Azerbaidjan, in fruntea Consiliului de Securitate al ONU

Azerbaidjan, in fruntea Consiliului de Securitate al ONU

Azerbaidjanul, unul dintre partanerii strategici ai României, a devenit, de la 1 mai, preşedintele Consiliului de Securitate al ONU.
Deja a fost fixată agenda de lucru pentru următoarea lună: reglementarea crizei politice din Siria, situaţia din Orientul Mijlociu şi lupta împotriva proliferării armelor nucleare. După cum precizează reprezentantul permanent al Azerbaidjanului pe lângă ONU, Agşin Mehtiev, programul pe luna mai al Consiliului de Securitate al ONU nu a fost încă pus de acord şi ar putea fi completat.
De asemenea, Mehtiev a subliniat că, indiferent de situaţie, Azerbaidjanul nu intenţionează să-şi revizuiască problemele de politică externă. „Dacă într-un anumit moment opinia noastră va coincide cu cea a altor ţări – va fi extraordinar. Dacă nu – ţara noastră are principiile sale, la care nu intenţionează să renunţe”, a spus Mehtiev.
Priorităţile părţii azere vor fi, potrivit lui Mehtiev, problemele de securitate şi discutarea situaţiei din Bosnia şi Kosovo, dar şi din Africa de Vest. O atenţie specială Baku planifică să acorde luptei cu terorismul. Este programat ca la 4 mai să aibă loc o reuniune cu uşile deschise exclusiv pe acest subiect. Nu este exclusă participarea personală a preşedintelui azer Ilham Aliev.
Se precizează că situaţia din jurul Irakului „nu figurează în principiu” pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate. Pentru a doua jumătate a lunii mai este planificată o vizită a reprezentanţilor Consiliului de Securitate al ONU în Africa de Vest. O invitaţie de a desfăşura un seminar special, în afara sediului său, i-a transmis Consiliului de Securitate statul turc.
Mehtiev şi-a exprimat speranţa că organizaţia va reuşi să soluţioneze problema legată de Sudan şi Sudanul de Sud, care sprijină grupări rebele în regiune. Azerbaidjanul este primul stat situat în spaţiul postsovietic care a devenit membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, la 24 octombrie 2011. Ţara se va afla în cadrul organizaţiei timp de doi ani. În ceea ce priveşte preşedinţia azeră în Consiliul de Securitate al ONU, aceasta va dura fix o lună, până la începutul lui iunie.

România şi Azerbaidjan, parteneri strategici

România şi Azerbaidjan sunt „parteneri strategici” şi cele două ţări cooperează foarte bine atât în domeniul energetic, cât şi în alte domenii ale economiei, a declarat săptămâna tercută preşedintele grupului de prietenie cu România din cadrul Parlamentului Republicii Azerbaidjan, Azay Guliyev. În opinia oaspetelui azer, proiecte precum „Nabucco” nu pot fi desfăşurate fără participarea celor două state.
„România este importantă pentru noi fiindcă face parte din NATO şi în acelaşi timp este ţara coordonator pentru Azerbaidjan în cadrul NATO. Apreciem şi activitatea României din cadrul UE. România este o ţară democratică şi a respectat de nenumărate ori dreptul internaţional şi poziţia Azerbadjanului din organizaţiile internaţionale. Suntem mulţumiţi de relaţiile bilaterale dintre cele două ţări”, a spus Azay Guliyev. În ceea ce priveşte conflictul din Caucazul de Sud, oaspetele azer consideră că acesta va trebui rezolvat respectând principiile de drept internaţional, integritatea şi suveranitatea Azerbaidjanului.
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu s-a întâlnit, marţea trecută, cu delegaţia azeră a Grupului de prietenie cu România, condusă de Azay Guliyev, context în care a susţinut aprofundarea cooperării cu Azerbaidjan în domeniul energetic, prin implementarea proiectului AGRI. Secretarul de stat a pledat pentru aprofundarea cooperării în plan energetic, cu precădere prin implementarea proiectului comun al Interconectorului Azerbaidjan – Georgia – România (AGRI). Ambele părţi au reconfirmat susţinerea pentru realizarea proiectelor energetice NABUCCO, AGRI şi a gazoductului transcaspic.
Bogdan Aurescu a subliniat nivelul foarte bun al dialogului politic româno-azer, care a imprimat actualul caracter de Parteneriat Strategic relaţiei bilaterale şi a evidenţiat importanţa dialogului inter-parlamentar pentru dezvoltarea, în continuare, într-un registru cuprinzător, a cooperării între cele două state.
De asemenea, el a evocat valoarea instrumentală a organizării unei calendar susţinut de contacte de lucru pe teme de interes pentru cele două părţi. Aurescu a accentuat importanţa implementării Planului Comun de Acţiuni privind Parteneriatul Strategic, semnat în aprilie 2011, cu ocazia vizitei oficiale în Azerbaidjan a preşedintelui României, Traian Băsescu, cu accent pe domeniile economic şi energetic.

