care Danube Logistics a plătit din tarifele vamale statului 189.000 de lei, de vreme ce în Portul de mărfuri și pasageri au intrat 371 de nave, pentru care au fost achitate 1.365.000 de lei la bugetul de stat.
Valoarea scăzută a banilor achitați de către Danube Logistics în bugetul de stat pentru tariful vamal se explică prin faptul că, potrivit Hotărârii Guvernului cu privire la fondarea Instituţiei publice „Căpitănia portului Giurgiuleşti” şi Întreprinderii de Stat „Registrul Naval”, „Investitorul General al PILG şi clienţii acestuia sunt scutiţi de achitarea plăţilor şi taxelor, prevăzute de legislaţia în vigoare, pentru exploatarea şi utilizarea portului şi obiectivelor portuare, cu excepţia plăţilor navale, care se calculează şi se achită luându-se ca bază 0,0062 dolari SUA pentru un metru cub din volumul navei (Anexa 3, punctul 10)”.
Demersurile administrației Căpităniei Portului Giurgiulești privind modificarea acestei prevederi au eșuat mereu, deși acești au ridicat în repetate rânduri această problemă.
Responsabil de construcția portului de pasageri a fost desemnat Igor Dodon, pe atunci ministru al Economiei și Comerțului. În urma unei vizite efectuate în iulie 2017 în PILG, Dodon s-a lăudat cu „realizarea sa”: „Sunt mândru că în 2005–2009 anume eu am fost responsabil din partea Guvernului pentru acest proiect investiţional”, a scris Dodon pe pagina Administrației prezidențiale.
Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
Sefa DNA de la Bucuresti, Laura Codruta Kovesi, va sosi la Chisinau la invitatia premierului Republicii Moldova, Chiril Gaburici. In cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul sau roman, Victor Ponta, Premierul Chiril Gaburici a invitat-o pe sefa Directiei Nationale Anticoruptie din Romania, Laura Codruta Kovesi, sa intreprinda o vizita de lucru in Republica Moldova, saptamana viitoare, relateaza Radio Chisinau.
Vizita a fost solicitata in contextul in care Premierul Chiril Gaburici a anunţat mai multe iniţiative anticoruptie, printre care si impulsionarea reformarii institutiilor de ocrotire a normelor de drept – Procuratura Generala, Comisia Nationala de Integritate, Centrul National Anticoruptie. „Suntem foarte determinati sa luptam cu coruptia la toate nivelurile, iar Romania este un exemplu pozitiv pentru Republica Moldova, la acest capitol. De aceea, credem ca anume discutiile directe cu sefa DNA si prezentarea practicilor eficiente de lupta cu coruptia din Romania va incuraja autoritatile noastre sa fie mai ferme in actiunile pe care urmeaza sa le intreprinda, pentru a combate fenomenul coruptiei din toate sistemele”, a subliniat Premierul Chiril Gaburici, in timpul discutiei telefonice cu omologul roman, Victor Ponta. Kovesi se va intalni la Chisinau cu mai multi demnitari cu atributii in domeniul anticoruptie precum directorul CNA, Viorel Chetraru, presedintele CNI, Anatolie Donciu, ministrul Justitiei, Vladimir Grosu sau ministrul Afacerilor Interne, Oleg Balan.
Judecătorul american Dan Aaron Polster a venit la Chișinău pentru a ajuta la reformarea sistemului judiciar. Potrivit acestuia, 30 de ani „nu este suficiet timp pentru schimbarea societății”, spune magistratul american într-un interviu pentru portalul 
