de George Dragos | mart. 27, 2023 | Știri
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, este aşteptat la Chişinău, în condiţiile în care capitala Republicii Moldova se pregăteşte să găzduiască în iunie summitul Comunităţii Politice Europene, informează presa de la București.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, se va întâlni mâine cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, iar după întrevedere cei doi oficiali vor susţine o conferinţă de presă comună.
Totodată, Charles Michel se va întâlni cu premierul Dorin Recean, dar şi cu preşedintele Parlamentului, Igor Grosu.
Pe de altă parte, ministrul afacerilor externe şi integrării europene din Republica Moldova, Nicu Popescu, va efectua în perioada 27-29 martie o vizită de lucru la Berlin, unde va avea o întrevedere cu şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock. Vicepremierul Nicu Popescu va avea, de asemenea, întrevederi cu mai mulţi oficiali germani, în cadrul întâlnirilor urmând să fie discutat procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, dar şi organizarea de către Republica Moldova, la începutul lunii iunie, a summitului Comunităţii Politice Europene, precum şi alte subiecte de actualitate.
Prima reuniune a Comunităţii Politice Europene – o idee a preşedintelui francez Emmanuel Macron – a reunit lideri prodemocraţie de pe întregul continent, la 6 octombrie 2022, la Praga, înaintea reuniunii informale a şefilor de stat sau de guvern din UE. Pe agenda discuţiilor au fost războiul din Ucraina şi criza energetică.
de Isac Mihai | dec. 2, 2021 | Arhiva, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Sprijin financiar european pentru armata ucraineană
Consiliul European a decis să acorde forţelor armate ucrainene un ajutor de securitate în valoare de 31 de milioane de euro, a anunţat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba.
Banii vor fi cheltuiţi pe medicamente, tehnologie, deminare, logistică şi securitate informatică, a menţionat într-un mesaj pe Twitter oficialul ucrainean.
„Acordăm o înaltă apreciere acestei măsuri ce reafirmă relaţiile strategice dintre Ucraina şi Uniunea Europeană”, a adăugat Kuleba.
Kievul a făcut presiuni asupra aliaţilor săi din UE şi NATO să pregătească sancţiuni economice împotriva Rusiei pentru a descuraja Moscova de la lansarea unei noi ofensive militare asupra Ucrainei, menţionează mass-media. (K.P.)
de Isac Mihai | mart. 12, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Uniunea Europeană, decisă să mențină sancțiunile împotriva Kremlin-ului și a elitei ruse
Uniunea Europeană a anunţat că a prelungit cu încă şase luni, până la 15 septembrie 2018, sancţiunile impuse împotriva a 150 de responsabili ruşi şi rebeli ucraineni pentru implicare în conflictul din estul Ucrainei, relatează mass-media internațională, citând un comunicat emis de Consiliul European. ‘O evaluare a situaţiei nu a justificat o modificare a regimului sancţiunilor’, a precizat Consiliul European, în comunicat, preluat și de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Decizia va intra în vigoare la 13 martie, odată cu publicarea în Jurnalul Oficial al UE.
Sancțiuni la nivel înalt
Mai mulţi membri ai guvernului rus şi personalităţi apropiate de preşedintele Vladimir Putin figurează pe lista neagră a UE. Sancţiunile vizează 150 de ruşi şi ucraineni, printre care numeroşi lideri rebeli, şi 38 de ‘entităţi’ (firme, organizaţii sau partide politice) care ‘compromit sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei’. Cei vizaţi de sancţiuni au conturile blocate în UE şi nu pot obţine viză de intrare pe teritoriul Uniunii.
Restricții pe bandă rulantă
Alte măsuri instituite de UE în replică la criza din Ucraina includ sancţiuni economice vizând sectoare specifice ale economiei Rusiei (în vigoare deocamdată până la 31 iulie 2018) şi măsuri restrictive de răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastapolului, măsuri limitate la aceste teritorii (în vigoare până la 23 iunie 2018), precizează comunicatul Consiliului European.
Oportunitate pentru Rusia
Restricţiile impuse de Occident Rusiei vor rămâne pentru totdeauna, a apreciat anterior vicepremierul rus Dmitri Rogozin într-un interviu apărut în cotidianul economic Kommersant. ”Sancţiunile reprezintă o reacţie a vechiului inamic la întărirea noastră. Şi ele vor fi ridicate numai dacă vom deveni din nou slabi”, a afirmat Rogozin, responsabil de industria de apărare în guvernul premierului Dmitri Medvedev. Sancţiunile, în opinia sa, sunt o oportunitate pentru ca Rusia să-şi arate cele mai bune trăsături ale caracterului naţional.
