Investigație//„Optimizare” de la gura copiilor: ultimul tun al Guvernului Filip

Investigație//„Optimizare” de la gura copiilor: ultimul tun al Guvernului Filip

Fostul premier Pavel Filip vizitează o grădiniță din Strășeni pentru a verifica hrana copiilor și se declara mulțumit. Sursa: Guvern.

● Grupul Pontem, acuzat de evaziune fiscală și de tendințe de monopol în Lituania, și-a făcut intrarea politic în Moldova pentru livrarea de produse în grădinițe și școli

●Contractul cu statul a fost semnat în condiții de favorizare în detrimentul companiilor moldovenești și producătorilor locali

● Prin așa-zise „meniuri-model”, Pontem își crează posibilitatea să reducă cheltuielile pentru pregătirea mâncării pentru copii 

O companie lituaniană cu filiale în Ucraina și Georgia a intrat, fără concurență, pe piața alimentației din grădinițele și școlile din R. Moldova.  Pentru a „optimiza” cheltuielile, compania îi plătește chiar și sub salariul minim de 2.775 de lei pe bucătari și nu asigură blocurile alimentare cu utilaj și consumabile. Pentru a evita intoxicările alimentare, angajații grădinițelor sunt nevoiți să muncească indirect pentru Pontem. Toate acestea se întâmplă în condițiile în care Guvernul a majorat alocațiile pentru alimentație în instituțiile preșcolare și școlare.

Primul contact oficial al Pontem cu autoritățile de la Chișinău a avut loc pe 10 octombrie 2018, atunci când patronul Pontem UAB, Irmantas Norkus, s-a întâlnit cu fostul premier Pavel Filip la Chișinău.

După întrevedere, Guvernul a anunțat că firma lui Norkus va implementa în R. Moldova „cele mai bune practici internaționale” și că „actualul sistem de alimentație în școli și grădinițe din țara noastră este depășit și se confruntă cu mai multe probleme.”

Pe 19 decembrie 2018, Guvernul Filip a semnat o hotărâre de guvern prin care Pontem a primit undă verde, fără nicio licitație, să-și desfășoare activitatea comercială. Documentul a fost contrasemnat de către foștii miniștri ai Educației, Sănătății și Finanțelor – Monica Babuc, Silvia Radu și Ion Chicu. Contractul dintre Pontem și Guvern a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.

Astfel, proiectul-pilot a fost demarat în raionul Strășeni, locul de baștină a lui Pavel Filip, pentru 6.800 de copii din grădinițe, gimnazii și licee, circa jumătate din cei 13.700 de copii înregistrați oficial în învățământul din acest raion. Contractul are o valoare de 180 de milioane de lei (circa 9 milioane de euro) și se întinde pe o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare.

Odată ce acest contract va fi extins în celelalte 34 de raioane ale R. Moldova, afacerea s-ar putea ridica până la 6,3 miliarde de lei, echivalentul a circa 315 milioane de euro pentru următorii cinci ani. Și asta doar pentru pentru contractele cu instituțiile de învățământ amintite.

La fel ca în Moldova, fără niciun concurs, Pontem a intrat în vara lui 2016, în timpul mandatului președintele lui Petro Poroșenko, pe piața alimentației elevilor și militarilor din Ucraina, unde are contracte în valoare de peste 15 milioane de euro.

Reporterii CIJM au descoperit o suveică de firme care deține controlul de facto al grupului Pontem.

Firma lituaniană – Pontem UAB – este deținută de Maistas.LT. La rândul său, Maistas.LT are ca acționar, cu 26,42%, firma Baltijos Paslaugu Grupe UAB proprietate 100% a lui Irmantas Norkus, conform unor documente oficiale puse la dispoziție de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP).

Potrivit publicației lituaniene Delfi, o altă companie a lui Norkus din același domeniu, Bruneros, și-a schimbat denumirea după un scandal de evaziune fiscală.  Compania se numea anterior Kretingos maistas și era condusă indirect de Irmantas Norkus. O investigație jurnalistică a dezvăluit că firmele afaceristului aveau conexiuni cu Ministerul Sănătății din această țară.

În R. Moldova, filiala se numește Pontem.X SRL. Aceasta a fost înregistrată oficial pe 11 decembrie 2018, cu opt zile înainte ca Guvernul de la Chișinău să emită hotărârea prin care aviza funcționarea pe teritoriul statului. Firma are doi asociați: Dorin Ciurea (20%) și Baltijos Paslaugu Grupe UAB (80%) din acțiuni. Capitalul înregistrat în Moldova este de 10.000 de lei, iar administratorul companiei este Sergiu Brânzilă. Sergiu Brânzilă ne-a anunțat că filiala din Moldova urmează de asemenea să își schimbe denumirea.

Contract fără licitație

Pe 29 martie 2019, patronul lituanian Irmantas Norkus a semnat un contract cu președintele Consiliului Raional Strășeni, democratul Mihail Popa. Firma se angaja să livreze produse de calitate în instituțiile școlare și preșcolare din raionul Strășeni, să doteze bucătăriile cu utilaj și echipament corespunzător, precum și să repare cantinele.

De cealaltă parte, Consiliul Raional Strășeni trebuia să asigure plata serviciilor prestate la timp și punerea la dispoziție a cantinelor din școli și grădinițe acestei firme în schimbul unei arende nespecificate.

Meniuri „dietetice” cu varză și sfeclă

O parte din administratorii de instituții de învățământ cu care am intrat în contact, fie nu vor să vorbească despre proiect, fie să o facă sub protecția anonimatului de frică să nu fie admonestați de șefii politici ai raionului.

