Ierusalim, noul guvern israelian aprobat de Knesset

Ierusalim, noul guvern israelian aprobat de Knesset

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

În urma deciziei luată de Curtea Supremă israeliană, și Knesset-ul (n.r.-parlamentul unicameral de la Ierusalim) a aprobat azi formarea unui guvern de uniune naţională între partidele premierului Benjamin Netanyahu şi ex-rivalului său Benny Gantz, care urmează să depună jurământul în 13 mai, dată la care va lua sfârşit cea mai lungă criză politică din istoria modernă a Israelului, relatează cotidianul israelian Makor Rishon, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Acordul cu privire la noul guvern a fost validat joi dimineaţă în cursul unui vot în parlament, unde partidul Likud de dreapta al lui Benjamin Netanyahu, formaţiunea centristă „Albastru-Alb”, condusă de fostul şef al Statului Major al armatei israeliene Benny Gantz, şi aliaţii lor dispun de majoritatea locurilor.

Consens politic

„Sesiunea plenară a Knesetului a aprobat în a doua şi a treia lectură amendamentele la proiectul de lege privind formarea guvernului de uniune naţională. 71 de deputaţi au votat pentru şi 37 împotrivă”, a indicat serviciul de presă al parlamentului într-un comunicat.
Preşedinţia israeliană se aşteaptă să primească în cursul zilei semnăturile unei majorităţi a deputaţilor favorabili mandatării oficiale a lui Benjamin Netanyahu cu formarea noului guvern.

Miercuri seara, Curtea Supremă, sesizată de diferite organizaţii care puneau la îndoială legalitatea acordului, şi-a dat aprobarea, fără ca totuşi să-l disculpe pe Netanyahu, acuzat pentru corupţie într-o serie de dosare şi al cărui proces, amânat din cauza pandemiei, ar urma în mod normal să înceapă la sfârşitul lunii. „Nu am găsit niciun motiv legal care să împiedice formarea unui guvern de către premierul Netanyahu, dar această concluzie la care am ajuns nu diminuează prin nimic gravitatea acuzaţiilor împotriva sa”, au indicat judecătorii israelieni.

Guvern de criză

Netanyahu şi Gantz au anunţat deja prezentarea viitorului guvern în 13 mai, în care portofoliile ministeriale vor fi împărţite în mod echitabil între cele două tabere.

În afară de împărţirea puterii şi menţinerea lui Benjamin Netanyahu în funcţia de premier pentru următoarele 18 luni, guvernul va avea drept sarcină gestionarea ieşirii din izolare şi redemararea economiei israeliene. El va trebui de asemenea să se pronunţe în detaliu asupra proiectului de anexare a unor părţi din Cisiordania ocupată.

Netanyahu este acuzat de o parte a opoziției că se va folosi de noul mandat de premier pentru numirea unor apropiați în diferite funcții din sistemul de justiție, pe fondul problemelor judiciare pe care le are. Liderul Likud este acuzat de fapte de corupție.

După aceste luni de criză, Benny Gantz a acceptat să formeze o coaliţie cu Benjamin Netanyahu în pofida inculpării acestuia, cu scopul de a permite Israelului să traverseze perioada de pandemie generată de noul coronavirus care a contaminat până în prezent 16.000 persoane în ţară, dintre care 239 au decedat şi a făcut ca şomajul să crească de la 3,4% la 27%.

Netanyahu a anunţat deja redeschiderea şcolilor primare şi a majorităţii magazinelor şi întreprinderilor, care pot să reunească de acum înainte 50% din personalul lor în acelaşi loc. În acest fel, zeci de mii de lucrători palestinieni şi-au putut relua activitatea pe teritoriul israelian.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump

Plan american

Acordul dintre Netanyahu şi Gantz prevede implementarea de la 1 iulie a unui plan pentru aplicarea proiectului preşedintelui american Donald Trump cu privire la Orientul Mijlociu care prevede anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi a coloniilor evreieşti din Cisiordania ocupată din 1967 de către statul israelian. Zonele în litigiu, inclusiv părți din platoul Golan, au fost ocupate de statul evreu în urma victoriei militare depline în așa-zisul Război de 6 zile împotriva unei coaliții de state arabe, inclusiv Iordania, Siria, Irak și Egipt.

Populaţia coloniilor din Cisiordania a crescut cu aproximativ 50% în ultimul deceniu sub influența unor importante măsuri de sprijin economic implementate de guvernele conduse de Netanyahu, aflat la putere fără întrerupere din 2009.

În prezent, peste 450.000 de persoane locuiesc în regiune, împărţite în aproximativ 100 de localități, cunoscute și sub numele de colonii, unde lucrează de altfel zeci de mii de palestinieni.

