R. Moldova, fara presedinte. De ce este optimist Vlad Filat?

R. Moldova, fara presedinte. De ce este optimist Vlad Filat?

Liderii AIEPremierul Republicii Moldova, Vlad Filat, a declarat, marţi, după şedinţa Alianţei pentru Integrare Europeană, că partidele din cadrul Alianţei au ajuns la un acord în privinţa modificărilor din Constituţie, exprimându-şi optimismul că preşedintele ţării va fi ales.
„Preşedintele va fi ales”, a declarat Vlad Filat după şedinţa consiliului AIE. Premierul susţine că cele trei partide s-au înţeles asupra modificărilor din Constituţie. Liderii AIE au refuzat să precizeze însă care vor fi aceste schimbări, explicând că decizia finală va fi anunţată cel mai probabil în prima şedinţă a Parlamentului din acest an, care va avea loc la 16 februarie. Liberalii au ieşit cu aproximativ 20 de minute mai devreme de la şedinţa consiliului alianţei, fiind rezervaţi în declaraţii.
Liderii AIE au anunţat marţi două scenarii pentru depăşirea crizei politice – organizarea unui referendum constituţional sau găsirea unui compromis în Legislativ. Aceştia însă nu au nominalizat care scenariu va fi pus în practică. După o oră şi jumătate de discuţii în cadrul Consiliului, liderii AIE nu au decis care din scenariile examinate va fi pus în practică. „În cadrul şedinţei nu s-a ajuns la un numitor comun, însă indiferent de calea pe care o vom aplica preşedintele trebuie ales”, a spus preşedintele PLDM Vlad Filat. El a adăugat că AIE a ajuns la un compromis pe marginea textului care ar putea fi scos la referendum.
Preşedintele democraţilor, Marian Lupu, a menţionat că sesiunea de primăvară – vară a Legislativului ar putea începe la 16 februarie. El a evitat să spună pentru care din soluţiile propuse va opta PD-ul şi a adăugat că formaţiunea pe care o conduce va alege soluţia cu cele mai mari şanse de reuşită.
Liderul PL Mihai Ghimpu a plecat mai devreme de la şedinţa Consiliului şi nu a făcut declaraţii. Consiliul AIE s-a marţi după trei săptămîni de când Alianţa a anunţat că intenţionează să organizeze un referendum constituţional pentru depăşirea crizei politice.

Share our work
R. Moldova. O noua Constitutie?

R. Moldova. O noua Constitutie?

Constitutia R MoldovaAlianţa pentru Integrare Europeană ar putea propune, până la expirarea actualului mandat, proiectul unei noi Constituţii, a declarat, în cadrul unei emisiuni TV, liderul PLDM, Vlad Filat.
Potrivit lui Vlad Filat, asupra noii Constituţii se va lucra după referendum şi după alegerea şefului statului. „Este vorba despre sistemul judecătoresc, rolul Procuraturii, de administrarea publică locală. Sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le reaşezăm în viitoarea Constituţie”, consideră Filat.
Preşedintele liberal-democraţilor a spus că elaborarea noii Constituţii este un obiectiv fixat în programul de guvernare al AIE care însă necesită timp. „Este necesară şi avizarea de către Comisia de la Veneţia, iar următoarea şedinţă a acestei comisii va avea loc în iunie”, a afirmat Filat, care s-a arătat rezervat faţă de propunerea unor lideri ai AIE de a avea un staff comun pentru referendum şi a spus că cel mai probabil forţele din alianţă îşi vor coordona acţiunile în cadrul unui Consiliu de coordonare.
Liderul PLDM a anunţat că, în Republica Moldova, a venit un grup de experţi din străinătate pentru a oferi consultaţii ce ţin de redactarea textului legii cu privire la modificarea Constituţiei. „Am solicitat sprijin de la partenerii noştri din Partidul Popular European. Ei vin din Germania, dar avem discuţii şi cu alte ţări. Vorbim de sistemul de guvernare, ceea ce înseamna echilibrarea la nivel de componente”, a adăugat Filat.

Modificarea statutului AIE

După organizarea referendumului, în cazul în care acesta va avea succes, anumite componente ale AIE ar putea cere schimbarea prevederilor acordului AIE la capitolul repartizarea principalelor funcţii în stat, a declarat, la rândul său, în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu.
Iniţial liderul democraţilor s-a arătat optimist şi a spus că maximum într-o săptămână, textul modificărilor la Legea Supremă va fi gata. După mai multe argument aduse de analistul politic Igor Boţan împotriva organizării refrendumului, Lupu a admis că, după referendum, unele component ale AIE ar putea cere shimbarea candidatului la funcţia de preşedinte al ţării, care conform actualului acord revine PD.
Analiştii politici susţin că divergenţele de opinii din AIE sunt generate de faptul că o parte din politicienii mai experimentaţi simt că referendumul planificat pentru luna aprilie va eşua, iar Alianţa va pica şi ultimul test de încredere în faţa societăţii.