Majoritatea angajaților din grădinițe cu care am vorbit au semnalat tendința Pontemului de a elabora meniuri din produse cât mai ieftine. „La început de proiect, lunea mai era cum era, dar marțea ne dădeau salată de varză, ciorbă de varză și, seara, varză înăbușită. Copilul pleca acasă cu dureri de abdomen. Astfel, apăreau vomă și diaree. A doua zi era salată de sfeclă roșie, ciorbă de sfeclă roșie, iar vinegret”, ne-a relatat directoarea Grădiniței nr. 5 din Strășeni.

Grădinița nr. 5 din Strășeni

După o adunare cu părinții situația s-a schimbat, iar directoarea Maria Miron a devenit „cea mai rea directoare” din Strășeni pentru cei Pontem și funcționarii raionului. „De la Anul nou încoace, anotimpul iarnă-primăvară, de trei zile pe săptămână, erau numai chifteluțe cu sos. Fără niciun terci, fără porumb, care este cel mai sănătos pentru intestinele copiilor.”

De cealaltă parte, Sergiu Brânzilă ne-a explicat că mâncarea este împărțită la copii în funcție de vârstele acestora.

„Am făcut un fel de optimizare pentru că se aruncau produse. Și acum se aruncă… Dar asta nu înseamnă că copiii nu sunt alimentați în conformitate cu normele stabilite. Avem un meniu unic în școli, care se respectă. Se respectă meniul și gramajul, dar există și factorul uman…”, a spus Brânzilă.

Experții din Lituania suspectează că meniurile elaborate de Pontem în această țară oferă acestei firme posibilitatea să reducă prețul de cost al mâncării. Astfel, prin aceste meniuri, afaceriștii și-au creat posibilitatea să reducă cheltuielile pentru pregătirea mâncării.

Igienă precară și lipsuri materiale

O serie de administratori, angajați și primari s-au plâns că bucătarilor angajați de Pontem le este impus un regim de muncă dur din cauza căruia le este greu să respecte normele sanitare.

Același bucătar trebuie să facă mâncare pentru copii, să care lăzi cu produse alimentare și să le sorteze. Să intre în contact cu oameni din afara instituției, să completeze tot felul de hârtii și borderouri. Tot ei sunt obligați să evacueze gunoiul din bucătărie cu aceleași haine de lucru. Iar programul lor de lucru poate depăși opt ore zilnic din cauza sumedeniei de sarcini impuse.

Grădinița nr. 2 din Vorniceni

Toate aceste obligații sunt considerate drept normale de Pontem, deoarece firma nu are nevoie de magazioneri. „De aceea le mai și dăm detergenți la bucătărie. Să fim siguri că nu pățesc nimic copiii”, ne-a declarat directoarea Grădiniței nr. 2 din Vorniceni, Ecaterina Nicolăescu.

Asigurarea regulată a instituțiilor preșcolare cu detergenți este o altă problemă denunțată de managerii de grădinițe. „Au adus două cutii de detergent în septembrie–octombrie 2019, două de lavete, trei de înălbitor și apoi au mai adus acum în martie 2020”, ne-a spus o altă angajată a grădiniței din Vorniceni.

De asemenea, sacii menajeri de la bucătărie sunt cumpărați din bugetul grădiniței, în condițiile în care într-o bucătărie cantitățile de gunoi menajer sunt semnificative. „Eu nu pot să las bucătăreasa să pună gunoiul într-o ladă și apoi îl care la tomberonul de afară. Sunt foarte multe aspecte ce țin de igienă, care nu se respectă”, a precizat directoarea.

Aceeași situație a fost semnalată la grădinițele din Făgureni, Strășeni și Zubrești. „Noi am luat toate cele din bugetul grădiniței, ca să fie curat și să dezinfectăm. Noi nu putem să stăm așa”, a adăugat directoarea Nicolăescu.

Directorul Pontem.X, Sergiu Brânzilă, respinge aceste acuzații. „Ați fost indus în eroare. În fiecare zi, se verifică curățenia pe toate suprafețele. Când nu se respectă igiena, apar intoxicații.”

În marea majoritate a cazurilor, Pontem.X a angajat doar un bucătar care se ocupă de tot ce făcea înainte o întreagă comisie în fiecare grădiniță – director, magazioner/administrator, asistentă medicală și bucătari. „Totul pentru a se reduce riscul de toxiinfecție alimentară. Acum, totul este la grămadă”, a mai precizat directoarea grădiniței din Vorniceni.

Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în raionul Strășeni nu a fost înregistrat niciun caz de intoxicații alimentare. Directorul Pontem.X ne-a declarat că în raionul Strășeni s-ar fi înregistrat o diminuare a numărului de cazuri intoxicări alimentare și dureri în abdomen la copii, citând o sursă de la Centrul de Sănătate Strășeni.

Am solicitat responsabilul de date statistice de la Centrul de Sănătate Strășeni, Pentru Ganea, care ne-a declarat că nu a oferit aceste date nimănui. El ne-a direcționat la Agenția pentru Sănătate Publică Strășeni, care ne-a comunicat în 2019 a fost înregistrat în raionul Strășeni un caz de intoxicare alimentară la copii cu vârste trei–șase ani, iar în 2018 – trei cazuri. Nu putem susține dacă acest caz a fost înregistrat într-o grădiniță ce face parte din proiectul-pilot.