Elita politică palestiniană se opune planului administrației Trump, care prevede recunoașterea metropolei Ierusalim drept capitala „indivizibilă” a Statului Israel. Atât membrii mișcării laice Fatah-ului, condus de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, dar și ai mișcării islamiste Hamas, aflat la putere în Fâşia Gaza, au amenințat cu noi violențe partea israeliană dacă acest plan va fi implementat. Ei au denumit deja viitoarea administraţie Netanyahu/Gantz „guvernul anexării”, denumire respinsă de partea israeliană. (Mihai Isac)

Share our work
Turcia intensifică războiul diplomatic împotriva Statului Israel

Turcia intensifică războiul diplomatic împotriva Statului Israel

Israel, amenintat diplomatic de Ankara

Israel, amenintat diplomatic de Ankara

Ankara a denunţat puternic duminică ”declaraţiile iresponsabile” ale premierului israelian, Benjamin Netanyahu, care a spus că preconizează anexarea coloniilor israeliene din Cisiordania ocupată, considerându-le o promisiune electorală înainte de un scrutin legislativ strâns, relatează mass-media turcă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Cisiordania este un teritoriu palestinian ocupat de către Israel încălcând dreptul internaţional. Declaraţiile iresponsabile ale premierului Netanyahu, care vizează atragerea câtorva voturi chiar înainte de alegerile legislative (…), nu vor schimba nimic”, a declarat ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, pe Twitter.

Promisiuni electorale

Sâmbătă, cu trei zile înainte de alegerile legislative, care se anunţă a fi unele strânse, Netanyahu a afirmat că preconizează, în caz că va fi reales, anexarea coloniilor israeliene din Cisiordania ocupată.

”Democraţiile occidentale vor reacţiona oare sau vor continua să fie împăciuitoare ? Ruşine tuturor !”, a reacţionat pe Twitter Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan.

Cu puţin timp mai înainte, purtătorul de cuvânt al partidului lui Erdogan (AKP, islamo-conservator), Omer Celik, a făcut apel ”să se pună capăt nebuniei lui Netanyahu”.

Coloniile infiinţate în teritoriile palestiniene ocupate de către Israel din 1967 sunt considerate ilegale din punctul de vedere al dreptului internaţional de o parte a comunității de experți, iar o mare parte a comunităţii internaţionale le consideră un obstacol major pentru pace în Orientul Mijlociu. Anexarea lor de către Israel ar însemna eşecul soluţiei a două state, adică declararea unui stat palestinian care să coexiste cu Israelul.

Oman, inițiative pentru a „linişti temerile” Israelului

Şeful diplomaţiei din Oman, Yousuf bin Alawi bin Abdullah, a îndemnat recent ţările arabe să ia „iniţiative” pentru a „linişti temerile” Israelului legate de viitorul acestuia în Orientul Mijlociu, suscitând critici din partea Iordaniei, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

„Occidentul a oferit un sprijin politic, economic şi militar Israelului care dispune în prezent de toţi vectorii de putere (…) şi, în pofida acestui lucru, (Israelul) se teme pentru viitorul său ca ţară nearabă înconjurată de 400 de milioane de arabi”, a declarat şeful diplomaţiei de la Muscat. „Cred că noi, arabii, trebuie să fim capabili să examinăm această problemă şi să încercăm să liniştim temerile Israelului prin intermediul unor iniţiative şi al unor adevărate acorduri între Israel şi noi”, a afirmat ministrul de externe cu prilejul Forumului economic mondial pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în Iordania.

Reacții dure

Israelul întreţine relaţii diplomatice numai cu două ţări arabe, Egiptul şi Iordania, dar în ultimele luni a acordat o atenţie mărită ţărilor din Golful Persic care împărtăşesc îngrijorarea sa cu privire la Iran, putere regională şiită şi rival istoric.

În februarie 2019, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a întâlnit cu Yousuf bin Alawi bin Abdullah, la patru luni după ce a efectuat o vizită surpriză la Muscat unde a discutat cu sultanul Qaboos.

Majoritatea ţărilor arabe au făcut din rezolvarea problemei palestiniene o condiţie pentru normalizarea relaţiilor cu Israelul.

Afirmaţiile ministrului de externe al Omanului au suscitat critici din partea omologului său iordanian, Ayman Safadi, prezent la dezbateri. „Dacă (Israelul) spune că nu se simte confortabil (în regiune), nu este problema mea”, a spus el. „Problema nu este că arabii trebuie să ofere garanţii (…), ci că Israelul trebuie să facă ceea ce este necesar pentru pace”, a adăugat ministrul de externe iordanian. Israelul „trebuie să se retragă din teritoriile arabe ocupate după 1967 şi să permită” crearea unui stat palestinian, a mai subliniat Ayman Safadi. (M.B.)

