Proiectul Canalului Istanbul, lansat de Erdogan (Video)

Marea Neagră, interese strategice majore

Marea Neagră, interese strategice majore

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a inaugurat şantierul primului pod al proiectului ‘Canalul Istanbul’, un gigantic canal paralel cu strâmtoarea Bosfor. Inițiativa a fost criticată de opoziţia politică şi de apărătorii de mediu.

‘Deschidem astăzi o nouă pagină în istoria dezvoltării Turciei’, a declarat Erdogan la ceremonia de aşezare a pietrei de temelie a podului.

Ambiții strategice

Canalul ar urma să aibă o lungime de 45 km şi să constituie o strâmtoare artificială la vest de Istanbul unind, de la nord la sud, Marea Neagră şi Marea Marmara.

Erdogan a consacrat aproape întreg discursul de sâmbătă apărării proiectului, pe care dorește să îl termine într-un timp cât mai scurt.

Enumerând riscurile prezentate de numărul tot mai mare de nave care traversează Bosforul, Erdogan a spus că proiectul vizează mai ales să ‘asigure securitatea cetăţenilor la Istanbul’ şi să permită Turciei să ocupe ‘un loc mai important’ în comerţul internaţional.
‘Toate etapele proiectului au fost concepute în conformitate cu ştiinţa’, le-a replicat el criticilor.

https://www.youtube.com/watch?v=TcGwFBH_46M

Critici dure

Criticii îl acuză pe preşedinte că se agaţă de un proiect care va conduce Turcia spre o catastrofă ecologică şi o îndatorare masivă, pe fondul slăbirii economiei în timpul anului pandemic 2020.

Proiectul a suscitat critici şi din străinătate, mai ales din Rusia, ţară care se teme că va vedea accesul în Marea Neagră facilitat pentru navele adversarilor săi din NATO.

Convenţia de la Montreux din 1936, care reglementează navigaţia în strâmtorile Bosfor şi Dardanele, obligă statele neriverane Mării Negre să anunţe cu 15 zile în prealabil trecerea navelor lor, care nu pot rămâne decât pentru o durată limitată.

‘Acest proiect nu încalcă (Convenţia de la) Montreux’, a afirmat fostul prim-ministru Binali Yildirim, care a luat cuvântul înaintea lui Erdogan în deschiderea ceremoniei de lansare a şantierului. (K.P.)

Putin, decis să se întâlnească cu Trump. Moscova refuză medierea internațională pentru aplanarea conflictului cu Ucraina

Liderul-SUA-Donald-Trump. pregătit pentru întrevederea cu Putin

Liderul-SUA-Donald-Trump. pregătit pentru întrevederea cu Putin

Întrevederea dintre preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, va avea loc în marja summitului G20 de la Buenos Aires, după cum a fost prevăzut, în pofida ameninţărilor liderului american de a anula această întrevedere, a anunţat joi Kremlinul, citat de mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Washingtonul a confirmat întrevederea”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, precizând că aceasta va avea lor sâmbătă, „1 decembrie, în jur de miezul zilei” şi „ar putea dura circa o oră”.

Subiecte sensibile

Printre subiectele ce ar putea fi abordate de către cei doi şefi de stat se numără „relaţiile bilaterale, securitatea strategică, dezarmarea şi conflictele regionale”, a adăugat Peskov. „Nu trebuie neapărat să fim de acord asupra tuturor problemelor, de altfel aceasta este imposibil, însă este necesar să discutăm. Este nu doar în interesul ţărilor noastre, ci şi al lumii întregi”, a explicat Peskov.
Confruntarea dintre Ucraina şi Rusia, reactivată de sechestrarea, duminică, în largul Peninsulei Crimeea a trei nave militare ucrainene de către paza de coastă rusă, ameninţa să aibă repercusiuni asupra summitului G20 care îşi începe lucrările vineri, în Argentina.
„Poate că nu voi face această întrevedere” prevăzută cu Putin în acest cadru, a avertizat marţi Donald Trump într-un interviu pentru Washington Post, subliniind că „nu-i place această agresiune”.

