România, atentă la conflictele înghețate din jurul Mării Negre, inclusiv Transnistria

România, atentă la conflictele înghețate din jurul Mării Negre, inclusiv Transnistria

 

Președintele Klaus Iohannis, a declarat miercuri, la cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale   a Națiunilor Unite de la New York, că România urmărește atent dezvoltările din țările riverane și apropiate bazinului Mării Negre. „În același timp, continuăm să fim preocupați de evoluțiile din domeniul securității din regiunea noastră, dar și din jurul acesteia. Conflictele prelungite din regiunea Mării Negre rămân o amenințare serioasă. Suntem încă martori ai unor acțiuni întreprinse în detrimentul principiilor și normelor dreptului internațional.

Proliferarea conflictelor prelungite în vecinătatea noastră a îngreunat cooperarea regională și a adus încrederea reciprocă la unele dintre cele mai scăzute niveluri istorice. De aceea, comunitatea internațională ar trebui să sprijine în mod activ cooperarea regională, să stimuleze măsuri de consolidare a încrederii și să abordeze aceste conflicte în mod decisiv.

Declarația lui Iohannis vine pe fondul intensificărilor acțiunilor militare ale Rusiei în această zonă, cu precădere cele față de Ucraina, dar și reîncălzirea tensiunilor în regiunea transnistreană.

Share our work
Rusia pune bocancul pe grumazul înghețat al Europei de Est

Rusia pune bocancul pe grumazul înghețat al Europei de Est

Eu bunConferința pentru Securitate de la Munchen, un fel de ceas deșteptător al problemelor legate de configurația de putere în lume a sunat în acest an „ora înghețului”. Alarma a fost fixată de la Kremlin și a fost premeditată ca atare pentru a face o demonstrație de forță politică la finalul săptămânii trecute. Victima a fost de această dată estul Ucrainei, stat care se îndreaptă, ca toate celelalte țări din sfera de influență ex-sovietică, spre un deznodământ nefericit. Înghețarea conflictului din estul țării în regiunile Donbas și Lugansk sub pretextul respectării Acordurilor de la Minsk.

Decizia Rusiei survine pe fondul unei dezamăgiri, sau mai degrabă a scenariului negativ, în care Donald Trump nu este tocmai „calul de curse” pe care a pariat Moscova în a negocia cu Washington acestă bucată răsăriteană de Europă. Este foarte important de urmărit succesiunea care a condus la această nouă turnură în criza dintre Vest și Est.

Cu câte zile înainte de Conferința de la Munchen, Casa Albă cerea Rusiei să înapoieze Crimeea către Ucraina. Nu numai că nu s-a conformat, dar Rusia a plusat la masa de joc. Putin a decretat recunoașterea pașapoartelor separatiștilor proruși din estul Ucrainei și a plăcuțelor de înmatriculare. Un scenariu care se repetă în paralel și cu regiunea separatistă transnistreană a R. Moldova. Dacă ar fi să folosim și noi în retorică rusească, acest lucru ar echivala cu o „provocare”, dar lucrurile nu se opresc doar aici.

Nu numai extinderea recunoașterii republicilor separatiste de către Rusia în acest spațiu este importantă. Nu doar pașaportizarea în masă în Lugansk, Donbas și Transnistria, ci și pașii programatici care sunt făcuți după un scenariu bine pus la punct. Situația merge și mai departe. Foarte puțini au anticipat următorul pas al Rusiei în această privința. Și anume cel de a-și putea apăra toți cetățenii, inclusiv aceștia mai noi, prin intervenție militară directă în afara granițelor Federației Ruse. Acțiuni ce sunt conforme cu modificările aduse constituției Rusiei în urmă cu câțiva ani. De altfel, precedentul pentru această situație există încă din martie 2014, atunci când în Duma de stat de la Moscova s-a votat în unanimitate propunerea președintelui Vladimir Putin de intervenție militară în Ucraina și anexarea Crimeei.

Dar ce relevanță au pentru Chișinău toate acestea? Într-un astfel de context regional, nu este de mirare că și în Republica Moldova lucrurile se precipită. Republica Moldova este, vrând-nevrând, inclusă în acest malaxor al politicilor rusești în regiune. Vârful de lance al intereselor rusești în R. Moldova îl reprezintă, paradoxal, președintele și partidul său pe care încă îl conduce de facto. De la venirea la putere, Dodon își asediază propria cetate. Vrea să o incendieze din interior pentru ca apoi să o construiască în rânduiala rusească. Dovadă a acestei realități crude este întâlnirea de marți pe care a avut-o cu Candu și Filip. Acestora le-a spus verde-n față că în aprilie se pregătește să semneze Acordul de colaborare cu Uniunea Euroasiatică. Mai mult, că va denunța, după venirea PSRM la putere, a celui existent – Acordul de Asociere a Republicii Moldova la UE.

