UE, 500 de milioane euro pentru Kiev

Comisia Europeană susține macrofinanciar Ucraina

Comisia Europeană susține macrofinanciar Ucraina

Comisia Europeană a aprobat vineri, 30 noiembrie 2018, plata primei tranșe de 500 de milioane de euro din cadrul noului program de asistență macrofinanciară pentru Ucraina, a scris pe Twitter vicepreședintele comisiei Valdis Dombrovskis, citat de mass-media de la Kiev, preluata de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Comisia Europeană din numele UE a adopta astăzi alocarea a 500 de milioane de euro asistență macrofinanciară pentru Ucraina. Decizia a fost luată într-un moment crucial, deoarece Ucraina se confruntă cu o nouă agresiune din partea Rusiei”, a declarat Dombrovskis.

Anunțul CE subliniază că Ucraina a îndeplinit condițiile pentru obtinerea noii tranșe de ajutor, inclusiv în domeniul combaterii corupției. Este vorba despre crearea unui Birou Național Anticorupție și a unui tribunal special pentru combaterea corupției.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a numit decizia UE „un semnal important de sprijin continuu în fața noilor provocări din partea agresorului rus”.

Asistență de miliarde

Totodată, Alexander Winterstein, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că odată cu această plată, totalul asistenței macrofinanciare acordate Ucrainei de către UE începând cu anul 2014 a ajuns la 3,3 miliarde de euro, cea mai mare asistență de acest tip acordată vreunei țări din afara UE.
Reamintim că în iunie 2018, Consiliul Uniunii Europene a aprobat alocarea Ucrainei a un miliard de euro asistență macrofinanciară „pentru a acoperi nevoile financiare ale Ucrainei ca sprijin pentru stabilizarea economică și programul de reforme structurale”, se arata în respectivul comunicat. (N.G.)

Desant guvernamental românesc la Chișinău. Republica Moldova, obiectiv strategic al președinției românești a Consiliului Uniunii Europene

Președinția româneacă a Consiliului Uniunii Europene, o șansă pentru impulsionarea reformelor în Republica Moldova

Președinția româneacă a Consiliului Uniunii Europene, o șansă pentru impulsionarea reformelor în Republica Moldova

Ministrul delegat pentru afaceri europene al României, Victor Negrescu, a avut mai multe întâlniri cu oficialii din Republica Moldova, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Una dintre temele prioritare a fost cooperarea în domeniul afacerilor europene şi cum poate sprijini România parcursul spre UE al Republicii Moldova.

„Am discutat, mai ales, despre cum putem face ca Republica Moldova să fie parte a acestei preşedinţii, pentru că noi simţim că aceasta este atât a noastră, cât şi a Republicii Moldova, în măsura în care R. Moldova îşi doreşte acest lucru”, a declarat oficialul într-un interviu pentru TVR Moldova.

Cererea RM de aderare la UE, amânată

„Şi înainte, când eram în Parlamentul European, am activat pentru a sprijini acest parcurs şi pentru o integrare cât mai rapidă a R. Moldova în UE. Valorile noastre sunt comune, istoria noastră este comună. Parcursul nostru, al Uniunii Europene, presupune automat ca şi R. Moldova să fie parte a familiei noastre europene”.

În acest context, cererea de aderare la UE a Republicii Moldova poate fi înaintată doar după parcurgerea unor paşi şi de îndeplinire a unei serii de condiţii.

„Republica Moldova a depus în ultima perioadă un efort susţinut în a respecta aceste condiţii, mai ales ca parte a ceea ce înseamnă Acordul de Asociere. O bună parte din acele criterii au fost îndeplinite, dar mai sunt elemente care necesită efort din partea Republicii Moldova nu doar din partea Guvernului, ci şi din partea fiecărui cetăţean în parte”, a mai adăugat oficialul român.

Autostrada peste Prut, obiectv strategic

Peste 750 km de autostradă ar putea fi construiţi în România în baza noii legislaţii adoptate de autoritățile de la Bucrești privind parteneriatul public-privat (PPP), scrie capital.ro. Astfel, unul dintre proiectele de autostrăzi vizează autostrada Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, în lungime de 100 de kilometri şi va include şi un pod peste Prut, astfel încât autostrada să se descarce în reţeaua rutieră a Republicii Moldova.

Conform datelor prezentate de vicepremierul român Viorel Ştefan, autostrada Tg. Neamţ-Iaşi-Ungheni 100 km+ Pod peste Prut, parte a Coridorului V, inclusă în Masterplanul de Transport, proiect care asigură legătura Moldovei cu Transilvania şi Europa, este cap de listă în Strategia Parteneriatelor Public-Private.

Potrivit documentului citat, autostrada Tg. Neamţ-Iaşi-Ungheni 100 km+ Pod peste Prut asigură conectare la sectoare de autostradă aflate în implementare, legătura cu orașul Chişinău şi Republica Moldova.

Viitorul Republicii Moldova, decis de proprii cetățeni

Decizia fundamentală a viitorului Republicii Moldova depinde de cetăţenii acestei ţări, a declarat marţi ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, cu prilejul unei dezbateri organizate de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. „Este firesc să avem o preocupare prioritară pentru Parteneriatul Estic cu ţările din estul frontierelor României, dar, de asemenea, în mod evident este clar că una dintre priorităţile pe care le avem o reprezintă Republica Moldova pentru o serie de lucruri pe care le cunoaşteţi – istorie comună, cultură, limbă, chiar şi religie. În acelaşi timp, trebuie înţeles un lucru foarte bine. Noi nu suntem în situaţia pionierilor care încercau să ajute o bătrână să treacă strada, dar ea nu voia să o treacă”, a afirmat Meleşcanu, citat de mass-media.

El a spus că România poate oferi sprijin, informare, cunoaştere, programe pentru cetăţenii moldoveni. „Deci ce putem să oferim este sprijin, informare, cunoaştere, programe pentru cetăţeni, dar până la urmă decizia fundamentală a viitorului Republicii Moldova depinde de cetăţenii din Republica Moldova şi, din acest punct de vedere, chiar suntem într-un moment deosebit. Anul acesta vor avea loc alegeri parlamentare şi bineînţeles că de rezultatul acestor alegeri va depinde într-o măsură destul de importantă şi linia viitoare a politicii externe a Republicii Moldova. Este pentru noi o prioritate, dar nu în sensul de la maestru la elev, ci de la frate la frate, însă până la urmă deciziile trebuie luate de cetăţenii Republicii Moldova. Noi ce putem să facem este să sprijinim o anumită viziune şi un anumit interes al UE pentru extinderea sa, inclusiv la Est, dar depinde în mare măsură de ce se va întâmpla în ţara respectivă: evoluţia democraţiei, justiţie independentă, tot ce doriţi dumneavoastră, bună guvernare”, a declarat demnitarul. (N.G.)

Concurs eseuri