Cantina unui gimnaziu din Kiev, deservită de Pontem.UA, a fost închisă în urma încălcării mai multor norme sanitare.

Salarii mizere, plătite cu întârziere

Cu toate acestea, salariile angajaților Pontem au rămas aceleași și se achită mai târziu decât celorlalți angajați ai grădinițelor. „Leafa lor este mizeră și nici nu o plătesc la timp. Luna trecută (februarie – n.r.), le-a fost plătit salariul pe data de 21, în timp ce ceilalți angajați ai grădiniței primesc salariul în data de 1 și 10 a lunii”, ne-a spus directoarea Grădiniței nr. 5 din Strășeni, Maria Miron.

Grădinița nr. 5 din Strășeni

În plus, o angajată a fost obligată să plătească din buzunar niște produse alimentare care nu au fost consumate de copii din motivul că numărul acestora ar fi fost mai mic decât cel anunțat cu o zi înainte. Sergiu Brânzilă susține însă că salariul angajaților firmei este achitat la timp. Acesta ne-a explicat că remunerarea bucătarilor este stabilită în funcție de numărul copiilor dintr-o grădiniță.

În ce privește reducerea salariilor ca pedeapsă pentru bucătari, directorul Pontem.X a ținut de asemenea să sublinieze că „am fost induși în eroare”. În pofida celor spuse de directorul companiei, directoarele de grădinițe din Făgureni, Vorniceni și Strășeni susțin că sunt permanent îngrijorate de faptul ar putea să rămână fără bucătari.

Iar Pontemul nu reacționează cu promptitudine în aceste situații, directoarele fiind obligate să caute angajate pentru această firmă privată. „Trebuie să lucreze de la 7 dimineața până la ora 5 seara, cu un salariu de 2.680 de lei”, a spus directoarea grădiniței din Făgureni. Deși este obligată prin contract, Pontem s-a ocupat în rare cazuri de igienizarea și reparațiile bucătăriilor în care gătește.

Furnizari în weekend

Directoarele de grădinițe denunță de asemenea programul haotic de furnizare a alimentelor, uneori chiar și în zilele de weekend. „Se întâmplă deseori ca paznicul să primească produsele din cauza că sunt aduse foarte dimineață. La început, ieșeam și eu sâmbăta și duminica să le primesc din cauza că nu puteam să scot colegele la lucru în zilele libere”, ne-a spus Maria Miron.

De partea cealaltă, administratorul Pontem.X susține că produsele sunt furnizate la timp. Mai mult decât atât, angajatele au telefoane performante cu care sunt obligate să fotografieze produsele alterate și facturile.

„Atunci când sunt primite produsele la cantină, sunt verificate și, în cazul în care sunt produse alterate, sunt întoarse furnizorului. Am avut mai multe cazuri în care furnizorii au recurs la șiretlicuri. La suprafață, sunt fructe sau produse proaspete, iar la mijloc alterate.” Brânzilă admite unele probleme care ar fi fost determinate de factorul uman.

Promisiuni nerespectate

Majoritatea surselor ne-au declarat că Pontem nu asigură cu utilaj grădinițele. De exemplu, la grădinița din satul Căpriana, utilajul este unul nou și performant grație eforturilor depuse de Primărie în cadrul unui program japonez de finanțare.

După ce acest utilaj a ajuns în gestiunea Pontem.X, nu numai că nu a fost înnoit, dar nici măcar reparat la timp. „Am mai avut probleme cu un robinet, care s-a defectat în noiembrie și l-au pus tocmai acum în luna martie. Trebuiau să repare și mașina de tocat carne. Fetele (de la bucătărie – n.r.) aduceau mașina de tocat de acasă”, ne-a declarat directoarea grădiniței Doina Radu.

Ea a adăugat că are în grădiniță 113 copii și este necesar ca Pontemul să plătească pentru consumabile și să repare utilajul pe care îl folosește gratuit. „La bucătărese s-a întâmplat, de exemplu, să li se termine detergentul și să cumpere din banii lor. Dacă vin cei de la medicină preventivă, ele sunt trase la răspundere”, a precizat directoarea.

La rândul ei, directoarea grădiniței din Făgureni, Silvia Moscalciuc, ne-a spus că Pontem nu a dotat nici bucătăria și nici nu și-a plătit facturile la utilități. „Aveam nevoie de dotare: plită electrică cu cuptor și mașină electrică de tocat carne. Restul eu am dotat. La insistența mea, mi-au adus nu de mult o mașină manuală de tocat carne”, ne-a precizat doamna directoare.

Investiții au fost prezentate cu mare pompă în timpul campaniei electorale și în prezența lui Pavel Filip. Foto: ponte.md

În replică, Brânzilă a argumentat că în toate școlile a fost schimbată complet vesela și că ar fi investit suma de 2,1 milioane de lei în reparația completă a cantinelor din două școli Strășeni. Aceste investiții au fost prezentate cu mare pompă în timpul campaniei electorale și în prezența lui Pavel Filip, baștinaș și candidat la parlamentarele din februarie 2019.

„Au fost cumpărate mașini de tocat carne electrice și manuale. În instituții cu 15 copii noi, am cumpărat mașini manuale. De ce să cumperi mașină de tocat electrică pentru grădinițe cu 11 copii? Mai bine, am face în altă parte investiția”,

Plăți întârziate pentru utilități 

Primarul localității Zubrești, Maria Manoli, ne-a declarat că Pontem nu a plătit nimic pentru serviciile comunale. „Noi am încheiat un contract cu Consiliul raional. Consumul de curent electric, de apă și gaz trebuie plătit Pontem. Sunt cheltuieli pentru evacuarea deșeurilor. Pontem nu își evacuează deșeurile, după cum nu a plătit nimic pentru serviciile comunale”, a spus ea.

