de Razvan Iorga | iun. 19, 2017 | R. Moldova, Știri, UE
Comisia de la Veneția a publicat, luni, avizul cu recomandările pe schimbarea sistemului de vot din Republica Moldova și a oportunității amendării actualei legi electorale. Experții Comisiei de la Veneția opinează că orice „orice amendament la scară largă privind schimbarea legislației electorale are nevoie de o dezbatere publică și consultare, nu numai în rândul partidelor politice reprezentate în Parlament, dar și în rândul actorilor relevanți din afara Parlamentului și a societății civile, fapt ce trebuie să ducă la un consens larg”, scrie EvZ Moldova. Aceștia mai susțin că orice modificări majore trebuie făcute cu mai bine de un an înaintea viitoarelor alegeri parlamentare, iar în cazul alegerilor anticipate, acest sistem să fie introdus la următorul rând de de astfel de scrutine.
Experții mai scriu că nu a existat un consens larg în Parlament, acolo unde au fost partide care s-au opus. De asemenea, dezbaterile publice s-au făcut numai despre avantajele sau dezavantajele acestui sistem și că nu s-a ajuns la un larg consens cu actorii relevanți din afara Parlamentului. În timp ce alegerea sistemului electoral este decizia suverană a oricărui stat, amendamentele propuse în „draft” țintesc la schimbarea de la un sistem de vot proporțional spre unul mixt, fapt ce ridică „îngrijorări semnificative”, mai spun cei de la Comisie:
-În actualul context din R. Moldova, propunerea de reformă ar putea avea un impact negativ la nivelul circumscripțiilor, acolo unde candidații majorității ar putea dezvolta legături sau ar putea fi influențați de oameni de afaceri sau alți actori care își urmărește propriile interese în mod separat
– Responsabilitatea cu care este învestit CEC pentru a stabili circumscripții de un singur mandat pentru componenta majoritară este bazată pe criterii vagi care reprezintă un risc de influențare politică pe acest aspect al muncii CEC-ului.
-Nu sunt stipulate detalii și criterii atotcuprinzătoare pentru stabilirea circumscripțiilor din regiunea transnistreană a R. Moldova și pentru cețătenii din diaspora.
-Pragurile electorale (de 6% – n.r.) pentru reprezentarea parlamentară în sistemul proporțional rămân foarte ridicate.
-Schimbările propuse (de vot mixt -n.r.) nu vor spori reprezentarea femeilor și a minorităților în Parlament și nici nu sunt introduse măsuri adiționale care ar putea compensa acest lucru.
„În lumina acestor îngrijorări și în ceea ce privește lipsa de consens pe această chestiune polarizantă, așa o schimbare fundamentală, chiar dacă este o prerogativă suverană a țării, NU ESTE RECOMANDATĂ ÎN PREZENT”, concluzionează experții Comisiei de la Veneția. Documentul are 20 de pagini și conține 78 de puncte, niciunul favorabil schimbărilor pe care mizează PSRM-PD, susținute de PPEM.
de Razvan Iorga | oct. 3, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Legea care interzice folosirea in scopuri politice a simbolurilor comuniste la Chisinau ar putea opera modificari dupa ce președintele Comisiei de la Venetia, Gianni Buquicchio, a opinat miercuri ca aceasta nu pot fi comparate cu cele naziste. Afirmatia a fost facuta de președintele Comisiei de la Venetia in cadrul unei intrevederi cu presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Oficialul european a dat de inteles ca nu este de-acord cu decizia guvernarii de a interzice folosirea simbolurilor comuniste. in replica, președintele Timofti a afirmat ca nu vede nicio deosebire intre lagarele de concentrare fasciste și inchisorile din Gulagul comunist sovietic, in care, de asemenea, au murit milioane de oameni nevinovati. Președintele a staruit asupra corectidudinii deciziei Legislativului de la Chisinau de a interzice simbolurile comuniste in Republica Moldova. Parlamentul Republicii Moldova a interzis in data de 12 iulie, la ultima sedinta a legislativului din aceasta sesiune, utilizarea simbolurilor comuniste in scopuri politice, dupa dezbateri care au durat peste patru ore. PCRM protesteaza impotriva acestei masuri iar liderul comunistilor Vladimir Voronin spune ca nu va respecta aceasta lege.