Share our work
Expertii constitutionali internationali vin la Chisinau pentru a studia legea suprema si a face recomandari

Expertii constitutionali internationali vin la Chisinau pentru a studia legea suprema si a face recomandari

SEMNARE ACORD - UE - MOLDOVASeful guvernului din Republicii Moldova, Vlad Filat, a anuntat ca saptamana viitoare vor veni la Chisinau experti internationali in drept constitutional care, impreuna cu cei din Moldova, vor face recomandari referitoare la modificarea Constitutiei.Ei vor efectua o expertiza si vor veni cu propuneri in ceea ce priveste modificarea Constitutiei, dar si a actelor legislative necesare pentru transformarea formei de guvernamant din Republica Moldova intr-una parlamentara, a precizat Filat. Ulterior, proiectul de modificare a Legii Supreme va fi prezentat partidelor din alianta de guvernare. „Noi am convenit, de fapt, ca vom veni cu un punct de vedere comun vizavi de modificarile care trebuie sa fie operate in Constitutie”, a mentionat Filat, precizand ca liberalii – care au lansat o dezbatere publica pe marginea modificarilor Constitutiei – isi exprima un punct de vedere propriu”, nu vorbesc in numele Aliantei pentru integrare Europeana. Liderul PLDM, Vlad Filat, nu vrea ca referendumul din primavara acestui an sa aiba soarta celui din septembrie 2010. Analizind ce s-a intamplat in urma cu doi ani, cand un referendum pe tema modificarii Constitutiei a esuat din cauza participarii insuficiente, el spune ca de aceasta data, Alianta pentru integrare Europeana trebuie sa aiba o alta abordare. „E mare pacat ca nu am reusit in 2010, vina este a politicienilor, dar nici nu a fost intelegerea de a participa in proces politic. Recent, am descoperit ca in campania pentru referendumul din septembrie 2010, foarte multi colegi au fost in concediu, fiind siguri ca pagul de 33% va fi atins. Acum trebuie sa avem alta abordare”, a declarat Filat joi, intr-o emisiune la postul public Moldova1. Liberal-democratul sustine ca de aceasta data, trebuie asigurata o comunicare mai stransa cu oamenii. Totusi, marea provocare a acestui referendum este textul legii, pentru ca cetatenii vor fi rugati sa se pronunte in legatura cu mai multe articole din Constitutie. „instaurarea unui regim parlamentar autentic nu inseamna doar schimbarea numarului de voturi. Urmeaza sa mergem pe articole, sa facem o analiza profunda, sa stabilim competente clare pentru Presedintie, Guvern, Parlament”, a explicat Filat. Referendumul constitutional din 5 septembrie 2010 se referea la posibilitatea de a alege presedintele prin vot direct al poporului. Scrutinul a esuat, din cauza ratei scazute de participare, la urne prezentandu-se mai putin de 33% dintre alegatori. Mai multi analisti politici au constatat ca oamenilor nu li s-a explicat clar ce presupune referendumul.

Share our work
R. Moldova. AIE propune referendum pentru schimbarea Constitutiei

R. Moldova. AIE propune referendum pentru schimbarea Constitutiei

Liderii AIELiderii AIE au anunţat duminică, printr-o declaraţie comună, că îşi propun organizarea, în luna aprilie, a unui referendum constituţional. Cei trei lideri a partidelor componente ale AIE au spus că modificarea legislaţiei prin referendum, într-o democraţie europeană, este unica soluţie de depăşire a crizei politice. Potrivit liderului PLDM, Vlad Filat, începând de luni, experţii constituţionalişti vor demara elaborarea proiectului de lege ce ţine de modificarea mecanismului de alegere a preşedintelui Republicii Moldova. „În luna februarie, proiectul va fi trimis spre avizare către Curtea Constituţională. În aprilie, va fi iniţiat un referendum pentru modificarea Constituţiei, în cadrul căruia cetăţenii vor avea posibilitatea să corecteze deficienţele constituţionale ce provoacă interminabile crize politice”, a declarat Vlad Filat.
Liderul democraţilor, Marian Lupu, a menţionat că, cel mai probabil, în februarie, Legislativul va avea spre adoptare proiectul cu privire la organizarea referendumului, iar după procedura din aprilie, în cel mult o lună, vor fi organizate şi alegeri prezidenţiale. „Preşedintele Republicii Moldova va fi ales în decurs de o lună din momentul validării rezultatelor referendumului”, a afirmat Lupu.
Preşedintele liberalilor, Mihai Ghimpu, a spus că unica soluţie de depăşire a crizei este modificarea Constituţiei, însă această soluţie nu este una nouă. PL a propus acest lucru încă acum doi ani şi s-a dovedit a fi cea mai eficientă. Liderii AIE au decis să modifice Constituţia după ce, de la ultima modificare a legislaţiei cu privire la alegerea şefului statului, din 2000, au fost organizate nouă tentative de alegere a preşedintelui ţării, dintre care doar două s-au soldat cu rezultate pozitive.
În schimb, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a declarat că decizia AIE de a organiza un referndum constituţional reprezintă o încercare a Alianţei de a se menţine la guvernare. Voronin a menţionat că deputaţii comunişti s-au întrunit duminică în şedinţa, dar au refuzat să meargă la şedinţa extraordinară a Legislativului, deoarece a fost anulată şedinţa planificată pentru alegerea preşedintelui ţării.