Și Primarul din Căpriana, Tudor Scutaru, ne-a declarat că Pontem nu a plătit pentru consumul de energie electrică, apă, agent termic, pentru evacuarea deșeurilor etc. „Localitatea Căpriana are peste 2.000 de locuitori și nu își poate asuma aceste cheltuieli private”, a spus Scutaru.

În schimb, directorul companiei susține că toate plățile se efectuează la timp și că reporterii au fost „induși în eroare”. „A fost plătit tot ce ține de plățile comunale și la Căpriana, și la Zubrești. Pentru tot ce am plătit avem facturi. Aceste primării nu au vrut să accepte proiectul din start”, a precizat Brânzilă.

Grădinița din Căpriana

 

Statul se declară mulțumit

Reticența primarilor față de proiect se explică, în opinia Mariei Vrânceanu, responsabilă de acest proiect în cadrul Ministerului Educației prin faptul că banii alocați de Ministerul Finanțelor pentru alimentația copiilor nu mai sunt gestionați de autoritățile locale, ne-a precizat dânsa într-un răspuns scris.

Proiectul-pilot de la Strășeni trebuia să fie supus unei evaluări la sfârșitul anului 2019 de către Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Evaluarea acestui proiect nu a fost încheiată nici până în prezent. Reprezentanții instituțiilor ne-au informat că un raport va fi făcut public în curând. La insistența reporterilor să își exprime opiniile despre proiect, oficialii au vorbit în termeni elogioși despre compania Pontem.X și proiect.

„Ministerul Sănătății este responsabil să actualizeze normele fiziologice de consum per copil/elev pe zi și să elaboreze meniuri-model în funcție de vârstă și problemele de sănătate”, ne-a comunicat Daniela Demișcan, șefa Direcţiei politici în domeniul sănătății publice din cadrul ministerului.

Ea a mai afirmat că luna trecută [februarie – n.r.], în cadrul ședinței la nivel de prim-ministru, a fost făcut un raport și „a fost calificat cu bună practică”.

Și Maria Vrânceanu, responsabilă de acest proiect în cadrul Ministerului Educației, se declară satisfăcută de proiect. Ea a subliniat că trebuie apreciat faptul că firma Pontem.X are tehnolog și că meniurile sunt elaborate de un specialist.

După ce am vorbit despre problemele semnalate de angajații grădinițelor, ea ne-a precizat că se referă „strict la această practică”, „la modelul de funcționare”, și nu la felul în care își îndeplinește Pontem.X obligațiile asumate prin contract.

Autori: Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca/CIJM

Share our work
INVESTIGAȚIE// Baștanii ambulanțelor

INVESTIGAȚIE// Baștanii ambulanțelor

Fostul premier al R. Moldova, Pavel Filip, la recepția primului lot de ambulanțe din Turcia, 27 noiembrie 2018.

● Cetățenii R. Moldova vor avea de restituit un împrumut de 12 milioane de euro de la Banca Mondială în urma unui contract cu iz politic pentru livrare de 168 de ambulanțe asamblate în Turcia de companii obscure conectate la partidul AKP al președintelui turc Recep Erdogan.  

● Bugetul licitației a fost majorat după ce au fost introduse în caietul de sarcini ambulanțe cu tracțiune 4×4 și o cantitate exagerată de consumabile de calitate proastă în valoare de circa 2 milioane de lei. 

● Licitația a fost declanșată la trei săptămâni după deportarea ilegală a șapte profesori turci din R. Moldova în septembrie 2018.

Guvernul R. Moldova a semnat, la 12 iulie 2018, un Acord de Împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB), în valoare de 12 milioane de euro, pentru procurarea unui lot de 168 de ambulanțe pentru Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP). În baza acestui credit urmau să fie achiziționate 133 de ambulanțe de tip B (ambulanțe de prim-ajutor) și 35 de ambulanțe C (ambulanțe pentru terapie intensivă). Mașinile trebuiau procurate în baza unei licitații internaționale, în conformitate cu standardele de procurări ale CEB.

CNAMUP a estimat că sistemul de sănătate are nevoie de 450 de ambulanțe. Până atunci, pentru modernizarea parcului de autosanitare, în 2018, Guvernul a alocat 51 de milioane de lei din buget pentru procurarea a 69 de ambulanțe de producție rusească „Sobol” (B). Ulterior, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, executivul a alocat alte 55 de milioane de lei pentru achiziționarea a 36 de ambulanțe „Mercedes” (B).

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, la indicația Guvernului  Pavel Flip, a format la 13 martie 2018 un grup de lucru pentru elaborarea caietului de sarcini pentru achiziția lotului de ambulanțe. După ce au fost elaborate specificațiile tehnice, Centrul de Achiziții și Procurări Centralizate în Sănătate (CAPCS) s-a ocupat de organizarea licitației.

Numai că, după realizarea caietului de sarcini, directorul CAPCS, Ion Antoci, și directorul CNAMUP, Boris Golovin, ar fi introdus alte date tehnice față de cele aprobate de grupul de lucru al Ministerului Sănătății, conform unui raport al fostului secretar de Stat, Boris Gîlca.

