Erdogan condamna violentele impotriva musulmanilor din Bulgaria
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a criticat vehement violenţele provocate de partidul ultranaţionalist bulgar Ataka împotriva credincioşilor musulmani, cu ocazia marii rugăciuni musulmane vineri, la Sofia, informează presa de la sud de Dunare. „Mă adresez fraţilor şi rudelor noastre din Bulgaria. Condamn cu putere asaltul lansat la Sofia împotriva credincioşilor musulmani, cu ocazia marii rugăciuni colective de vineri”, a declarat premierul Erdogan cu ocazia unei reuniuni preelectorale, desfăşurată la Bursa, un oraş cu o mare comunitate de turci plecaţi din Bulgaria, transmite Agerpres. „O asemenea violenţă este rezultatul unei moşteniri genetice privind lipsa de toleranţă faţă de celălalt”, a insistat Recep Tayyip Erdogan, salutând reacţia autorităţilor de la Sofia faţă de incidentul petrecut. Printr-un comunicat dat publicităţii vineri seara, Ministerul de Externe de la Ankara le-a cerut autorităţilor bulgare să ia măsuri împotriva celor ce se fac vinovaţi de respectivele violenţe, insistând că acestea reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. Luni, procurorul şef al Sofiei a avertizat partidul ultranaţionalist că ar putea fi scos în afara legii, dacă va continua astfel de acţiuni. Vineri, susţinători ai partidului Ataka au luat cu asalt un grup de credincioşi musulmani care se rugau într-o moschee din centrul Sofiei, în semn de protest faţă de folosirea difuzoarelor în lăcaşul de cult. Naţionaliştii au organizat un protest în faţa unei moschei din Sofia, susţinând că difuzoarele care cheamă musulmanii la rugăciune se aud mult prea tare. Susţinătorii partidului bulgar de extremă-dreaptă Ataka i-au atacat pe musulmani în timpul rugăciunii de vineri de la moschee, relatează Sofia News Agency, citată de NewsIn. În timp ce unul dintre protestatari încerca să scoată un covoraş de rugăciune din faţa moscheii, tensiunea a escaladat şi a început un conflict între cele două grupuri, transmite realitatrea.net. Susţinătorii Ataka au început să strige „Turci, plecaţi!” şi să arunce cu ouă. Partidul naţionalist este singurul aliat parlamentar al partidului GERB, la putere.
Senatul american a aprobat o rezolutie care condamna represiunea politica din Belarus, ultima dictatura din Europa. Senatorii au adoptat joi seara acest text care pledeaza pentru „eliberarea imediata a tuturor prizonierilor politici si noi alegeri, care sa respecte normele internationale”. Rezolutia senatorilor mentioneaza ca alegerile din Belarus „sunt nelegitime, frauduloase si nu reprezinta vointele sau aspiratiile alegatorilor”. Senatorii condamna violentele la adresa opozantilor si arestarea unor lideri ai opozitiei. Ei denunta, de asemenea, restrictiile impotriva libertatii de expresie mai ales pe internet. „Daca Belarus vrea sa faca parte din comunitatea internationala si vrea sa-si amelioreze relatiile cu Vestul, drepturile omului si normele electorale trebuie sa fie respectate”, estimase saptamina trecuta principalul initiator al rezolutiei, Richard Durbin, intr-un comunicat. La inceputul lunii februarie, Belarusul a anuntat ca va raspunde sanctiunilor europene cu masuri „adecvate” si „proportionale”, a anuntat Ministerul de Externe, la scurt timp dupa ce UE a decis sa interzica acordarea de vize presedintelui Aleksandr Lukasenko si altor 157 de apropiati ai sai. „Tensiunile cu Uniunea Europeana, aceasta nu este alegerea noastra. In orice caz, decizia UE obliga Belarusul sa ia masurile adecvate si proportionale (…), pentru a consolida suveranitatea statului si a pastra stabilitatea” in tara, a adaugat ministerul intr-un comunicat. Uniunea Europeana a decis sa inghete conturile si sa interzica acordarea vizelor de intrare pe teritoriul european presedintelui belarus Aleksandr Lukasenko si altor 157 de apropiati ai acestuia, din cauza masurilor de represiune adoptate impotriva opozantilor regimului, a declarat un diplomat european. In afara de Lukasenko, ministrii Afacerilor Externe din cadrul UE reuniti la Bruxelles au decis sa ii sanctioneze pe doi dintre fiii sai, Viktor si Dmitri, precum si pe ministrul Apararii, Iuri Jadobin, si directorul KGB (politia secreta) din Belarus, Vadim Zaitev. „Cerem Uniunii Europene sa abandoneze aceasta logica a confruntarii”, precizeaza ministerul belarus, adaugand ca politica de „presiune asupra Belarusului nu are nicio perspectiva”. Sanctiunile UE, deja decise in principiu la inceputul lunii, depindeau de eventuala eliberare a unor membri ai opozitiei. Dar in locul concesiilor, Belarusul a preferat sa ameninte cu represalii, amintind implicit ca o parte a gazului rusesc destinat Uniunii Europene trece pe teritoriul sau. UE a renuntat sa impuna sanctiuni economice suplimentare Minskului, cum ar fi blocarea ajutoarelor pentru cooperare, asa cum propuneau Suedia si Polonia. Cei 27 de reprezentanti ai tarilor membre UE nu au ajuns la niciun consens pe aceasta tema. Reales in decembrie pentru un al patrulea mandat, cu aproape 80 la suta din sufragii, Lukasenko, aflat la putere in ultimii 16 ani, a reprimat fara menajamente opozitia care denunta fraude. Au fost arestate peste 600 de persoane, printre care sapte candidati la alegerile prezidentiale.