Declaraţia AIE Cu privire la căile de soluţionare a crizei constituţionale şi de asigurare a stabilităţii politice


Pornind de la obiectivul strategic al Republicii Moldova de a urma cursul de dezvoltare democratică şi de integrare în Uniunea Europeană, în condiţii de stabilitate politică;
Reafirmându-ne angajamentul de a acţiona în strictă conformitate cu interesele cetăţenilor, în spiritul respectului faţă de Constituţia Republicii Moldova şi de principiile democratice;
Constatând aprofundarea impasului politic, cauzat de blocajul constituţional şi de refuzul opoziţiei parlamentare de a accepta un compromis rezonabil pentru a alege Preşedintele Republicii Moldova;
Având în vedere că recenta decizie a Curţii Constituţionale este irevocabilă şi anulează integral procedurile, care au fost în derulare, pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova;
Accentuând faptul că Alianţa pentru Integrarea Europeană a întreprins toate acţiunile de depăşire a blocajului politic şi constituţional;
Menţionând faptul că, după aceste acţiuni, variantele de depăşire a crizei politice care ar asigura stabilitatea în Republica Moldova au fost, practic, epuizate, inclusiv din cauza problemelor sistemice, pe care le ridică unele prevederi constituţionale;
Exprimând certitudinea că soluţionarea crizei actuale este imposibilă în limitele actualei Constituţii şi în condiţiile în care opoziţia parlamentară nu doreşte să contribuie la depăşirea crizei, ci, din contră, lansează apeluri anticonstituţionale, scindând şi isterizând societatea;
Constatând că modificările operate anterior în Constituţia Republicii Moldova au rupt materia constituţională, impunând un mecanism nefuncţional de alegere a preşedintelui republicii şi creând dezechilibre în funcţionarea instituţiilor statului;
Evaluând experienţa regimurilor republicilor parlamentare consacrate din Europa, unde în situaţii similare celei din Republica Moldova mecanismul de alegere a Preşedintelui nu blochează, ci asigură alegerea acestuia;
Remarcând  că gravele deficienţe de sistem susmenţionate au provocat în repetate  rânduri alegeri parlamentare anticipate (anii 2001, 2009, 2010), conducând la crize politice, instabilitate în societate şi enorme cheltuieli financiare nejustificate;
Înţelegând că cetăţenii aşteaptă de la Guvernare alegerea Preşedintelui, şi nu alegeri parlamentare anticipate, asigurând stabilitatea şi cursul european al Republicii Moldova;

Partidele din Alianţa pentru Integrarea Europeană decid şi îşi asumă solidar responsabilitatea pentru următoarele obiective majore ale agendei politice pentru perioada următoare:

1) Prioritatea numărul unu a AIE este identificarea unei soluţii durabile pentru depăşirea crizei constituţionale, de care depinde stabilitatea şi dezvoltarea în continuare a Republicii Moldova. Toate procesele începute acum doi ani, îndreptate spre democratizarea reală a societăţii, spre integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, spre reintegrarea ţării, spre asigurarea bunei funcţionări a instituţiilor statului, spre asigurarea unui nivel de trai decent al cetăţenilor Republicii Moldova vor avea continuitate şi finalitate doar dacă va  fi depăşită criza constituţională.
2) Din cauzele expuse mai sus, va fi  iniţiat un referendum pentru modificarea Constituţiei, în cadrul căruia cetăţenii vor avea posibilitatea să corecteze deficienţele constituţionale care provoacă interminabile crize politice în Republica Moldova, prin democratizarea şi simplificarea  mecanismului de alegere a Preşedintelui republicii de către Parlament şi transformarea sistemului de guvernare în unul autentic parlamentar. Referendumul urmează să aibă loc nu mai târziu de luna aprilie.
3 Preşedintele Republicii Moldova va fi ales în decurs de o lună din momentul validării rezultatelor referendumului.
Reconfirmăm ataşamentul nostru faţă de interesul major al Republicii Moldova de a se dezvolta democratic în condiţii de stabilitate, subliniind totodată necesitatea consolidării Alianţei pentru Integrarea Europeană şi focalizarea tuturor eforturilor ei asupra realizării Programului de Guvernare, în special, a obiectivelor de integrare europeană, de creştere a economiei şi a bunăstării cetăţenilor.
Facem apel către toate forţele politice să dea dovadă de responsabilitate şi maturitate politică şi să contribuie la crearea condiţiilor pentru depăşirea impasului care împiedică dezvoltarea ţării noastre.