Cele două instituții, precizează Gîlca, au solicitat ambulanțe cu motor Diesel și tracțiune (tracțiune integrală), 4×4. Acest fapt a dus, în opinia fostului secretar de stat, la creșterea bugetului pentru licitație. Grupul de lucru format de minister solicitase ambulanțe cu motor pe benzină, cu tracțiune 4×2, pentru a reduce costurile.

Într-un final, după modificările introduse de Antoci și Golovin, s-a stabilit că CNAMUP are nevoie de 43 de ambulanțe B 1 4×4; 90 de ambulanțe B2 4×2; 5 ambulanțe C1 4×4 și 30 de ambulanțe C2 4×2.

În același timp, caietul de sarcini prevedea o cantitate exagerată de consumabile și echipament medical minor. O echipă a Ministerului Sănătății a făcut un calcul al materialelor incluse suplimentar în caietul de sarcini și a stabilit că, într-adevăr, consumabilele au crescut considerabil prețul ambulanțelor.

Suma estimativă minimă cu care a fost majorat, artificial și neargumentat, costul total al contractului este de 1.995.784 de lei, potrivit unui demers al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale către Centrul Național Anticorupție.

„Mi s-a părut o glumă la început la cât ar putea să tragă niște seringi, niște fluturași din tifon și de bumbac. Au ajuns la aproape 2 milioane de lei”, a precizat fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco.

La rândul său, directorul CNAMUP, Boris Golovin, ne-a declarat că achiziția celor 168 de ambulanțe ar fi doar competența CAPCS și că instituția pe care o administrează nu ar avea nimic în comun cu această licitație. „Tot ce ține de procurări, [adresați-vă] la ei. Noi primim deja marfa”.

Directorul CNAMUP a refuzat să vorbească despre observațiile fostului secretar de stat Gîlca pentru că l-am fi contactat „la telefonul său personal”. El ne-a invitat să îi trimitem o scrisoare oficială și el ne va răspunde, „dacă va găsi de cuviință”.

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au expediat în mai multe rânduri întrebările adresate lui Boris Golovin, însă fie că acestea, mai întâi, nu ar ajuns la responsabilul de comunicare cu presa din cauza nu funcționează poșta electronică a instituției, fie că ar trebui să mai așteptăm.

Din nouă companii, și-au depus oferta doar două turcești

Licitația pentru procurarea ambulanțelor a fost organizată de CAPCS. Anunțul a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE pentru licitații. Ca rezultat, și-au manifestat interesul opt companii – DAAC-Auto SRL (Republica Moldova); On’s Industry Germany E.k. (Germania), Bergadana Advanced car solutions (Spania); Auto-Form Spolka z Ograniczona Odpowiedzianalnoscia i wspolnik Spolka Komandytowa (Polonia); Das Ozel Saglik Ambulans (Turcia); Avtospetsprom Ltd (Ucraina); AMZ-Kutno S.A. (Polonia); Eyecon Medical SRL (Republica Moldova); EMS Mobil Sistemler AS (Turcia).

În pofida numărului important de companii interesate, și-au trimis ofertele până la data-limită – 24 septembrie 2018 – doar Das Ozel Saglik Ambulans (Turcia) și EMS Mobil Sistemler (Turcia). CAPCS a respins oferta celei din urmă din cauză că a fost trimisă peste termenul-limită stabilit, 24 septembrie 2018, ora 14:00.

„De fapt, oferta a fost trimisă cu o întârziere de doar zece minute”, ne-a declarat fosta ministră Nemerenco.

Conform bazei internaționale de date Orbis, consultată de reporterii CIJM, compania EMS Mobil Sistemler se bucură de rezultate financiare și un număr de angajați net superior Das Ambulans. Contactați de către reporterii CIJM, reprezentații EMS Mobil Sistemler ne-au declarat că, la acel moment, responsabilii pentru licitație în Moldova au suspectat o „tentativă de fraudare”.

„Zvonul a fost atunci că licitația din R. Moldova a fost trucată. Cel puțin, așa s-a vorbit la noi în firmă, nu știu mai multe detalii. Și pe noi ne-a surprins decizia din R. Moldova”, ne-a spus telefonic un reprezentant al companiei oferta căreia a fost respinsă.

EMS Sistemler este o societate de reputație internațională care operează în Turcia, Germania, Emiratele Arabe Unite și SUA. Compania a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de circa 36 de milioane de dolari conform documentelor consultate de reporterii CIJM.

Cu toate acestea, contractul a fost câștigat de compania Das Ambulans și Gizerler, dealerul Ford din orașul Adana.

Salvări de campanie

Aceste 168 de ambulanțe sunt al doilea lot de autosanitare achiziționate de la Das Ambulans. Primul lot au fost cele 36 de Mercedesuri luate în campania electorală pentru alegerile parlamentare din februarie 2019.

Ex-premierul Pavel Filip verifică interiorul ambulanțelor cumpărate de la Das Ambulans, Adana, Turcia

Prezentate cu mare pompă în Piața Marii Adunări Naționale, în noiembrie 2018, Mercedesurile asamblate de Das Ambulans au multe probleme tehnice în special la sistemul de electricitate, probleme semnalate în mai multe rânduri producătorului.

„Aceste mașini au fost pur și simplu reutilate pe baza unor caroserii standard. Saloanele de microbuze de marfă au fost reutilate în compartimente pentru pacienți, gen ambulanțe. În consecință, la unele mașini a ieșit din funcțiune partea electrică, sistemul de încălzire a salonului sau cel de aer condiționat. În unele ambulanțe, echipamentele instalate în salon cădeau din mers”, a subliniat Boris Gîlca.

