Steagul al-Qaida, arborat in Libia
Drapelul organizaţiei teroriste al-Qaida a fost arborat în Libia luni, ziua în care NATO şi-a încheiat oficial campania militară în această ţară, relatează presa britanica. Drapelul a fost văzut pe acoperişul clădirii tribunalului din Benghazi, care a fost folosit de forţele rebele pentru a-şi stabili guvernul provizoriu şi centrul media. Consiliul Naţional de Tranziţie (CNT), structura de conducere a noilor autorităţi libiene, a negat că ar fi responsabil de arborarea drapelului, văzut de mai multe ori pe clădirea tribunalului. Drapelul, pe care scrie în limba arabă „nu există alt Dumnezeu decât Allah” şi pe care figurează o lună plină, a fost arborat alături de steagul naţional libian, transmite Mediafax. Potrivit unor informaţii, pe străzile din Benghazi au fost văzuţi extremişti noaptea, fluturând drapelul al-Qaida şi strigând „Islamiya, Islamiya! Nici Est, nici Vest”. O alunecare bruscă spre extremism al îngrijora Occidentul, care a susţinut înlăturarea colonelului Muammar Kadhafi de la putere, comentează Daily Mail. NATO şi-a respectat decizia de a pune capăt operaţiunii care a durat şapte luni, în pofida apelurilor CNT de a continua misiunea. Săptămâna trecută, preşedintele CNT, Mustafa Abdeljalil, a declarat că sharia (legea islamică) va fi „sursa de bază” a noii legislaţii. El a precizat că viitorul Parlament va avea o „tentă islamistă”. Sharia este legea conservatoare islamică favorizată de grupări fundamentaliste ca talibanii afgani, notează Daily Mail.
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat joi, în unanimitate, o rezoluţie care pune capăt la 31 octombrie mandatului ce autoriza recurgerea la forţă în Libia, transmit agentiile de presa internationale. Decizia Consiliului de Securitate al ONU intervine la o zi după ce Consiliul naţional de tranziţie ceruse prelungirea misiunii NATO în Libia „până la sfârşitul anului”. CNT susţinea că, şi după moartea lui Muammar Gaddafi, ultimii luptători fideli acestuia constituie o ameninţare pentru ţară. Rezoluţia Consiliului de Securitate ordonă sfârşitul autorizării, începând de la 31 octombrie, ora Libiei 23.59, a unei zone de excludere aeriană şi a oricărei acţiuni militare vizând protejarea civililor. NATO se va reuni vineri la Bruxelles pentru a declara oficial sfârşitul misiunii aeriene în Libia, care durează de şapte luni. Rezoluţia Consiliului mai prevede relaxarea embargoului internaţional asupra livrărilor de arme către Libia, şi pune capăt îngheţării conturilor Corporaţiei naţionale libiene a petrolului, Zuetina Oil Company, ca şi restricţiilor vizând Banca centrală a Libiei, Libyan Arab Foreign Bank, Libyan Investment Authority şi Libyan Africa Investment Portfolio CNT a declarat „eliberarea” oficială a Libiei la 23 octombrie, la trei zile după moartea fostului lider Muammar Gaddafi. NATO, care a întreprins lovituri aeriene decisive pentru căderea regimului Gaddafi, a indicat că va căuta noi căi pentru a ajuta CNT în materie de securitate.
Insurgenţii libieni şi-au transferat comitetul executiv, echivalentul guvernului, de la Benghazi, fieful lor din estul ţării, la Tripoli, unde au pătruns duminică, a anunţat vineri un responsabil cu rang înalt din cadrul Consiliului Naţional de Tranziţie. ‘Declar începerea şi reluarea activităţii comitetului executiv la Tripoli’, a menţionat în cursul unei conferinţe de presă vicepreşedintele CNT Ali Tahuni. ‘Viaţă lungă Libiei democrate şi constituţionale şi glorie martirilor noştri’, a adăugat el. Tahuni a precizat că liderul CNT, instanţa politică a rebelilor, Mustafa Abdul Jalil, urmează să sosească la Tripoli de îndată ce situaţia din punct de vedere al securităţii o va permite, transmite Agerpres. Ali Tahuni, ministru al petrolului şi economiei în cadrul guvernului interimar, a subliniat că se exprimă în acord cu CNT şi biroul executiv. La 8 august, Mustafa Abdul Jalil, preşedintele CNT, a destituit ‘biroul executiv’ aflat sub autoritatea CNT şi preşedintelui acestuia. Consiliul Naţional de Tranziţie a fost creat la începutul lunii martie, la Benghazi, după revolta ce a avut loc, la jumătatea lui februarie, în acest oraş din estul Libiei, împotriva regimului condus de colonelul Muammar Gaddafi. Destituirea a intervenit la o săptămână după asasinarea în condiţii misterioase a şefului de stat-major al rebeliunii, generalul Abdel Fattah Younes.