Azerbaidjan investeşte în România

Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan SOCAR va investi în România peste 50 de milioane de euro până la finalul anului 2012 în extinderea reţelei de staţii de distribuţie şi estimează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012 şi 2013, a declarat recent directorul executiv al companiei, Hamza Karimov.
„Compania SOCAR România dedică anul 2012 investiţiilor care privesc extinderea reţelei de staţii de distribuţie. Ţinta companiei, cuprinsă în planul etapizat de extindere, este ca până la finele anului în curs să lărgim reţeaua şi să bifăm deschiderea a încă 25 de benzinării la nivel naţional, inclusiv în Capitală. Vorbim în fapt despre o investiţie de peste 50 de milioane de euro prevăzută pentru acest an în extinderea reţelei de staţii de distribuţie”, a afirmat Hamza Karimov.
SOCAR România deţine în judeţele Iaşi, Neamţ, Suceava şi Botoşani un număr de 15 benzinării. Compania azeră intenţionează, de asemenea, să crească volumul de carburant distribuit la 300.000 de tone, până în anul 2013.
„Totodată, aceleaşi planuri sunt de creştere a volumelor de carburant distribuite de la 20.000 de tone înregistrate în cursul anului trecut la circa 300.000 de tone până în anul 2013”, a adăugat acesta. Odată cu extinderea reţelei de staţii de distribuţie, SOCAR România previzionează şi o redimensionare a volumelor de carburant distribuite. „Estimările noastre vizează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012, 2013, în ani fiscali”, a precizat oficialul SOCAR România.

Share our work
Siria, in atentia Consiliului de Securitate

Siria, in atentia Consiliului de Securitate

UN_Security_CouncilMarea Britanie, Franta, Germania si Portugalia au pus in circulatie in cadrul Consiliului de Securitate al ONU un proiect care condamna respresiunea sangeroasa a manifestantilor din Siria, au informat luni diplomati, citati de presa intrenationala. Acest proiect de declaratie ar putea fi dat publicitatii daca cele 15 tari membre ale Consiliului de Securitate vor ajunge la un acord, a precizat un diplomat sub rezerva anonimatului. „Declaratia condamna violenta si lanseaza un apel la retinere”, a precizat diplomatul citat. Tarile citate isi aduc sprijinul la un apel lansat vineri de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, pentru o ancheta „transparenta” dupa moartea a sute de manifestanti in Siria in ultimele saptamani. Ele saluta de asemenea initiativa presedintelui Bashar al-Assad de a ridica starea de urgenta in vigoare de 50 de ani in tara si subliniaza importanta Siriei pentru stabilitate in Orientul Mijlociu. Potrivit unui diplomat ONU, cazul Siriei este diferit de cel al Libiei, pentru care, propriii ei reprezentanti care au dezertat din randurile guvernului au cerut Consiliului de Securitate o condamnare si sanctiuni. O alta diferenta fata de Libia este ca poporul nu a pus mana pe arme impotriva regimului, a mai spus sursa citata. Siria si-a inchis granita cu Iordania, au indicat luni surse oficiale iordaniene, dupa desfasurarea de tancuri ale armatei la Deraa, nucleu al miscarii de protest siriene. Un oficial din cadrul Ministerului sirian de Interne a dezmintit insa informatiile potrivit carora tara sa si-ar fi inchis granita cu Iordania, relateaza presa internationala. Un diplomat de rang inalt in capitala hasemita a confirmat inchiderea celor doua puncte vamale siriene Deraa si Nassib, situate la frontiera cu Iordania. Aceasta este cea mai importanta operatiune de securitate de pana acum, a estimat la randul sau un alt oficial iordanian. Pe de alta parte, Mohammad Faour, un oficial din cadrul ministerului, a afirmat ca informatiile aparute in media potrivit carora granita dintre Siria si Iordania ar fi fost inchisa nu sunt adevarate. „Tranzitul catre si dinspre tara este normal”, a afirmat Mohammad Faour. Cel putin cinci persoane si-au pierdut viata si altele au fost ranite luni la Deraa, in sudul Siriei, unde au fost desfasurati in jur de 3.000 de membri ai fortelor de securitate sustinuti de blindate, in timp ce in diferite suburbii ale Damascului fortele de ordine au deschis focul ranind si arestand un numar nedeterminat de persoane, indica cel mai recent bilant furnizat de militanti pentru drepturile omului.