Share our work
Statul Israel, atacat juridic la Haga

Statul Israel, atacat juridic la Haga

Statutul-Ierusalimului-contestat-la-CIJ

Statutul-Ierusalimului-contestat-la-CIJ

Curtea Internaţionala de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, a anunţat recent că a primit o plângere din partea autorităţilor palestiniene, care contestă transferul ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Conform părții palestiniene, acest transfer contravine Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961 şi trebuie anulat. Palestinienii îndeamnă „Curtea să declare că transferul ambasadei SUA din Israel în Oraşul Sfânt Ierusalim constituie o încălcare a Convenţiei de la Viena”, potrivit textului publicat de CIJ pe site-ul său internet.

SUA sub presiune

Liderii palestinieni mai cer ca CIJ să ordone „SUA să-şi retragă misiunea diplomatică din Ierusalim şi să se conformeze obligaţiilor internaţionale care decurg din Convenţia de la Viena”.

Reamintim că preşedintele american Donald Trump a anunţat la 6 decembrie 2017 că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a Israelului, o iniţiativă unilaterală care a suscitat critici virulente din partea comunităţii internaţionale.

Mare parte din comunitatea internaţională nu recunoaşte suveranitatea Israelului asupra întregului oraş Ierusalim, care adăposteşte locuri sfinte pentru religiile iudaică, creştină şi musulmană. În urma exempului SUA, mass-media israeliană a anunțat că autoritățile din Israel poartă negocieri cu mai multe state pentru recunoașterea Ierusalimului drept capitală a statului Israel.

Israelul a cucerit Ierusalimul de Est, partea arabă a oraşului, în timpul Războiului de şase zile din 1967 şi apoi l-a anexat, proclamând oraşul reunificat drept capitala sa. La rândul lor, liderii palestinienii vor să facă din Ierusalimul de Est capitala viitorului lor stat independent, negând dreptul Statului Israel de a avea capitala statului într-un Ierusalim unificat.

Trump, pregătit de orice

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat recent că ar accepta şi soluţia cu un singur stat pentru încheierea conflictului dintre Israel şi palestinieni. „Dacă israelienii şi palestinienii vor un singur stat, eu sunt de acord, dacă vor două state, eu sunt de acord. Sunt mulţumit dacă ei sunt mulţumiţi. Sunt un mediator”, a spus Trump într-o conferinţă de presă, la New York.

În aceeaşi zi, într-o întrevedere cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, cu ocazia Adunării Generale a ONU, Trump afirmase că este de acord cu soluţia cu două state. „Cred că aceasta funcţionează cel mai bine”, a apreciat el.

Actuala administraţie americană a evitat până acum să se pronunţe pentru soluţia cu două state, care presupune existenţa unui stat palestinian independent, alături de Israel, menţionează DPA. În mandatul lui Trump, Casa Albă a schimbat politica susţinută de zeci de ani de Statele Unite: nu a mai sprijinit principiul unui stat palestinian şi a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului.

„Nu îmi pasă”

Ministrul israelian al apărării a declarat că un stat palestinian nu îl interesează, respingând declaraţia preşedintelui american Donald Trump potrivit căreia o soluţie cu două state este cea mai bună pentru conflictul israeliano-palestinian. „Nu îmi pasă de un stat palestinian”, le-a spus Avigdor Lieberman jurnaliştilor în timpul unei călătorii în nordul Israelului, potrivit site-ului de ştiri Ynet. „Sunt interesat de un stat evreiesc în siguranţă”, a adăugat el.

El a criticat minoritatea arabă palestiniană din Israel, afirmând că este neloială faţă de stat. „Există 20% cetăţeni arabi care demonstrează cu fiecare ocazie agitând steaguri palestiniene. Este o problemă care trebuie rezolvată”, a spus Avigdor Lieberman, unul dintre cei importanți aliați ai premierului Netanyahu.

Netanyahu circumspect

Premierul israelian nu a comentat declaraţia lui Trump, dar mai târziu a avut un briefing pentru jurnalişti în cadrul căruia a spus că ar accepta o autoritate palestiniană care să guverneze singură, însă numai dacă Israelul va păstra controlul de securitate asupra acelui teritoriu.

„Sunt pregătit pentru eventualitatea ca palestinienii să aibă capacitatea de a se apăra, însă fără capacitatea de a ne ameninţa”, a spus el. „Cu excepţia Gaza, controlul securităţii la vest de Iordan şi până la mare va rămâne în mâinile noastre. Asta nu este negociabil şi nu se va schimba atât timp cât sunt prim-ministru. Sunt încrezător că orice iniţiativă americană va include acest principiu”, a adăugat el.

Anterior, premierul Netanyahu s-a abţinut ani de zile să susţină în mod public crearea unui stat palestinian independent, cu propriile structuri de securitate și de informații.

