Alegerile generale locale de duminică vor fi înregistrate video, a precizat Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău, citată de mass-media regională. Sursa citată precizează că înregistrarea video reprezintă o măsură suplimentară de securizare și asigurare a transparenței procesului de votare, a operațiunilor electorale din ziua alegerilor, inclusiv împotriva eventualelor fraude electorale.Potrivit CEC, sistemul de înregistrare video nu are conexiune la rețeaua internet, este funcțional și activ doar în ziua votării. Va fi pornit în momentul începerii operațiunilor electorale preparatorii pentru deschiderea secției de votare și va fi oprit după numărarea voturilor. Sistemul nu va fi utilizat în cadrul votării cu urna mobilă.
CEC reiterează că montarea camerelor video în secțiile de votare nu va compromite secretul votului. Imaginile nu vor fi transmise online, ci stocate pe un dispozitiv aparte, exclusiv în cazul unor eventuale litigii electorale, acestea vor putea fi utilizate în calitate de dovezi pentru examinarea și soluționarea lor.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, adevărata câștigătoare a alegerilor parlamentare anticipate
Principalul partid proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), al preşedintelui Maia Sandu, a câştigat detaşat alegerile parlamentare anticipate organizate duminică, potrivit rezultatelor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC), după numărarea voturilor din 99,58% dintre secţiile de votare.
Astfel, în urma numărării voturilor din 2.141 din totalul celor 2.150 de secţii de votare, PAS a înregistrat un procent de 52,53% din voturi, depăşind astfel categoric principala formaţiune politică de stânga, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), care a fost votat de doar 27,36% din electorat.
Datele CEC arată că Partidul Politic „Şor” (PPŞ) a beneficiat de susţinerea a 5,78% dintre alegători, acesta fiind urmat de Blocul Electoral „Renato Usatîi”, cu 4,11% din voturile alegătorilor.
Pe următoarele locuri se află Partidul Politic Platforma Demnitate şi Adevăr- 2,34% şi Partidul Democrat din Moldova- 1,82%.
În condiţiile în care pragul electoral este de 5% pentru partidele politice şi 7% pentru alianţele electorale, în noul legislativ din Republica Moldova acced doar trei formaţiuni politice, PAS, BECS şi PPS, urmând ca partidul preşedintelui Maia Sandu să aibă o majoritate covârşitoare. (K.P.)
Republica Moldova, alegeri parlamentare pe 11 iulie 2021
Republica Moldova va avea 150 de secții de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc pe 11 iulie, a anunțat Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău. Experții consideră că CEC sfidează prin această decizie două hotărâri judecătorești și solicitările insistente ale celor ce spun că un număr scăzut de secții în străinătate avantajează alianța comuniștilor și socialiștilor în dauna blocului proeuropean PAS al Maiei Sandu.
CEC a decis în unanimitate ca lista secțiilor de votare din străinătate să aibă doar 150 de secții, potrivit IPN.
Decizii ignorate
Decizia CEC vine în pofida faptului că, mai devreme, Curtea de Apel Chișinău a obligat Comisia Electorală Centrală să deschidă în străinătate cel puţin 191 de secţii de votare, iar ulterior Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel.
Inițial CEC a stabilit un număr de 139 de secții de votare în diasporă, așa cum a fost și la alegerile prezidențiale. În urma mai multor proteste și contestații în instanțele de judecată, membrii CEC au revăzut numărul secțiilor și l-au majorat la 146.
Ulterior, după mai multe zile de dezbateri, recuzări și deliberări, Curtea de Apel Chișinău a obligat CEC să majoreze numărul secțiilor în diasporă la cel puțin 190, iar marți Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de Comisia Electorală Centrală împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, potrivit media locală. (K.P.)
Republica Moldova, alegeri parlamentare pe 11 iulie 2021
Curtea de Apel Chișinău a admis parțial plângerile depuse de mai mulți concurenți electorali privind constituirea secțiilor de votare în străinătate. Astfel, magistrații au anulat hotărârile CEC prin care au fost constituite 146 de secții de votare.
În acest sens, magistrații au dispus că organul electoral urmează să deschidă 191 de secții de votare, așa cum a propus anterior Ministerul de Externe. Majoritatea urmează să fie deschise în statele Uniunii Europene. Țările blocului comunitar găzduiesc câteva sute de mii de cetățeni din fosta republică sovietică.
Decizia CEC a fost contestată de o parte a actorilor politici participanți la campania electorală. CEC și-a motivat decizia inițială și de lipsa fondurilor, motivație respinsă de o parte din actorii politici. (K.P.)
Votul în diaspora moldovenească, motiv de proteste la Chișinău
După ce au ieșit de la întrevederea cu membrii CEC, deputații PAS și PPDA au declarat în fața protestatarilor că membrii CEC își vor revizui decizia.
Deputatul PAS, Sergiu Litvineneco susține că prin decizia CEC de a acorda un număr mai mic de secții de vot decât a propus MAEIE, se încearcă fraudarea alegerilor parlamentare anticipate care vor avea loc pe 11 iulie.
139 vs. 190
În fața CEC-ului s-au adunat mai mulți simpantizanți al PAS și PPDA. Aceștia cer ca să fie revizuită decizia CEC de a deschide doar 139 de secții de vot în diasporă.
Liderul PAS Igor Grosu a declarat că Maxim Lebedinschi, membrul CEC, care a fost împotriva aprobării numărului de secții de vot propus de Ministerul de Externe este un trădător. Protestarii scandează, „Lebedinschi la gunoi”, „trădător”, „Te-ai hrănit doar din culioace”, „diaspora e cu noi”.
Comisia Electorală Centrală a adoptat pe 5 iunie decizia privind numărul secțiilor de votare pentru diasporă. Astfel, în afara hotarelor R. Moldova, pentru alegerile anticipate din 11 iulie vor fi deschise doar 139 secții de votare, așa cum a fost la alegerile prezidențiale din 2020. Asupra numărului 139 a insistat secretarul general al CEC-ului, fostul socialist Maxim Lebedinschi, chiar dacă Ministerul Afacerilor Interne și Integrării Europene a cerut 190 de secții de votare.
Totodată, CEC a decis în cadrul aceleiași ședințe organizarea a 44 secții de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană, ceea ce reprezintă cu două unități mai mult decât la algerile prezidențiale din 2020. (N.G.)