de Razvan Iorga | iun. 21, 2011 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Comisia de la Venetia este de parere ca cea mai fericita solutie pentru deblocarea vietii politici din Republica Moldova odata cu alegerea presedintelui ar fi modificarea Constitutiei. Acest organism a dat spre exemplu modul grecesc unde numarul de voturi pentru alegerea sefului statului este redus progresiv. Comisia de la Venetia a raspuns la solicitarea facuta de Curtea Constitutionala a Republicii Moldova in privinta modalitatii de alegere a presedintelui tarii. in documentul sau final, institutia europeana considera ca este de competenta Curtii Constitutionale sa faca interpretarea finala a Constitutiei, insa cea mai buna solutie ar fi modificarea legii fundamentale, informeaza portalul Unimedia.md. La 19 aprilie, Curtea Constitutionala a Republicii Moldova a solicitat Comisiei de la Venetia sa dea un scurt aviz formulând trei intrebari: Ar putea fi dizolvat Parlamentul in mod repetat, din cauza aceluiasi motiv si anume nealegerii presedintelui? Trebuie sa fie aplicata in mod repetat procedura de alegere a Presedintelui Republicii Moldova, dupa alegerile anticipate ale noului Parlament, dizolvat din cauza imposibilitatii de alegere a sefului statului? Poate adopta Parlamentul, prin lege organica, un mecanism care ar institutionaliza o procedura apta sa asigure alegerea sefului statului si sa nu admita dizolvarea repetata a Parlamentului? In ceea ce priveste prima intrebare, potrivit Comisiei de la Venetia, Constitutia nu doar ca permite, ba chiar impune dizolvarea Parlamentul in mod repetat, daca acesta se afla in imposibilitatea de a alege noul presedinte al tarii. Teoretic, Parlamentul ar putea fi dizolvat pentru acelasi motiv de un numar nedefinit de ori. Intrebarile a doua si a treia, fiind interdependente, au fost interpretate impreuna. Comisia de la Venetia considera ca, pentru a facilita alegerea presedintelui, unele ajustari suplimentare procedurale legate de diferitele etape ale procedurii de alegere a sefului statului ar putea fi clarificate printr-o lege organica, cum ar fi: termene relevante, sau posibilitatea desfasurarii a mai mult de doua tururi de scrutin, sau mai multor alegeri repetate, etc. Totusi, in opinia Comisiei de la Venetia, majoritatea necesara pentru alegerea presedintelui este o problema de substanta, un criteriu fundamental pentru validitatea alegerilor. Un criteriu in mod explicit prevazut de Constitutie si de legea organica, acesta fiind unul din principiile constitutionale care trebuie respectate, de asemenea, in cazul unor noi alegeri organizate dupa dizolvarea Parlamentului care nu a reusit sa aleaga presedintele.
Alternative constitutionale
Comisia de la Venetia atentioneaza ca in ierarhia normelor, legile organice se afla in inferioritate de Constitutie si n-o pot contrazice. Prin urmare, o lege organica nu trebuie sa permita posibilitatea de alegere a presedintelui cu alt numar de voturi decât trei cincimi. Modul cel mai potrivit de a schimba majoritatea necesara pentru alegerea presedintelui este printr-un amendament constitutional, adoptat in conformitate cu procedura prevazuta de Constitutia R. Moldova, considera Comisia de la Venetia. Spre deosebire de constitutiile altor tari care prevad mecanisme similare pentru alegerea presedintelui, Constitutia Republicii Moldova nu contine nici o reglementare care ar putea sa intrerupa cercul vicios al organizarii alegerilor si dizolvarilor Parlamentului, daca acesta nu reuseste alegerea presedintelui. Totodata, Comisia de la Venetia considera modelul Greciei ca cel mai reusit pentru Republica Moldova, unde, in cazul imposibilitatii alegerii presedintelui cu o majoritate calificata (doua treimi si apoi de trei cincimi), numarul de voturi cu care poate fi ales seful statului este redus progresiv, pâna la o majoritate simpla a candidatilor inscrisi in ziua votarii. Comisia de la Venetia considera ca doar instanta constitutionala nationala are autoritatea de a oferi o interpretare finala a Constitutiei.