Întrebat dacă sancţiunile nu reprezintă o piedică pentru înzestrarea armatei ruse cu armament modern, Dmitri Rogozin a spus că există unele ”dificultăţi”, dar măsurile necesare pentru depăşirea lor au fost luate. ”A fost creat un comandament antisancţiuni pe lângă Colegiul din cadrul complexului militaro-industrial (VPK), a cărui sarcină principală constă în a preveni perturbările în livrarea la termen a produselor militare către clienţii interni şi externi”, a explicat Rogozin pentru mass-media rusă.
Sancțiuni americane
Moscova face obiectul unor sancţiuni din partea SUA, după ce preşedintele american Donald Trump a semnat legea CAATSA care vizează Rusia, Iran şi Coreea de Nord. În toamnă, Casa Albă a prezentat o listă cu persoane şi entităţi din sectorul industriei militare şi al serviciilor de informaţii ruseşti vizate de sancţiuni.
Departamentul de Stat a declarat că documentul va deveni un factor de descurajare pentru cei care doresc să încheie tranzacţii cu firme ruseşti şi a dus deja la „miliarde de pierderi pentru industria rusă de apărare”.
UE şi SUA au impus din 2014 sancţiuni sectoriale Rusiei pentru rolul său în criza de Ucraina: anexarea peninsulei Crimeea şi susţinerea rebelilor separatişti în estul acestei ţări, fapt negat constant de Moscova. De atunci, sancţiunile au fost prelungite, iar în unele cazuri extinse. SUA au impus împotriva Rusiei noi sancţiuni pentru ingerinţa în alegerile prezidenţiale câştigate de Donald Trump, în timp ce Moscova neagă orice amestec, acuzând la rândul său implicarea occidentală în alegerile prezidențiale din Federația Rusă, programate pentru data de 18 martie 2018. (N.G./M.I.)
de Anatol Terzi | mart. 8, 2012 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, a declarat miercuri, la Bruxelles, că România va avea o poziţie “mai activă şi mai hotărâtă” în cadrul Consiliului European, atunci când “alte interese din afara deciziei pot să ne afecteze”.
Şeful diplomaţiei române a avut miercuri seară, la sediul Executivului UE de la Bruxelles, o întâlnire cu secretarul general al Comisiei, Catherine Day. Întrebat de presă la sfârşitul discuţiei dacă va exista o schimbare de atitudine a României în cadrul Consiliului European, Cristian Diaconescu a precizat că nu este vorba “neapărat de o schimbare”, ci de “o poziţie ceva mai activă şi mai hotărâtă”.
„Nu neapărat o schimbare, pentru că poziţiile susţinute în Consiliul European, după părerea mea, au fost corecte, consecvente şi, sigur, urmărind în mod evident interesul României”, a spus ministrul de externe. „Dar, o poziţie ceva mai activă şi mai hotărâtă atunci când ştim că avem dreptate, când ştim că alte interese din afara deciziei pot să ne afecteze, da, la acest lucru să vă aşteptaţi”, a declarat oficialul român.
Ministrul Cristian Diaconescu are prevăzute, joi, convorbiri la sediul NATO cu secretarul general al organizaţiei, Anders Fogh Rasmussen, şi cu secretarul general-adjunct, Alexander Vershbow. Ministrul afacerilor externe va aborda în dialogul cu conducerea NATO o serie de teme de interes aflate pe agenda Summit-ului Alianţei de la Chicago (20-21 mai 2012), cum ar fi: apărarea antirachetă, politica privind parteneriatele a Alianţei Nord-Atlantice, cu accent pe vecinătatea NATO şi regiunea extinsă a Mării Negre. Vor mai fi discutate procesul de tranziţie din Afganistan, stadiul iniţiativei Smart Defense, lansată de Secretarul General al NATO, dar şi alte teme curente de pe agenda globală de securitate.