Reprezentantul Das Ambulans în Moldova, Victor Maxim, a recunoscut problemele tehnice, doar că „toate au fost înlăturate”. „Au venit chiar reprezentanți din Turcia, nu o singură dată, ci de vreo trei–patru ori. Aceste probleme ne ajută să adaptăm serviciile noastre la condițiile din R. Moldova.”

În asemenea condiții, la 16 aprilie 2019, Das Ambulans a semnat contractul cu CAPCS și CNAMUP. Potrivit documentelor intrate în posesia Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM), acționarul majoritar al DAS Ambulans este Ibrahim Dolek, cetățean turc. Ca obiect de activitate, societatea acestuia oferă servicii de transport, încărcare, depozitare și, în cele din urmă, de ambulanță. Potrivit bazei de date Orbis, Das Ambulans a fost înființată în 2011, dar și acum site-ul său este în construcție.

De cealaltă parte, Victor Maxim, referindu-se la experiența Das Ambulans în asamblarea ambulanțelor, a spus că firma produce asemenea vehicule „de peste 50 de ani”.

Conexiunile cu partidul președintelui Erdogan

Proprietarul firmei Das Ambulans, Dolek, a candidat în 2015 la un fotoliu de deputat în parlamentul turc în provincia Adana din partea AKP-ului, dar nu a fost ales. Același lucru s-a întâmplat și în 2018. Pe pagina sa de Facebook, în noiembrie 2018, Dolek se mândrea că societatea sa a început să introducă ambulanțe „pe piața europeană”, în R. Moldova, distribuind o știre publicată de Publika TV.

Ibrahim Dolek, patronul Das Ambulans

Pe contul său de Twitter, Dolek se prezintă în calitate de om politic din partea AKP în regiunea Adana din sudul Turciei.

Toată afacerea s-ar fi făcut cu intermedierea consulului onorific al R. Moldova la Bursa, Serkan Yazici. Ca și Ibrahim Dolek, patronul firmei câștigătoare a licitației pentru livrarea de ambulanțe în Moldova, Serkan Yazici este un fervent activist politic din partea AKP și apare pe paginile sale de pe rețelele de socializare și în diverse ipostaze alături de președintele Recep Erdogan. Prin urmare, Dolek și Yazici sunt colegi de partid în AKP.

Yazici are o relație apropiată cu fostul ministrul al Economiei în guvernul Filip, Chiril Gaburici. Pe 6 octombrie 2018, acesta a fost prezent pe șantierul unde se construiește Arena Chișinău și s-a pozat cu Gaburici.

Cu o zi înainte, pe 5 octombrie 2018, fostul ministrul Afacerilor Externe din cabinetul Filip, Tudor Ulianovschi, l-a premiat pe Yazici pentru activitatea sa de dezvoltare a relațiilor turco-moldovenești.

Conform biografiei sale, Yazici a candidat la postul de primar al districtului Marmaris din provincia Mugla la alegerilor locale din 31 martie 2019 din partea AKP-ului lui Erdogan, dar a pierdut.

Consulul Onorific al Republicii Moldova la Bursa, Serkan Yazici, alături de foștii miniștri Ulianovschi și Gaburici

Yazici a declarat pentru Centrul de Investigații Jurnalistice că nu știe nimic despre contractul privind livrarea de ambulanțe. „Este prima dată când aud de el [de contract]”, ne-a spus el. Și reprezentantul Das Ambulans, Victor Maxim, a infirmat faptul că afacerea ar fi fost intermediată de Yazici.

Asamblare „artizanală” la Adana

La două luni de la semnarea contractului cu autoritățile moldovenești, Das Ambulans a pregătit două modele de ambulanță – de tip B și C – pentru a fi verificate de grup de experți din Moldova. Modele au fost examinate la 27–29 iunie 2019 de către secretarul general de Stat la Ministerul Sănătății, Muncii, Protecției Sociale, Boris Gîlca, șeful Catedrei Urgențe Medicale a Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Gheorghe Ciobanu, un angajat al aceleiași catedre, Sergiu Moșneguțu, un consultant juridic al CAPCS, Sergiu Baltă, și șeful Departamentului auto al CNAMUP, Ion Sert.

Atelierul Das Ambulans din Adana. „Asamblarea ambulanțelor are loc în condiții artizanale”, ne-a relatat fostul secretar de stat, Boris Gîlca

Grupul de experți a verificat mai întâi echipamentul medical care urma să intre în dotarea autosanitarelor. Conform aceluiași raport prezentat de fostul secretar de Stat, Boris Gîlca, 74% din echipament era de producție turcească, iar restul 24% – de producție chineză. Doar câte un echipament din listă era de producție coreeană, portugheză și italiană.

„Cele mai valoroase echipamente – aparatul de ventilare, electrocardiograful și monitorul pentru monitorizarea funcțiilor vitale – erau de producție chinezească ce nu satisfac cerințele serviciului de urgență atât după parametrii tehnici, cât și după calitatea dubioasă a acestora”, indica secretarul în raport.

Totodată, experții au verificat „o mulțime de consumabile și echipamente de îngrijiri curente – catetere, seringi, mănuși, plapume, cearsafuri, colectoare de urină, tifon etc.” Aceste materiale nu trebuiau să fie obiectul licitației deoarece sunt procurate centralizat de către CAPCS. Includerea acestor materiale în caietul de sarcini a dus la creșterea artificială a prețului autosanitarelor.