MAE roman isi avertizeaza cetatenii

Avand in vedere deteriorarea situatiei de securitate din Siria, Ministerul Afacerilor Externe recomanda cetatenilor romani sa evite calatoriile in aceasta tara iar celor care se afla deja in Siria sa paraseasca zona folosind cursele aeriene comerciale, inca disponibile. Au fost semnalate violente pe intreg teritoriul tarii, inclusiv la Damasc. Numarul victimelor din randul civililor (decese sau raniri) este in crestere. In ultimele zile mai multe autostrazi importante, inclusiv Tartous-Latakia, Latakia-Alep, Homs-Alep si Damasc-Iordania au fost temporar inchise din cauza demonstratiilor. Legaturile de comunicatie in Siria pot suferi unele intreruperi sau limitari. Exista, de asemenea, riscul de producere de atacuri teroriste in locuri publice. Cetatenilor romani li se recomanda sa evite total, in aceasta perioada, deplasarile in localitatile Daraa si Lattakia si, in general, in regiunea de sud a Siriei, in apropierea frontierei cu Iordania. Totodata, MAE recomanda cetatenilor romani sa evite calatoriile la granita cu Irak. Cetatenii romani, care se mai afla in Siria, sunt sfatuiti sa se informeze, asupra situatiei de securitate din zona! Cetatenii romani care se afla in Siria sunt sfatuiti sa se adreseze Ambasadei Romaniei la Damasc si sa isi anunte prezenta in regiune, comunicand astfel propriile coordonatele pentru a putea fi contactati in situatii de urgenta. Cetatenii romani care ignora avertismentele MAE si se deplaseaza in zone de risc, sunt atentionati ca o fac pe propria raspundere si vor suporta consecintele unor astfel de calatorii, avand in vedere ca, de la caz la caz, pot interveni limitari privind posibilitatile de interventie ale misiunilor diplomatice si oficiilor consulare de cariera in situatii de urgenta. Cetatenii romani sunt sfatuiti cu insistenta sa isi incheie asigurare de calatorie, medicala si de viata! MAE recomanda cetatenilor romani care se afla deja in Siria:

– Sa respecte cu strictete anunturile si recomandarile autoritatilor locale;

– Sa evite zonele aglomerate, in care se desfasoara mitinguri, manifestatii publice si sa nu foloseasca in aceste zone sau in apropierea institutiilor publice aparatura fotografica sau video;

– Sa urmareasca mass-media locala pentru a afla care sunt zonele in care se desfasoara actiuni de protest pentru a le putea evita;

– Sa evite circulatia pe timp de noapte, indiferent de zona;

– Sa respecte traditiile si obiceiurile locale;

– Sa pastreze in locuri sigure documentele si valorile personale, biletele de calatorie, banii, cartile de credit si sa nu le expuna in mod vizibil asupra lor sau in masini.

