Ucraina: Un an de la razboiul dintre fortele guvernamentale si separatistii prorusi din estul tarii

Ucraina: Un an de la razboiul dintre fortele guvernamentale si separatistii prorusi din estul tarii

seaparatistiPe 6 aprilie 2014, militantii prorusi din estul Ucrainei aveau sa ocupe prin forta sediile administratiei regionale de la Donetk si serviciilor secrete din Lugansk, in estul Ucrainei. Ca urmare a acestei actiuni, confruntarea dintre acestia si fortele guvernamentale ale Kievului s-a transformat treptat intr-un razboi in toata regula, ce va implica de partea separatistilor si trupele speciale ale Federatiei Ruse. Acesti rebeli se opun prooccidentalilor care au preluat puterea la Kiev in urma manifestatiilor ce au condus la indepartarea de la putere a presedintelui prorus Viktor Ianukovici. Ostili apropierii de Uniunea Europeana (UE) si Alianta Nord-Atlantica, dorita de catre noile autoritati, ei afirma ca rusofonii din estul tarii sunt amenintati de „junta fascista” aflata la putere la Kiev. In circa un an de zile, razboiul a facut 6.000 de victime si a produs plecarea a sute de mii de oameni din aceste regiuni estice. Pe 15 aprilie 2014, presedintele rus Vladimir Putin avertizeaza ca Ucraina este “in pragul razboiului civil”. Kievul lanseaza la jumatatea lui aprilie o „operatiune antiterorista” cu scopul de a recuceri teritoriile pierdute. Primele confruntari sangeroase au loc pe 26 mai, pe aeroportul din Donetk. La Moscova, Vladimir Putin cere „incetarea imediata a operatiunii punitive” a Kievului. Putin cate putin razboiul se extinde in est, unde separatistii castiga teren in fata unei armate ucrainene dezorganizate. Kievul si NATO denunta venirea masiva din Rusia a unor unitati combatante, de blindate si tunuri, care trec frontiera, in parte controlata de catre rebeli. Moscova dezminte, recunoscand doar ca voluntari rusi lupta alaturi de rebeli. La 17 iulie, un Boeing malaysian este doborat intr-o zona devastata de lupte. Beligerantii arunca vina unul pe celalalt pentru drama soldata cu 298 de morti. Europenii decid, atunci, sa adopte, alaturi de Statele Unite, sanctiuni impotriva Moscovei, acuzata implicit ca a furnizat racheta cu care rebelii ar fi doborat avionul. insa la sfarsitul lui august separatistii lanseaza, la randul lor, un contraatac. Ei slabesc latul din jurul Donetkului si Luganskului, ameninta Mariupolul si infrang usturator Ucraina la Ilovaisk, unde peste 360 de militari guvernamentali sunt ucisi, iar alti 180 sunt dati disparuti.

Armistitiu fragil

Dupa luni de eforturi diplomatice zadarnice, Kievul si separatistii semneaza, in septembrie, la Minsk, un acord care prevede un armistitiu si traseaza liniile mari ale unei solutionari politice a conflictului, cu o autonomie sporita pentru regiunile rebele. Insa armistitiul nu dureaza mult timp, iar confruntarile violente continua, in special la aeroportul Donetk, care cade, la sfarsitul lui ianuarie, sub controlul rebelilor, dupa noua luni de lupte. Iin februarie, François Hollande si Angela Merkel ii conving pe Vladimir Putin si Petro Porosenko sa-si reafirme sustinerea fata de acordurile de la Minsk, iar un nou armistitiu este proclamat. Pe 18, februarie trupele ucrainene cedeaza rebelilor prorusi orasul Dabeltevo, considerat un punct strategic intre Donetk si Lugansk. De atunci, linia frontului este inghetata, iar armistitiul este in general respectat, cu toate ca mai au loc ciociniri izolate.

Share our work
Gazprom, in conflict cu Uniunea Europeana

Gazprom, in conflict cu Uniunea Europeana

gazeNormele celui de-l treilea pachet energetic al Uniunii Europene, care îi interzic uneia şi aceleiaşi companii să se ocupe şi de livrarea, şi de transportul de gaz şi energie electrică, ar putea fi contestate. Potrivit ministrului energiei din Federaţia Rusă, Serghei Şmatko, Rusia analizează posibilităţile juridice care i-ar permite să eludeze noile norme europene. De altfel, acest lucru va fi greu de realizat, în cazul în care Gazprom nu va face la rândul său concesii serioase şi nu va permite accesul altor furnizori la gazoductele sale, notează presa rusă. ‘Rusia avea încheiat mai demult cu Europa un acord de cooperare, acord ce nu presupunea înrăutăţirea condiţiilor economice de lucru pentru companiile noastre. În ceea ce priveşte cel de-al treilea pachet energetic, acesta a fost adoptat mai târziu’, a subliniat Şmatko. Potrivit ministrului rus, în prezent Moscova caută posibilităţi de aplicare a respectivului acord, însă ‘dacă nu va găsi astfel de posibilităţi, va contesta acordul’.

Al treilea pachet energetic

Cel de-al treilea pachet energetic al UE, adoptat în 2009, include şase documente care prevăd restricţii privind activitatea companiilor integrate în plan vertical în sectorul energetic. Gazprom este de părere că aceste noi norme înrăutăţesc condiţiile pentru desfăşurarea businessului său în calitate de principal furnizor de gaz natural pentru Europa. Din acest motiv, Moscova s-a pronunţat în repetate rânduri împotriva celui de-al treilea pachet energetic, însă Comisia Europeană nu intenţionează deocamdată să facă unele concesii în această problemă, transmite Agerpres. Între timp, Rusia i-a solicitat Franţei să sprijine încheierea unui acord cu UE privind cooperarea în realizarea de proiecte de infrastructură transfrontaliere pentru exportul de gaz natural şi în activitatea comună a sistemelor electro-energetice. Un document în acest sens a fost semnat vineri, 18 noiembrie, de premierii rus şi francez, Vladimir Putin şi Francois Fillon. În acelaşi document este stipulat că Rusia roagă Franţa să acorde sprijin în vederea acordării pentru gazoductul South Stream a statutului de ‘proiect de interes european’. În opinia experţilor, o schimbare a poziţiei ferme pe care UE a adoptat-o în problema aprovizionării cu resurse energetice va fi greu de obţinut.

Share our work