Amenințări SUA

Preşedintele american Donald Trump a anunţat, la rândul său, că îşi anulează întâlnirea cu omologul său rus Vladimir Putin, prevăzută în marja summitului G20 de la Buenos Aires (Argentina), menţionând actuala criză în Ucraina. ”Pe baza faptului că navele şi marinarii nu au revenit în Ucraina din Rusia, am decis că pentru toate părţile interesate ar fi mai bine să-mi anulez întâlnirea prevăzută cu Vladimir Putin în Argentina”, a anunţat Donald Trump într-o postare pe Twitter, scrisă la bordul avionului care îl duce la Buenos Aires. ”Aştept cu nerăbdare un summit semnificativ (americano-rus) imediat ce situaţia actuală va fi soluţionată”, mai spune în mesajul său Donald Trump.
Înainte de a se îmbarca pentru zborul către Argentina, el declarase presei că va avea în avion un raport complet asupra acestui incident şi că în urma acestuia va decide dacă se întâlneşte sau nu cu preşedintele rus.
Confruntarea între Ucraina şi Rusia, reactivată de interceptarea prin forţă şi sechestrarea duminica trecută în largul Crimeii a trei nave militare ucrainene, s-a repercutat astfel asupra întrevederii Putin-Trump la summitul G20 din Buenos Aires. Toţi cei 24 de marinari ucraineni capturaţi la bordul navelor au fost plasaţi în arest preventiv pentru 60 de zile de către Rusia, iar joi s-a aflat că ei au fost transferaţi din Crimeea – unde au fost duşi iniţial – la Moscova, în închisoarea Lefortovo.

Mediere refuzată

Moscova nu vede nevoia unor eforturi de mediere pentru normalizarea relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, iar cei care vor să ajute pot să intervină pe lângă Kiev, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă RIA Novosti, preluată de mass-media internațională. ‘Moscova este recunoscătoare tuturor celor care sunt dispuşi să contribuie la dezescaladarea tensiunilor provocate de partea ucraineană. Dar nu vede nevoia unor eforturi de mediere: cei dornici şi care dispun de astfel de posibilităţi ar putea să ajute intervenind pe lângă autorităţile de la Kiev’, a afirmat Peskov, reiterând poziţia oficială a Rusiei cu privire la incidentul din weekendul trecut în Marea Neagră. Partea rusă insistă că cele trei nave ucrainene interceptate prin forţă şi sechestrate de gărzile de coastă ruse încălcaseră apele teritoriale ruse în apropiere de Crimeea, anexată în 2014 de Rusia, dar considerată în continuare de către Kiev drept teritoriu al său.
Navele militare ucrainene ‘nu au fost atacate, ci s-au întreprins măsuri de reţinere a lor pentru încălcarea frontierei de stat a Federaţiei Ruse’, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, întrebat de ce gărzile de coastă ruse au atacat vasele marinei ucrainene în apele neutre.

Variantă rusă

Potrivit Moscovei, trei nave ale Forţelor navale ucrainene – două vedete blindate (‘Berdiansk’ şi ‘Nikopol’) şi remorecherul ‘Ianî Kapu’ – au intrat în apele teritoriale ruse într-o zonă provizoriu închisă şi au încercat să pătrundă în strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov. Gărzile de coastă ruse au invocat ‘manevre periculoase din partea acestora’, deşi în imaginile video postate de Kiev pe internet se poate vedea cum o navă de patrulare rusească loveşte în plin remorcherul, iar gărzile de coastă ruse deschid focul asupra vaselor ucrainene, după cum au relatat agenţiile ucrainene de presă. Trei marinari ucraineni au fost răniţi în urma acestui incident, fiind în prezent spitalizaţi în Crimeea ocupată. Aceştia împreună cu alţi 21 de membri ai echipajelor au fost capturaţi, iar cele trei nave ucrainene sechestrate.
Aceasta este prima confruntare militară deschisă între Moscova şi Kiev după anexarea Crimeii în 2014 şi declanşarea în acelaşi an a unui conflict armat în estul Ucrainei între forţele ucrainene şi separatiştii proruşi.