Share our work
Aeroporturile romanesti, folosite pentru bombardarea Libiei

Aeroporturile romanesti, folosite pentru bombardarea Libiei

U.S. Air Force photo

U.S. Air Force photo

Consiliul Suprem de Apararea a Tarii a aprobat luni, 28 martie, intr-o sedinta tinuta la Cotroceni, dislocarea si operarea pe aerodromuri din Romania a unor aeronave ale fortelor aeriene ale SUA, pentru realimentare in aer, utilizate in operatia de impunere a Rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU. Practic, acesta decizie inseamna ca Romania incepe sa contribuie la loviturile militare impotriva regimului Gaddafi, actiuni care au loc, deocamdata, in afara deciziilor NATO. La sedinta condusa de Traian Basescu au mai participat si prim-ministrul Romaniei, Emil Boc, ministrul Administratiei si Internelor, Traian Igas, ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea, ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Ialomitianu, ministrul Justitiei, Catalin Marian Predoiu, directorul Serviciului Roman de Informatii, George Cristian Maior, directorul Serviciului de Informatii Externe, Mihai Razvan Ungureanu, seful Statului Major General, general-maior Stefan Danila, consilierul prezidential pentru securitate nationala, Iulian Fota, consilierul prezidential Anca Ilinoiu, sef al Departamentului Relatii Internationale, secretarul CSAT, general-locotenent Ion Oprisor si consilierul prezidential Valeriu Turcan, purtatorul de cuvant al presedintelui Romaniei. „In cadrul sedintei s-a analizat dislocarea si operarea pe aerodromuri din Romania a unor aeronave ale fortelor aeriene ale SUA, pentru realimentare in aer, utilizate in operatia de impunere a Rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU. In conformitate cu procedurile juridice legale, presedintele Romaniei, dupa consultarea membrilor Consiliului, a aprobat aceasta solicitare, urmand ca, ulterior, sa informeze Parlamentul Romaniei. Solicitarea si aprobarea au la baza prevederile din cadrul Parteneriatului Strategic dintre Romania si Statele Unite ale Americii”, se arata in comunicatul oficial al administratiei prezidentiale. Pe 22 martie, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat participarea Romaniei la actiunea NATO de impunere a embargoului impotriva Libiei cu 205 militari de la bordul fregatei Regele Ferdinand si doi ofiteri de stat major din fortele navale. Aliatii au convenit saptamana trecuta organizarea unei misiuni navale, care, initial, va consta in doua mici formatiuni navale ce vor patrula regulat in Marea Mediterana. In cadrul sedintei de marti, de la Palatul Cotroceni, s-a discutat pozitia Romaniei privind aportul la misiunea NATO din Libia. In acest context, s-a hotarat participarea Romaniei cu forte si mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor (Arms Embargo) impotriva Libiei, constand in fregata „Regele Ferdinand” cu 205 militari si doi ofiteri de stat major specializati in forte navale. “Fac un comentariu legat de situatia din Libia si de evolutiile in actul de decizie la nivel NATO. Dupa cum stiti probabil, pe data de 20 martie a fost aprobat planul de operatii pentru impunerea embargoului cu privire la vanzarile de armament catre Libia. Pe data de 22 martie, adica astazi, a fost aprobat Planul de operatii privind zona de interdictie aeriana. Tot astazi, in jurul orei 16, NAC, Consiliul Nord-Atlantic, a aprobat directiva de executie pentru impunerea embargoului impotriva Libiei, in baza rezolutiei 1970 a Consiliului de Securitate. Deci, odata cu aprobarea directivei de executie, se trece la punerea in aplicare a planului de operatii. Este decizia politica pe care o ia NATO cu privire la declansarea unei operatiuni. Fiind luata decizia astazi, am convocat CSAT – este adevarat, cu putin inainte de adoptarea deciziei, pentru ca stiam ca se va adopta decizia, se va dopta directiva de executie pentru embargo – si CSAT a decis implicarea Romaniei in impunerea conditiilor de respectare a embargoului cu fregata “Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat major din Fortele Navale. Asta inseamna ca Romania va participa cu 205 militari la bordul fregatei “Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat-major, in total 207 militari, ofiteri si subofiteri. In cel mai scurt timp, Guvernul trebuie sa aloce resursa financiara necesara pentru ca fregata “Regele Ferdinand” sa opereze in Marea Mediterana in conformitate cu directiva NATO. Pentru operarea timp de trei luni in Marea Mediterana sunt necesare 4,5 milioane euro, pe care ii va aloca Guvernul in urmatoarea sedinta de guvern”, a declarat atunci Traian Basescu.

Share our work