Curtea Constitutionala hotaraste
Prin urmare, este de competenta Curtii Constitutionale a Republicii Moldova sa decida daca, in conditiile actuale, este justificata abaterea de la o interpretare textuala a articolului 78 din Constitutie si scoaterea in evidenta a contextului constitutional general, care sa permita printr-o lege organica sa reglementeze problema majoritatii pentru alegerea presedintelui, dupa dizolvarea Parlamentului aflat in imposibilitate de alegere a sefului statului. Totusi, cea mai buna solutie juridica ar fi modificarea Constitutiei, conchide Comisia de la Venetia. Raspunsul Comisiei de la Venetia intervine in conditiile in care Republica Moldova se afla de mai bine de doi ani intr-un impas constitutional si politic, iar fortele proeuropene care se afla la guverne la Chisinau dupa alegerile din aprilie 2009 nu reusesc sa gaseasca o solutie pentru alegerea sefului statului. in acest timp, in Republica Moldova au fost organizate doua scrutine legislative anticipate, dupa cele patru incercari esuate in vederea alegerii sefului statului de catre Parlament. Pentru desemnarea presedintelui Republicii Moldova, este nevoie de o majoritate de 61 de mandate, iar partidele din Alianta pentru Integrare Europeana, coalitia aflata in prezent la guvernare la Chisinau, au impreuna 59 de mandate.
de Isac Mihai | mart. 26, 2010 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul comunist Vladimir Voronin, fortat sa negocieze
Liderul interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, presedinte al Legislativului de la Chisinau, si ex-presedintele comunist, Vladimir Voronin, urmeaza sa aiba o intrevedere in viitorul apropiat, au declarat surse politice de la Chisinau, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Liderul Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin a cerut ieri, in cadrul sedintei Parlamentului de la Chisinau, o intrevedere cu presedintele interimar, Mihai Ghimpu. Solicitarea ex-presedintelui Voronin a intervenit dupa ce presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Mevlut Cavusoglu, a lansat un apel la adresa deputatilor comunisti, ca acestia sa nu mai saboteze lucrarile Parlamentului si sa participe la procesul legislativ. In pofida apelului oficialului european, deputatii comunisti au parasit sedinta oficiala a Parlamentului de la Chisinau, dupa incheierea discursului presedintelui APCE.
Vladimir Voronin a precizat ca deputatii comunisti vor decide daca vor reveni la lucrarile Parlamentului doar dupa intrevederea pe care acesta o va avea cu Mihai Ghimpu. Liderul Partidului Liberal a declarat ca este gata sa aiba o intrevedere cu Vladimir Voronin. „Noi nu suntem dusmani. Ne-am intalnit astazi, inainte de sedinta. A zis: „Buna dimineata”, i-am raspuns si eu: „Buna dimineata”. Eu nu am de gand sa-i iau parghiile pe care le-a avut el cand a fost presedinte”, a mai declarat presedintele interimar al Republicii Moldova.
Ghimpu la Bruxelles
Reamintim ca presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a pleacat ieri la Bruxelles, intr-o vizita de lucru de o zi, pe fondul speculatiilor privind disensiunile interne din cadrul Aliantei pentru Integrare Europeana. Vizita oficiala a lui Mihai Ghimpu fusese anuntata anterior, insa miercuri presedintele interimar a declarat ca nu mai pleaca la Bruxelles, „din cauza unora”, refuzand sa spuna despre cine este vorba. Ghimpu a declarat ca va avea intrevederi cu presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, cu comisarul UE pentru extindere si politica de vecinatate, Stefan Fule, precum si o posibila discutie cu presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso. „Agenda prevede discutii despre problema cu care ne confruntam noi (…) modificarea Constitutiei, depasirea alegerilor anticipate si asigurarea stabilitatii in tara”, a declarat Ghimpu.