Conform unor acte ale CNAMUP, pentru consumabile, echipamente, inclusiv medicamente, în bugetul acestei instituții pentru 2018 au fost prevăzuți 11.220.000 de lei, iar pentru 2019 – 8.500.000 de lei, la care s-a adăugat un sold rămas din 2018 în valoare de 4.900.000 de lei.

În pofida problemelor semnalate, fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, ne-a relatat că ambasadorul turc la Chișinău, Gurol Sokmensuer, a adus în discuție de mai multe ori subiectul livrărilor de ambulanțe din Turcia.

În plus, Ministerul Sănătății din Republica Moldova a primit o scrisoare oficială de la Ministerul Comerțului din Turcia, prin intermediul Ambasadei Turciei la Chișinău, în care insista ca autoritățile moldovenești să nu mai ceară anularea contractului cu probleme privind livrarea de ambulanțe.

Autoritățile turce explicau faptul că Das Ambulans ar avea pierderi mari în cazul deciziei de anulare a contractului. Eventualele probleme tehnice ar putea să fie reparate și că nu ar fi nevoie de rezilierea contractului. Oficialii turci au solicitat omologilor lor de la Chișinău să își explice dorința de anulare a contractelor.

Chinezării la suprapreț

Echipamentul medical minor și consumabilele pentru ambulanțele asamblate de Das Ambulans au fost livrate de altă companie turcească – ARI Medical din Istanbul. Aparatele medicale urmau să fie montate în microbuze de mecanicii DAS Ambulans. Potrivit bazei de date Orbis, ARI Medical este o firmă fondată în 2017, cu doar 20 de angajați, cu activitate import-export.

„Sigur că această companie nu produce nimic, o firmă care cumpără și vinde consumabile de foarte proastă calitate. În Republica Moldova, avem consumabile de o mult mai bună calitate”, a spus Boris Gîlca.

Deși nu a vrut să comenteze detaliul legat de consumabile, reprezentantul Das Ambulans în Moldova ne-a spus că Ministerul Sănătății și CNAMUP au fost cele care au elaborat caietul de sarcini. Totodată, el a recunoscut că „nu prea există o asemenea practică în care să existe atâtea consumabile, dar noi [Das Ambulans] le-am respectat”.

Pe de altă parte, Maxim a estimat că această cantitate consumabile – de circa 2 milioane de lei, cat cât cheltuiește CNAMUP pentru dotarea ambulanțelor pentru luni – „nu ar fi extraordinar de mare”. „Consumabilele sunt prevăzute pentru cinci–zece ieșiri de urgență”.

„Din câte știu, CNAMUP a solicitat această cantitate de consumabile pentru ca imediat ce ambulanțele ajung în Moldova, să fie puse în folosință, să nu mai aștepte una–două–trei săptămâni pentru a organiza licitații, pentru a primi consumabile etc.”

Reiterăm că Golovin a ne-a spus că CNAMUP nu a fost implicată în elaborarea caietului de sarcini.

După verificarea celor două modele de ambulanțe Ford Transit, experții moldoveni au tras concluzia că Das Ambulans și Gizerler nu dețin certificate pentru asamblarea ambulanțelor.

De partea cealaltă, Victor Maxim ne-a declarat că „toate licențele și certificatele au fost prezentate în cadrul licitației”. „În plus, eu le-am trimis domnului Gîlca și doamnei Nemerenco tot pachetul de documente”, a insistat el.

În același timp, sublinia fostul secretar de stat în raportul prezentat după vizita în Turcia, livrarea și asamblarea de cartel, pe părți (Das Ambulans, Gizerler și ARI Medical), a echipamentului sunt considerate „lucrări neautorizate și necertificate”. În consecință, luând în considerație „brand-ul auto, modalitățile de asamblare, dotare și calitatea echipamentului propus”, autorul raportului a estimat că prețurile ambulanțelor sunt exagerate.

„Împrumutul de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în valoare de 12 milioane de euro impune, prin definiție, procurarea unor ambulanțe de calitate care vor servi pacienții pe termen lung. Doar astfel poate să fie justificat acest împrumut pe care îl va întoarce Guvernul cu dobândă.”

Boris Gîlca a solicitat inițierea consultărilor cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru rezilierea contractului cu compania DAS Ambulans / Gizerler din Turcia și organizarea unei noi licitații internaționale transparente pentru procurarea ambulanțelor.

În același timp, el dispus demararea unei anchete în cazul acestui tender „cu date plauzibile de licitație trucată”.

În plus, la 7 noiembrie 2019, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ala Nemerenco, a remis o notă Centrului Național Anticorupție (CNA) în care a indicat valoarea pierderilor provocate de includerea în caietul de sarcini a specificațiilor mașinilor și a consumabilelor care contravin standardelor de dotare a ambulanțelor – 1. 995.784 de lei. În același timp, ministra a solicitat CNA să investigheze elaborarea datelor tehnice pentru autosanitare.

La patru luni, în februarie 2020, CNA a comunicat Centrului de Investigații Jurnalistice că organul de urmărire penală a „constatat lipsa temeiurilor pentru pornirea urmăririi penale și a înaintat Procuraturii Anticorupție un raport prin care a propus neînceperea urmăririi penale”.

Actualul director al CNAMUP, Boris Golovin, a fost reținut la 15 octombrie 2019 pentru că ar fi prejudiciat statul cu 2 milioane de lei în urma altui contract de achiziții a 69 de ambulanțe de producție rusească, Sobol.  Drept urmare, la 10 octombrie același an, el a fost suspendat din funcția de director al CNAMP.