Vlad Filat,                       Marian Lupu,                           Mihai Ghimpu,
Preşedintele PLDM        Preşedintele PDM                    Preşedintele PL

Chişinău, 15 ianuarie 2012

Share our work
Politistii din Romania ameninta Parlamentul cu proteste de strada

Politistii din Romania ameninta Parlamentul cu proteste de strada

proteste politistiDacă se va decide reluarea votului, mii de poliţişti vor ieşi în stradă, a declarat Marin Gruia, preşedintele Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, referindu-se la proiectul legii privind disponibilizărea angajaţilor MAI care nu a trecut de votul Parlamentului. Proiectul legii privind disponibilizările din MAI nu a fost adoptat marti de Camera Deputaţilor, fiind înregistrate 150 de voturi „pentru”, faţă de 167 necesare pentru aprobare, la şedinţă asistând, de la balcon, şi sindicalişti, care şi-au exprimat satisfacţia faţă de rezultat. „În ceea ce priveşte disponibilizările la nivelul MAI, legea este neconstituţională, iar, referitor la ce s-a întâmplat în Parlament, înainte de a începe voturile la nivelul legilor organice, preşedintele de şedinţă, Ioan Oltean, a verificat de trei ori ca să vadă dacă în plen există numărul suficient din partea puterii care să voteze aceste legi”, a declarat la Realitatea Tv Marin Gruia. Reprezentantul poliţiştilor a adăugat că, în cazul în care se va decide revotarea legii, mii de poliţişti vor ieşi în stradă şi vor protesta. „Dacă se revotează legile, este neconstituţional, este o încălcare flagrantă a Constituţiei. Dacă se va întâmpla acest lucru, vom ieşi cu miile în stradă. În această situaţie, cerem demisia lui Ioan Oltean şi a Robertei Anastase şi trebuie să desfiinţăm Parlamentul. Nu mai avem Constituţie, nu mai avem nimic. Au ajuns să fure totul în această ţară”, a completat preşedintele SNPPC. Acesta a mai spus că „puterea a pus o presiune enormă asupra poliţiştilor, cărora le este frică, lucrează într-o tensiune permanantă din cauza abuzirilor care se fac asupra lor şi a ameninţărilor la care sunt supuşi”. Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui act normativ privind disponibilizările din MAI. Potrivit reprezentanţilor arcului guvernamental, proiectul de lege urmează să fie rediscutat. În schimb, Opoziţia susţine că legea a fost respinsă şi nu mai trebuie rediscutat nimic. La votul final s-au înregistrat 150 de opţiuni „pentru”, 132 „împotrivă” şi opt abţineri. Înainte de vot, mai mulţi deputaţi din opoziţie au criticat acest proiect de lege, îndemnând-i pe parlamentarii de la putere să nu voteze în favoarea acestui proiect, transmite Mediafax. „Să votaţi împotrivă, nu ne permitem să concediem pompieri şi poliţişti”, a spus George Scutaru (PNL), în timp ce colegul său de partid Mihăiţă Calimente a anunţat că PNL va ataca proiectul la Curtea Constituţională în cazul în care acesta va fi adoptat. Eugen Bejinariu a spus că la vot nu a venit niciun reprezentant al MAI. „Cred că i-a strâns DNA pe toţi”, a adăugat Bejinariu. În timpul votului, la balcoanele sălii de şedinţă s-au aflat sindicalişti din MAI. Rezultatul votului a fost primit cu aplauze şi strigăte de bucurie. După vot, deputaţii coaliţiei s-au strâns în jurul preşedintelui Camerei, Roberta Anastase, la primele rânduri ale sălii de plen. Printre deputaţii prezenţi se aflau şi ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, liderul deputaţilor minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader. Roberta Anastase avea în mână foile cu rezultatul votului. Şedinţa Camerei Deputaţilor este condusă de vicepreşedintele Ioan Oltean, iar Roberta Anastase se află în bancă, în primul rând al sălii de plen. Proiectul de lege privind disponibilizările din MAI a fost dezbătut într-o şedinţă anterioară, pe articole, de Camera Deputaţilor. Anterior, proiectul a fost respins de Senat. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi personalului contractual din MAI a trimis o scrisoare conducerii Camerei Deputaţilor, în care solicită renunţarea la ideea adoptării legii privind disponibilizările din MAI, Biroul Permanent stabilind, luni, ca scrisoarea să fie distribuită deputaţilor.

Share our work