Anterior, presedintele interimar al tarii, Mihai Ghimpu, a declarat ca a fost lasat de partenerii de coalitie sa lupte de unul singur cu criza politica. Ghimpu a facut aceste declaratii dupa ce ceilalti trei lideri ai Aliantei pentru Integrare Europeana, Vlad Filat, Serafim Urechean si Marian Lupu nu au participat la sedinta comisiei de reformare a Constitutiei. Mihai Ghimpu a explicat acest comportament prin viziunile diferite intre liderii de coalitie de amendare a unor articole din Constitutia Republicii Moldova, presedintele interimar subliniind ca aceste discutii sunt foarte delicate in interiorul AIE. Ghimpu declara anterior, cu referire la lipsa liderilor partidelor membre ale AIE de la sedinta comisiei constitutionale, ca “nu intotdeauna deputatii sunt interesati, aici trebuie sa fie interesul fata de ceea ce faci”.
de Vitalie Goncearov | mart. 22, 2010 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul de la Chisinau va discuta noua constitutie a republicii
Liderii partidelor membre ale Alianței pentru Integrare Europeana de la Chisinau nu au ajuns nici astazi la un compromis in ceea ce priveste proiectul noii Constituții a Republicii Moldova si alegerile parlamentare anticipate, relateaza surse guvernamentale locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Dupa o noua runda de negocieri, liderii AIE au esuat in incercarea de armonizare a pozitiilor. Daca majoritatea liderilor AIE, si anume liderul PDM, Marian Lupu, presedintele PLDM, premierul Vladimir Filat, si Serafim Urecheanu, vicepresedinte al Parlamentului, s-au pronunțat pentru alegerea sefului statului prin vot direct, de catre popor, potrivit proiectului noii Constituții, presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, opteaza pentru mentinerea prevederii privind alegerea presedintelui de catre Parlamentul de la Chisinau.
Liderii AIE, care declarau, in urma doua saptamani, ca alegeri anticipate nu vor avea loc, iar Parlamentul actual isi va duce mandatul pana la sfarsit, au recunoscut impasul politic in care se afla. Potrivit presedintelui Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, declarațiile AIE au fost parțial pripite, parțial neințelese corect de catre societate.
Blocaj comunist
Conform surselor citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, la discuții nu a participat niciun reprezentant al Partidului Comunistilor din Republica Moldova. Surse PCRM au declarat, in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca PCRM va prezenta public modificarile pe care le considera necesare pentru deblocarea situatiei politice din fosta republica sovietica.
Totodata, liderii AIE au mai declarat ca la urmatoarea sedinta plenara a Legislativului de la Cjisinau, programata pentru 25 martie 2010, va fi constituita o comisie parlamentara care sa examineze modalitatea modificarii art. 78 din Constitutie, care se refera la alegerea presedintelui. Reamintim ca deputatul independent, fostul lider comunist Vladimir Turcan, s-a pronuntat pentru pastrarea modalitatii actuale de alegere a sefului statului in parlament, cu 3/5 din votul deputatilor la prima tentativa, iar in tentativa a doua cu majoritate simpla.
“Asta nu inseamna ca se renunta la ideea adoptarii unei noi Constitutii prin referendum. Am facut aceste consultari pentru ca sunt prea multe pareri si foarte diferite, inclusiv ale partenerilor nostri externi” a mai declarat presedintele parlamentului Mihai Ghimpu.