În timpul perioadei de arest, șefului CNAMUP i s-a făcut rău și a solicitat oamenilor legii să fie chemată o ambulanță a unei companii private, și nu una de stat, de la instituția pe care o conduce de cinci ani de zile.

Pe 7 decembrie 2019, Golovin a fost reinstalat în fruntea CNAMUP, după ce a atacat în instanță ordinul Ministerului Sănătății privind suspendarea sa.

Autori: Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca, reporteri CIJM

Share our work
Ankara amenință voalat Moscova pe tema sistemelor antirachetă S-400

Ankara amenință voalat Moscova pe tema sistemelor antirachetă S-400

Șeful diplomației turce, Mevlut Cavusoglu a declarat într-un interviu pentru cotidianul turc „Aksam”, preluat de Karadeniz Press, că Turcia ar putea renunța la ideea achiziției de sisteme antirachetă S-400 (foto) din Rusia, dacă nu se ajunge la niciun acord privind producția comună a acestor sisteme. Astfel, Turcia ar face și un transfer de tehnologie pe astfel de sisteme ce reprezintă unele dintre cele mai performante arme rusești din această categorie. „Nu am auzit niciun refuz oficial pe această chestiune. Putin ne-a spus că facem pași în direcția unei producții comne. Know-how-ul va fi crucial (în negocieri -n.r.) Dacă atitudinea Rusiei este negativă, al putea încheia o înțelegere (similară n.r.) cu o altă țară”, a declarat oficialul turc.

Sistemul S-400 este compus din mai multe stații radar, precum și din rachete cu rază de acțiune diferită și echipamente de întreținere. Acest sistem doboară ținte aeriene la o distanță de 250 km și rachete balistice nestrategice pe o distanță de 60 de km.

„Trebuie să le cumpărăm urgent (sistemele S-400 n.r.), deoarece avem nevoie de ele. Trebuie să ne protejăm spațiul aerian. Dar dacă unele țări pornite împotriva Rusiei nu vor dori ca Turcia să achiționeze sisteme S-400, atunci ele trebuie să ofere alternativele lor”, a declarat Cavusoglu.

Contract controversat

Turcia a semnat, pe data de 12 septembrie, cu Rusia un contract major privind achiziționarea de sisteme de apărare antiaeriană de înaltă tehnologie S-400, cel mai important contract încheiat de Moscova cu Ankara până în prezent, anunțat recent președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Ankara a negociat mai mult de un an achiziționarea de rachete S-400 din Rusia pentru a spori capacitățile sale de apărare antiaeriană, dar NATO a criticat proiectul, deoarece echipamentul rusesc nu este compatibil cu sistemele sale de apărare și cu radarele Alianței.

Erdogan a subliniat că niciun stat nu are dreptul să discute deciziile suverane ale Turciei cu privire la sistemele sale de arme și a reamintit că țările membre ale NATO refuză sa vândă un sistem care include transferul de tehnologie, așa că a trebuit să caute un alt partener.

În 2013, Ankara a ajuns la un acord preliminar cu China pentru cumpărarea unui sistem antirachetă, dar contractul nu s-a materializat, iar anul trecut, după depășirea unei crize diplomatice cu Moscova, a început să negocieze achiziționarea de S-400.

Share our work
Rusia renunta la contractul Mistral si intetioneaza sa isi faca propriile nave pana in 2020

Rusia renunta la contractul Mistral si intetioneaza sa isi faca propriile nave pana in 2020

MistralDupa aproape un an de amanari si conditionari, Rusia a decis sa renunte la contractul privind achizitionarea a navelor de tip Mistral din Franta, un contract in valoare de 1,2 miliarde de euro. Oficialii de la Moscova au spus ca Rusia isi va construi singura propriile nave cu aceleasi capabilitati. „Rusia nu va mai lua navele Mistral. Am depasit aceasta etapa”, a declarat Oleg Bociariov, seful Comisiei ruse pentru industria militara. „Acum are loc o singura discutie – referitoare la suma care trebuie rambursata Rusiei”, a spus Bociariov. „Intentionam sa construim propriile noastre nave, pentru ca avem o ideologie usor diferita privind sarcinile unei nave de atac”, a subliniat oficialul rus, fara a oferi in detalii, potrivit EUObserver. Expertul militar Mihail Nenasev a declarat recent ca santierele navale rusesti de la Marea Baltica pot construi nave similare pana in 2020 si ca este nevoie numai de o sarcina directa data de Ministerul Apararii de la Moscova, relateaza Itar-Tass. Dupa ce a refuzat mult timp sa suspende contractul — una dintre nave fiind deja realizata, iar a doua in faza finala de constructie — presedintele Francois Hollande a luat totusi aceasta decizie anul trecut in luna septembrie, dupa ce a fost supus unei presiuni puternice, mai ales din partea SUA si a Marii Britanii. De atunci, guvernul rus cere insistent celui francez sa livreze navele sau sa-i returneze avansul platit. Autoritatile franceze analizeaza posibilitatea anularii contractului privind livrarea navelor militare Mistral Rusiei, insa suma care ar urma sa fie rambursata este putin mai mica decât bugetul alocat proiectului de catre Moscova. In virtutea unui contract de 1,5 miliarde de dolari (1,2 miliarde de euro) semnat in anul 2011, Franta trebuia sa livreze Rusiei doua nave portelicopter de tip Mistral.

Share our work