Convenția de la Montreaux, armă diplomatică

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat joi că a propus Rusiei şi Ucrainei să medieze criza dintre cele două ţări în urma incidentului din Marea Azov, conform AFP.
De altfel, şeful marinei ucrainene Igor Voroncenko a declarat joi că Ucraina va cere Turciei – ţară membră a NATO – să blocheze accesul în strâmtoarea Bosfor pentru navele ruseşti, ca răspuns la incidentul de lângă strâmtoarea Kerci, în baza articolului 19 al Conveției de la Montreaux privind regimul strâmtorilor Bosfor și Dardanele.
‘Vom cere Republicii Turcia să închidă Bosforul pentru ca ruşii să ştie cum e să încalce dreptul internaţional’, a declarat amiralul Igor Voroncenko la Kiev în cadrul unei conferinţe dedicate securităţii maritime, citat de mass-media de la Kiev. ‘Cred, comunitatea internaţională va recunoaşte că a fost comis un act de agresiune împotriva Ucrainei’, şi-a exprimat convingerea amiralul Voroncenko. (N.G./M.I.)

Grupare navală NATO intră în Constanța. SNMCMG-2 declanșează ample exerciții de minare-deminare. Marea Azov, minată de Kremlin. Montreux, zid împotriva NATO

NATO își consolidează prezența în bazinul Mării Negre

NATO își consolidează prezența în bazinul Mării Negre

Navele militare ale Grupării navale NATO de luptă împotriva minelor marine SNMCMG-2 vor sosi în perioada 28-31 iulie în Portul Militar Constanţa, urmând să ia parte la ample exerciții de instruire și misiuni de supraveghere a traficului maritim, se arată într-un comunicat la Forţelor Navale Române, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sursa citată menționează că după escalele în porturile Burgas din Bulgaria şi Odessa din Ucraina, Dragorul Maritim „Lt. Lupu Dinescu”, vânătorul de mine turcesc „TCG Anamur” şi nava germană de comandament şi aprovizionare „FGS Rhein” se află la a treia staţionare la cheu din această jumătate a lunii, perioadă în care au participat la exerciţiul multinaţional Breeze 18, organizat de Forţele Navale Bulgare, în apele teritoriale ale Bulgariei şi în apele internaţionale ale Mării Negre, dar şi la exerciţiile comune, pe mare, cu navele militare ucrainene.

Program public

“Activităţile echipajelor celor trei nave militare prevăd, în prima zi a escalei în România, şi o vizită oficială la Comandamentul Flotei din Constanţa, unde vor fi analizate aspecte ale colaborării din timpul acestei misiuni din bazinul Mării Negre”,se arată în comunicatul citat de KARADENIZ PRESS.
Militarii germani, români şi turci vor deschide duminică, 29 iulie, porţile navelor, care vor putea fi vizitate în Portul Constanţa, la Dana Pasagere, între orele 10.00-12.00 şi 14.00-18.00.
După escala din Portul Militar Constanţa, navele Grupării navale NATO SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Counter-measures Group) vor naviga, începând cu ziua de marţi, 31 iulie, în largul Mării Negre, pentru a continua activităţile de instrucţie şi misiunile de supraveghere a traficului maritim, care se vor încheia cu câteva zile înainte de începerea pregătirilor pentru sărbătorirea Zilei Marinei Române, eveniment la care va participa şi Dragorul Maritim „Lt. Lupu Dinescu”, dar şi Fregata „Regele Ferdinand”, navă integrată în Gruparea navală NATO SNMG-2 (Standing NATO Maritime Group).
Gruparea navală NATO SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Counter-measures Group) face parte dintre cele patru grupări NATO ale MARCOM (Allied Maritime Command), formate din forţe maritime multinaţionale integrate, nave din ţări aliate.

Manevre ruse

Peiodic, Flota militară rusă a Mării Negre declanșează ample manevre militare, blocând vaste spații din Marea Neagră și Marea Azov. În luna mai, pentru manevrele din bazinul Mării Negre, autoritățile ruse au interzis accesul navelor pe o porţiune de aproximativ 2.000 de kilometri pătraţ.
În unele zone aflate sub incidenţa acestor restricţii, distanţa până la coasta ucraineană este de mai puţin de zece mile marine (în jur de 16 km), ceea ce contravine prevederilor Convenţiei internaţionale asupra dreptului mării, relata mass-media de la Kiev.