A fost aleasă și data, respectiv începutul lunii aprilie. Ceea ce ne face să credem că scenariul a fost ticluit încă din timpul vizitei la Moscova din ianuarie. Data nu este deloc una întâmplătoare. În aprilie 2009, Republica Moldova lua drumul european în urma revoltelor anti-comuniste. Un anotimp bun pentru ca PSRM și sateliții politici pro-moscoviți ce gravitează în jurul mișcării anti-UE să încerce, în 2017, să dea o lovitură finală guvernării pro-europene și să pună cruce pe acest parcurs. La întâlnirea de marți cu Dodon, Candu și Pavel au părut mai blajini decât europenii de la Bruxelles, în timp ce Dodon a făcut un spectacol populist de forță și a încercat să măture pe jos cu ei. În mare parte i-a și reușit.

 

Concluzia pe EvZ Moldova

Share our work
Republica Moldova continua sa racordeze regiunea separatista transnistreana la beneficiile UE

Republica Moldova continua sa racordeze regiunea separatista transnistreana la beneficiile UE

GUAMPresedintele Parlamentului de la Chisinau, Igor Corman, a declarat luni in cadrul celei de-a 7-a sesiuni a Adunarii Parlamentare a Organizatiei pentru Democratie si Dezvoltare Economica (GUAM), ca Republica Moldova continua sa implementeze Acordul de liber schimb cu UE si in beneficiu regiunii separatiste transnistrene, in ciuda dificultatilor politice. „impreuna cu partenerii nostri europeni facem tot posibilul pentru a conecta regiunea transnistreana la noul Acord de Liber Schimb, astfel incit aceasta sa poata beneficia, ca parte a Moldovei, de noile oportunitati economice”, a mentionat presedintele Parlamentului Republicii Moldova.

Piedica conflictelor inghetate din regiunea Marii Negre

Oficialul de la Chisinau a subliniat ca pe toate teritoriile celor patru state membre ale GUAM – Republica Moldova, Ucraina, Georgia si Azerbaidjan – exista conflicte inghetate care impiedica dezvoltarea tarii si cresterea nivelului de trai pentru cetateni. De aceeasi parere au fost si reprezentantul Ucrainei, Rustam Raupov si vicepresedintele Parlamentului georgian Zurab Abashidze. „Pentru trei state membre ale GUAM, semnarea Acordului de asociere cu UE reprezinta un nou capitol in relaţia cu Uniunea Europeana, dar si necesitatea unor transformari importante pentru implementarea acestor acorduri, in special a celor de liber schimb. Prin semnarea acestor acorduri noi nu dorim doar fortificarea relatiilor cu Uniunea Europeana, dar sa devenim membri ai marii familii europene”, a spus Abashidze.

„Criza din Ucraina a demonstrat ineficienţa totala  a instituţiilor existente si a mecanismelor europene de securitate. Organizaţiile si structurile care erau obligate sa asigure securitatea pe continentul nostru, sa previna crizele, sa nu permita escaladarea lor si sa se ocupe de reglementarea lor si-au demonstrat ineficienţa totala”, a declarat Rustam Raupov. GUAM a fost infiintata in anul 1997, iar intre 1999 si 2005 din ea a facut parte si Uzbekistanul.

Share our work
Separatistii transnistreni ameninta cu razboiul prin „dezghetarea” conflictului cu Chisinaul

Separatistii transnistreni ameninta cu razboiul prin „dezghetarea” conflictului cu Chisinaul

Nina Stanski

Autoritatile separatiste de la Tiraspol isi intetesc retorica la adresa Chisinaului si fac afirmatii din ce in ce mai belicoase. In asteptarea sprijinului de la Moscova, acesta au inceput sa agite tot mai tare posibilitatea unor conflicte armate cu vecinii, Republica Moldova si Ucraina. Pretinsa sefa a diplomatiei nistrene, Nina Stanski (foto), a declarat intr-un interviu pentru postul de radio de limba rusa Baltcom din Letonia ca insistenta Chisinaului de a schimba statutul misiunii de mentinere a pacii de la Nistru ar putea duce la „dezghetarea” conflictului transnistrean. Autoritatile centrale de la Chisinau au declarat in repetate randuri ca armata rusa ar trebui sa paraseasca regiunea transnistreana in urma angajamentelor luate de autoritatile de la Moscova la summitul OSCE de la Istanbul de a parasi teritoriul Republicii Moldova. „incercarile de a discredita actuala misiune de pace vor duce la escaladarea conflictului și la „dezghetarea” lui, ceea ce este extrem de periculos. in prezent, Transnistria se confrunta cu situatii complexe, iar felul in care presa ucraineana trateaza subiectul, bineinteles, ne face sa fim ingrijorati”, a spus Nina Ștanski. Ea a subliniat Transnistria s-ar afla, in prezent, in fata celor mai serioase provocari, dupa 1992.