Moldova semiprezidentiala
Proiectul noii Constitutii a Republicii Moldova, prezentat sambata, 20 martie 2010, de catre Comisia pentru reforma constitutionala prevede alegerea presedintelui prin vot direct, posibilitatea de a vota de la 16 ani, posibilitatea de a deveni deputat de la 21 ani, limba oficiala a tarii – romana, iar in loc de raioane – sectoare, relateaza mass-media de la Chisinau. Presedintele comisiei, Victor Popa, a declarat ca noul proiect al Constitutiei contine 31 de articole noi, altele au fost modificate si completate, astfel incat legea suprema va contine 156 de articole, fata de 143 in prezent. Constitutia noua va putea fi adoptata doar de catre electorat, iar modificarea acesteia se va putea face atat pe calea unui referendum, cat si in parlament.
Potrivit proiectului prezentat, Republica Moldova ar putea deveni o republica semiprezidentiala, intrucat se propune ca seful statului sa fie ales direct de catre popor, si nu de parlament, asa cum este acum. Mandatul sefului statului ramane de 4 ani, iar presedinte poate deveni persoana care a implinit varsta de 40 de ani. Totodata, se precizeaza ca seful statului va putea fi demis prin referendum.
Expertii in drept constitutional au oferit doua variante pentru articolul cu privire la limba oficiala a Republicii Moldova. Prima varianta spune ca limba oficiala este limba romana, cea de-a doua spune ca „limba oficiala a Republicii Moldova se stabileste prin lege organica”.
Sectoare vs. raioane
Presedintele Comisiei, Victor Popa, citat de mass-media de la Chisinau, a mai spus ca organizarea administrativ-teritoriala nu trebuie schimbata acum, ci abia dupa alegerile locale din 2011. Potrivit proiectului, in noua organizare administrativ-teritoriala, raioanele se vor transforma in sectoare in care se vor plasa serviciile publice desconcentrate conduse de catre subprefect.
Participarea la vot ar putea fi admisa de la 16 ani, o practica existenta in tarile europene. „Juridic maturitatea va ramane la 18 ani, iar maturitatea politica de la 16 ani”, a spus Victor Popa.
Comisia pentru reforma constitutionala a expus si propunerea ca mandatul judecatorilor Curtii Constitutionale sa fie pentru 9 ani, iar numarul acestora sa fie majorat de la 6, in prezent, la 9. La randul lor, procurorii Procuraturii Generale ar putea obtine statut de magistrati. Totodata, se propune ca in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sa fie o camera a procuraturii si una a avocaturii. Procurorul general va putea fi numit de catre parlament, dar la propunerea camerei procurorilor.
Presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a cerut membrilor comisiei sa mai analizeze proiectul, iar miercuri, 24 martie, sa vina cu o decizie finala. Dupa aceasta, proiectul noii Constitutii va fi expediat spre avizare Comisiei de la Venetia.
Compromis politic
Deputatul Veaceslav Untila, liderul Miscarii Actiunea Europeana (MAE), citat de mass-media, a declarat ca actuala criza politica care afecteaza Republica Moldova poate fi depasita prin aprobarea unor decizii corecte, indiferent de faptul care dintre partidele politice le-a propus. “In primul rand trebuie sa depasim criza politica cu alegerea Presedintelui si sa gasim o varianta a solutionarii acestei probleme, pentru ca pe viitor sa nu ne impotmolim in noi probleme“, a declarat liderul MAE, accentuand ca “cu cat mai repede vom depasi instabilitatea politica, cu atat mai repede va incepe rezolvarea problemelor economice in tara“. Untila a mai mentionat ca in acest moment exista cateva propuneri privind depasirea crizei politice, incepand cu modificarea articolului 78 din Constitutie si terminand cu adoptarea unei noi Legi Supreme.
Reamintim ca anterior, liderii AIE au declarat in repetate randuri ca tara sufera o criza constitutionala profunda. In acest context, Presedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, a semnat un decret prin care a fost creata comisia speciala pentru reformarea Constitutiei, care la randul sau a propus modificarea a peste 70 de articole constitutionale si adoptarea a inca 30 de articole noi.