SNMG-2-exercitii-masive-de-minare-deminare

SNMG-2, exercitii masive de minare-deminare

Conflict latent

Marea Azov are un statut juridic de mare internă, aparţinând atât Federaţiei Ruse, cât şi Ucrainei, subliniază TSN. „Statutul de mare interioară face posibil ca navele ruseşti să se apropie la o distanţă mică de coasta Ucrainei”, susţine Nikolai Leviţki, cadru de comandă în securitatea maritimă a Ucrainei, citat de TSN.
Cu alte cuvinte, navele ruseşti pot să se apropie de ţărmul ucrainean şi aceasta nu este considerată o încălcare a frontierei de stat a Ucrainei. În acelaşi timp, comunitatea internaţională nu are cum să intervină în ajutor în această problemă de partea Kievului, întrucât în perioada preşedinţiei lui Leonid Kucima a fost semnat un acord cu Moscova conform căruia toate disputele legate de Marea Azov sunt soluţionate exclusiv la nivel bilateral.
De aceea, potrivit unor experţi ucraineni, a fost posibilă construirea podului peste strâmtoarea Kerci, care ameninţă deja economia zonei din jurul Mării Azov, întrucât limitează mărimea navelor care pot trece prin această strâmtoare. Astfel, 144 de nave au refuzat deja să se deplaseze spre portul ucrainean Mariupol, iar orice situaţie critică creată în jurul acestui pod poate constitui un motiv pentru autorităţile ruse de a bloca accesul prin strâmtoare, afirmă experţi ucraineni.

Fortăreața Kerci

Reamintim că în data de 15 mai 2018, autoritățile de la Moscova au inaugurat oficial un pod de 19 km peste strâmtoarea Kerci, care leagă peninsula anexată Crimeea de Rusia continentală (regiunea Krasnodar), suscitând un val de proteste din partea Kievului şi a Occidentului, care au denunţat această construcţie drept o încălcare a suveranităţii de stat a Ucrainei.
În prezent, Ucraina efectuează o evaluare a modului în care este afectat mediul înconjurător de construirea acestui pod. În caz de confirmare a unui risc ecologic, Kievul va sesiza Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN).
Concomitent, surse militare de la Kiev, citate de mass-media au menționat faptul că forțele navale ruse au pregătit planuri de minare a strâmtorii Kerci, precum și a căilor de acces către porturile ucrainene Mariupol și Berdyansk. Sursele citate au menționat că pentru deminarea acestora Ucraina ar putea apela la asistența NATO.

Montreux, zid împotriva NATO

În acest sens, trebuie reamintit faptul că trecerea navelor de război în Marea Neagră și localizarea acestora este reglementată de Convenția de la Montreux din 1936, privind regimul de utilizare a strâmtorilor turcești. Potrivit Convenției, țările care nu sunt riverane la Marea Neagră pot trimite forțe navale cu un tonaj total de maximum 30.000 de tone, arată Krasnaia Zvezda, citat de mass-media regională.
Țărilor din afara Mării Negre, în conformitate cu Convenția de la Montreux, le este recomandat să avertizeze autoritățile turcești cu privire la viitoarea trecere a navelor lor prin strâmtorile către Marea Neagră, cu cel puțin 15 zile în avans. În același timp, navele de război din țările neriverane pot rămâne în apele Mării Negre pentru cel mult 21 de zile. Această situație nu este foarte satisfăcătoare pentru structurile militare și politice ale NATO care au împins în mod repetat Turcia să slăbească principiile convenției, dar Ankara nu acceptă acest lucru, consideră publicația rusă.
Îngrijorător, pentru publicația rusă, este fapul că alianța mărește în mod constant numărul de nave din Marea Neagră și numărul de exerciții în ea. În special, în luna mai a avut loc exercițiul Sea Shield 2018 (Scutul Maritim-2018), când s-au desfășurat 21 de nave de război, zece aeronave și un submarin, precum și aproximativ 3.000 de membri ai personalului marinei din România, Turcia, Statele Unite, Bulgaria, Grecia, Spania, Marea Britanie și Ucraina. O mare parte din participanți la manevră era în continuare aceeași grupare navală a NATO, SNMG-2. (Mihai Isac/N.G.)

Concurs eseuri