de Razvan Iorga | nov. 20, 2009 | UE, Uncategorized @ro
Uniunea Europeana are un nou presedinte in persoana premierul belgian Herman Van Rompuy care a fost numit joi seara in aceasta calitate. Cei 27 de sefi de Guvern ai UE au mai desemnat in functia de Inalt reprezentant pentru Politica Externa si Politica de Securitate pe baroneasa britanica Catherine Ashton, fost comisae pentru Comert. Expertii de la Bruxelles opineaza ca deciza alegerii lui Van Rompuy a fost determinata in mare parte de retragerea sprijinului fostului premier laburist Tony Blair de catre actualul prim ministru al Marii Britanii, Gordon Brown. Herman Van Rompuy, in varsta de 62 de ani, nu este un personaj cunoscut in afara Beneluxului si a beneficiat de un sprijin masiv din partea Frantei si a Germanie. Argumentele au fost ca acesta este membru al familiei politice de dreapta din UE (PPE), provine dintre tara mica si o veche membra a Uniunii si de asemenea este un om politic reconciliant si deschis compromisului. Pentru functia de presedinte al Consiliului European, care va avea un mandat de 2 ani si jumatate ce poate fi innoit o singura data, s-au mai aflat pe lista, printre altii, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, fostul presedinte leton Vaira Vike-Freiberga si premierul olandez Jan Peter Balkenende. Cei doi vor intra in atributiunile functiilor in care au fost numiti incepand cu 1 decembrie, odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona
Promisiuni politice
Herman Van Rompuy a promis ca in noua sa calitate ca va pleda pentru respectarea diversitatii europene, pentru ca altfel nu se poate promova „unitatea” la nivelul UE. „Fiecare tara membra are specificul ei. Fara respectarea diversitatii, nu putem aduce unitatea necesara actiunilor noastre. Au fost multe dezbateri asupra profilului celui care va ocupa aceasta functie, dar singurul profil trebuie sa fie cel definit de dialog, unitate si actiune”, a declarat Herman Van Rompuy. Premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, presedintele in exercitiu al UE, a declarat ca prin desemnarea presedintelui Consiliului European – structura institutionalizata prin Tratatul de la Lisabona, ce va intra in vigoare la 1 decembrie – va exista o continuitate si mai mare la nivelul activitatii Consiliului. De asemenea, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a salutat decizia luata de liderii Celor 27 si a apreciat ca desemnarea lui Herman Van Rompuy ca presedinte al Consiliului European reprezinta si un tribut adus Belgiei – stat fondator al UE si tara in care se afla sediul majoritatii institutiilor europene – pentru sprijinul constant in promovarea valorilor si a constructiei europene. La randul sau, baroneasa Catherine Ashton s-a declarat onorata de increderea acordata de liderii Celor 27 si a remarcat ca este prima femeie si prima britanica ce ocupa functia de Inalt Reprezentant al UE.
„Cred ca prin desemnarea mea s-a demonstrat ca femeile pot face fata la fel de bine ca barbatii in functii europene importante. Voi face tot ce imi sta in puteri pentru binele Europei”, a afirmat Ashton. Ea a tinut sa raspunda comentariilor care au criticat lipsa experientei sale in plan diplomatic. „Prefer sa fiu evaluata pe baza faptelor mele. Judecati-ma pe baza a ceea ce voi face si sunt sigura ca veti fi m=ndri si multumiti de mine”, a incheiat Ashton.
Franta isi ia partea
Cea de a treia functie importanta decisa joi seara a fost cea de secretar general al Consiliului european, un post-cheie in functionarea UE. Aceasta functia a fost oferita diplomatului francez, Pierre de Boissieu. “Am decis sa-l desemnam pe Pierre de Boissieu secretar general al Consiliului”, organ care reprezinta statele în institutiile europene, a declarat premierul suedez Fredrik Reinfeldt într-o conferinta de presa sustinuta la încheierea reuniunii extraordinare a sefilor de stat si de guvern din UE.
SUA bucuroase, Rusia in expectativa
Administratia prezidentiala americana a salutat decizia de numire a lui Van Rompuy si Aston in cele doua functii importante ale UE si a amintit ca SUA isi doreste un parteneriat solid cu Uniunea. Cu toate aceastea, jurnalistii de la Financial Times aduc aminte de celebra intrebare a lui Henry Kissinger (fost sef al diplomatiei americane – n.red.) – „La cine sa sun daca vreau sa vorbesc cu Europa?, aceasta intrebare ramanand inca fara raspuns. Pe de alta parte, Rusia spera ca Uniunea Europeana „va vorbi pe o singura voce” dupa desemnarea primului presedinte al UE, a declarat vineri ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de RIA Novosti. „Dorim ca Uniunea Europeana sa actioneze mai rapid în privinta problemelor internationale si sa vorbeasca pe o singura voce”, a declarat Lavrov, in Cadre ueni conferinte de presa sustine in compania omologului sau german, Guido Westerwelle. Moscova a mai afirmat prin vocea lui Lavrov ca isi doreste ca Uniunea Europeana sa fie „mai puternica, mai eficienta”. Presedintele Traian Basescu a declarat, joi seara, la Bruxelles, in urma reuniunii sefilor de stat si de guverne din tarile UE, ca Europa, care functioneaza dupa noile reguli – Tratatul de la Lisabona -, a inceput cu dreptul, in conditiile in care s-a ajuns la un rezultat rapid privind noua structura de conducere la nivel executiv a Consiliului European. „Cred ca un rezultat rapid ne era necesar tuturor, pentru ca este primul pas si esential in implementarea Tratatului de la Lisabona. (…) A fost un Consiliu extraordinar care a avut ca obiectiv sa stabileasca, in conformitate cu Tratatul de la Lisabona, noua structura de conducere la nivel executiv, adica alegerea presedintelui Consiliului European, alegerea inaltului reprezentant pentru actiune externa si politica de securitate si desemnarea secretarului general al Consiliului”, a spus seful statului roman.