Rogozin agita apele din spatele cortinei

Aceasta atitudine a fost incurajata constant de Moscova, care cere la randul sau, atat Ucrainei, cat si Republicii Moldova culoare de aprovizionare pentru militarii rusi stationati in regiunea separatista de peste Nistru. La randul sau, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a declarat luni ca intentioneaza sa participe la Tiraspol la marcarea a 70 de ani de la operatiunea de eliberare a Republicii Moldova de ocupatia fascista. „Intentionez sa vizitez Tirapolul pe 24 august pentru a participa la ceremonie. imi dau seama ca va fi dificil sa ajung acolo, din cauza ca ma astept sa fiu inscris curand pe lista de sanctuni a Ucrainei. Este imposibil sa zbor pana acolo prin Ucraina, unde avionul ar putea fi obligat sa aterizeze”, a declarat vicepremierul rus pentru Izvestia. „Nici sa ocolesc prin Bulgaria si Romania nu este usor. Am sa gasesc eu o cale”, a adaugat Rogozin. „Am primit o propunere din partea (celuilalt) copresedinte al CIG Rusia-Republica Moldova sa ne intalnim si sa discutam despre relatiile comerciale din perspectiva sanctiunilor (occidentale)”, a spus Rogozin. „Nici sa ocolesc prin Bulgaria si Romania nu este usor. Am sa gasesc eu o cale”, a adaugat Rogozin. „Am primit o propunere din partea (celuilalt) copresedinte al CIG Rusia-Republica Moldova sa ne intalnim si sa discutam despre relatiile comerciale din perspectiva sanctiunilor (occidentale)”, a spus Rogozin. De asemenea, la data de 24 august este sarabatorita si Ziua Nationala a Ucrainei. La 24 august 1991, parlamentul ucrainean a adoptat Declaratia de Independenta, in care Ucraina era declarata stat democratic si independent de Uniunea Sovietica.

Share our work
Corlatean: Romania, preocupata de braul de conflicte inghetate de la Marea Neagra

Corlatean: Romania, preocupata de braul de conflicte inghetate de la Marea Neagra

Ministrul roman de Externe, Titus Corlatean, impreuna cu premierul ucrainean, Arseni Iateniuk

Ministrul roman de Externe, Titus Corlatean, impreuna cu premierul ucrainean, Arseni Iateniuk

Seful diplomatiei romane, Titus Corlatean, a declarat, marti, ca Romania urmareste atent ca tensiunile din Crimeea sa nu extinda, in special in regiunea separatista transnistreana a Republicii Moldova. El a mai spus ca Romania este preocupata de posibilitatea realizarii a unui brau de conflicte inghetate, incepand cu Nagorno-Karabah, cu Abhazia si Osetia de Sud, continuand acum cu tentatia legata de Crimeea, spre Odessa si Transnistria”. „Da, exista o tipologie similara, care a fost folosita de fiecare data, a fost invocata de catre Federatia Rusa un asa-zis drept de ingerinta pentru ca statul inrudit sa protejeze minoritatea inrudita sau proprii cetateni aflati pe teritoriul altui stat. Acest drept nu exista si nu este admis in Dreptul international, drept intre ghilimele. Nu exista un asa-zis drept de ingerinta pentru a proteja niste oameni carora oricum le-ai acordat printr-un proces accelerat foarte multe pasapoarte, in scopuri politice. Or, din acest punct de vedere, comunitatea internationala democratica a fost foarte ferma. Nu intamplator sunt si decizii ale Consiliului Nord-Atlantic legat de anumite masuri in regiune, pentru a proteja securitatea aliatilor si Polonia si Romania, suntem extrem de atenti fata de eventuale evolutii de contagiune in regiune”, a spus seful diplomatiei romane, marti, la RFI. El a precizat ca autoritatile ucrainene au luat decizia de a fi „mult mai scrupuloase” si mai ferme in controlul punctelor de trecere la frontiera transnistreana a Republicii Moldova. ”Din Transnistria efectiv au fost deplasate elemente provocatoare spre alte regiuni ale Crimeei. Deci e o profunda preocupare, o urmarire atenta si permanenta a evolutiilor si speram ca prin pozitia politica foarte ferma a Uniunii Europene si a NATO sa putem descuraja orice fel de tentatii in acest sens”, a explicat ministrul Corlatean.

Share our work