Insurgenţii libieni au ajuns în Piaţa Verde, locul tradiţional de reuniune a susţinătorilor regimului condus de colonelul Muammar Gaddafi, situat în centrul capitalei Tripoli, conform imaginilor difuzate în noaptea de duminică spre luni de posturile de televiziune internaţionale. O mulţime de oameni entuziasmaţi agitau drapele roşii-negre-verzi, culorile rebeliunii, în timp ce dansau şi scandau ‘Allah Akbar’, trăgând în aer focuri de armă. Posturile de televiziune au mai arătat bărbaţi ce făceau semnul V de la victorie, dând foc unor portrete ale colonelului Gaddafi şi drapelului verde, simbol al regimului. Piaţa Verde a fost un loc de manifestaţii la începutul revoltei împotriva guvernului libian, în februarie, dar ulterior a fost teatrul numeroaselor adunări de susţinere a lui Gaddafi. Liderul libian şi-a făcut în repetate rânduri apariţia în acest loc, cu începere din luna februrarie, pentru a se adresa miilor de simpatizanţi ai săi. După câteva ore de relativă acalmie în timpul nopţii, în jurul orei locale 6.30 (7.30, ora României) au fost auzite din nou focuri de armă şi în apropierea hotelului Rixos, unde sunt cazaţi ziariştii străini aflaţi la Tripoli. Mai multe tancuri au ieşit luni dimineaţă din complexul rezidenţial al lui Muammar Gaddafi, cunoscut drept Bab al-Aziziya, şi au deschis focul, a declarat un purtător de cuvânt al rebelilor libieni, Mohammed Abdel-Rahman. Abdel-Rahman a precizat că trupele colonelului Gaddafi continuă să reprezinte o ameninţare pentru rebeli. Atât timp cât Muammar Gaddafi rămâne în libertate, „pericolul este prezent”, a apreciat purtătorul de cuvânt al rebelilor. Colonelul Muammar Gaddafi „este în continuare la Tripoli şi s-ar afla în prezent la reşedinţa sa Bab Al-Aziziya”, a afirmat luni un diplomat din capitala libiană, care s-a întâlnit cu el în ultimele două săptămâni. Aproape toate clădirile din fortăreaţa de câteva hectare, care a fost ţinta mai multor raiduri ale NATO, au fost distruse de bombardamentele Alianţei Nord-Atlantice. Dar colonelul Gaddafi ar dispune de mai multe buncăre în reşedinţa sa, a adăugat aceeaşi sursă.
Turcia a rupt legăturile diplomatice cu guvernul libian al lui Muammar Gaddafi şi şi-a rechemat ambasadorul din această ţară, informează Jurnalul Oficial turc, citat de presa internationala. Decizia a fost luată după ce, duminică, ministrul de externe Ahmet Davutoglu a vizitat capitala rebeliunii libiene Benghazi şi a promis un ajutor de 200 de milioane de dolari Consiliului naţional de tranziţie (CNT), a precizat sursa citată. A venit timpul ca liderul Muammar Gaddafi să părăsească Libia, a mai spus Davutoglu, declarând CNT ‘un reprezentant legitim al poporului libian’. Totodată, el a declarat că Turcia va da mai mulţi bani rebelilor, anunţând deblocarea unui ajutor financiar de 200 de milioane de dolari pentru nevoile urgente ale poporului libian, potrivit BBC. Ahmed Davutoglu a cerut, de asemenea, plecarea de la putere a colonelului Gaddafi. „Cererile populaţiei privind organizarea de reforme ar trebui luate în considerare. Gaddafi ar trebui să plece, iar Libia nu ar trebui să fie divizată”, a declarat ministrul turc de externe la Benghazi. Duminică, Turcia a recunoscut Consiliul Naţional de Tranziţie al rebelilor libieni drept reprezentant legitim al poporului libian, transmite RRA. Înaintea izbucnirilor revoltelor din Libia, Turcia era implicată în dezvoltarea pe teritoriul ţării a unor proiecte în valoare de miliarde de dolari, notează BBC. Între timp, Rusia a anunţat că situaţia din Libia se va afla şi pe agenda discuţiilor cu reprezentanţii NATO, care vor avea loc luni, în oraşul Soci. Discuţiile vor include şi o întrevedere între preşedintele rus Dmitri Medvedev,şi Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen. Rusia este un critic al operaţiunilor militare NATO din Libia. La discuţii va participa şi preşedintele Africii de Sud, Jacob Zuma.