Refuz palestinian

În replică la declaraţia sa, Nabil Abu Rudeineh, purtător de cuvânt al preşedintelui palestinian, a declarat pentru agenţia de ştiri palestiniană WAFA că nici măcar un singur soldat israelian nu va fi acceptat pe pământ palestinian. „Vom accepta numai un stat palestinian independent şi suveran în interiorul frontierelor de la 1967, cu Ierusalimul de Est drept capitală”, a declarat Abu Rudeineh.

Reamintim că Israelul a ocupat Cisiordania şi Fâşia Gaza în urma războiului din 1967 şi a păstrat controlul asupra acestor teritorii, în pofida criticilor internaţionale.

Ultima rundă de negocieri de pace mediate de SUA a intrat în impas în 2014, în contextul în care Israelul a continuat construcţiile în coloniile sale din Cisiordania.

Abbas, atac la SUA

La rândul său, liderul palestinian Mahmoud Abbas a declarat că SUA s-au descalificat ca mediator în Orientul Mijlociu şi a respins un plan de pace al SUA în curs de elaborare.

Abbas cere crearea unui stat palestinian în Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est, zonele pe care Israelul le-a capturat în timpul Războiului de Şase Zile din 1967.
Și un alt important lider politic palestinian a respins recent afirmaţiile preşedintelui Donald Trump favorabile unei soluţii a două state, apreciind că acestea contrazic acţiunile „distructive” ale administraţiei americane cu privire la conflictul israeliano-palestinian.
„Afirmaţiile americanilor contravin acţiunilor lor, iar acţiunile lor distrug în mod clar orice posibilitate a unei soluţii a două state”, a declarat Hossam Zomlot, şeful misiunii diplomatice palestiniene la Washington, a cărei închidere a fost ordonată recent de administraţia americană. (Mihai Isac/N.G.)

Share our work
Mahmoud Abbas acuza Israelul

Mahmoud Abbas acuza Israelul

Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, a acuzat sâmbătă, în cursul unui interviu, la un post de televiziune din Israel, continuarea colonizării israeliene în Cisordania ocupată, ce distruge orice posibilitate privind un acord de pace bilateral.
„Palestinienii sprijină soluţia două state (palestinian şi israelian), dar politica de colonizare promovată de guvernul israelian le spune multor palestinieni că nu va mai exista nici cel mai mic colţ de teritoriu pentru a discuta despre un stat palestinian”, a menţionat Abbas într-un interviu. „Israelul trebuie să înţeleagă că este pe cale să submineze soluţia două state”, a avertizat liderul Autorităţii Palestiniene. Unul dintre purtătorii de cuvânt ai premierului israelian a răspuns pe Twitter că Benjamin Netanyahu este dispus să aibă o întâlnire cu preşedintele palestinian „pentru a avansa în negocierile de pace”, aflate într-un punct mort de aproximativ doi ani.
Abbas afirmase anterior că este favorabil unei întrevederi cu Benjamin Netanyahu pentru un „dialog fără negocieri” în cazul eliberării palestinienilor închişi de Israel înainte de acordurile de pace de la Oslo din 1993. Pentru reluarea tratativelor de pace, blocate din septembrie 2010, liderii palestinieni cer încetarea colonizării israeliene şi recunoaşterea frontierelor din iunie 1967 ca bază a negocierilor. Israelul respinge aceste revendicări şi susţine ideea negocierilor „fără condiţii prealabile”

Share our work
Lieberman refuza dialogul cu Abbas

Lieberman refuza dialogul cu Abbas

Avigdor LiebermanMinistrul de externe israelian Avigdor Lieberman a respins luni solicitările preşedintelui palestinian Mahmud Abbas privind reluarea negocierilor de pace directe, în special pe cele legate de îngheţarea colonizării.
„Nu acceptăm nicio somaţie, o condiţie prealabilă sau îngheţarea construcţiilor în Iudeea-Samaria (Cisiordania)”, menţionează un comunicat al biroului de presă al Ministerului de Externe israelian. „Acest guvern a făcut gesturi mari privind continuarea negocierilor”, iar „condiţiile expuse de Abu Mazen (Mahmud Abbas) urmăresc evitarea” dialogului, a insistat şeful diplomaţiei israeliene, criticând noul acord de reconciliere interpalestinian semnat de preşedintele Abbas şi de liderul mişcării islamiste Hamas în exil Khaled Meshaal.
Mahmud Abbas a anunţat recent că a transmis premierului israelian Benjamin Netanyahu şi tuturor liderilor mondiali mesaje pentru a stabili termenii reluării negocierilor israeliano-palestiniene, în lipsa demersurilor vizând recunoaşterea unui stat palestinian de către ONU, transmite Agerpres. Potrivit liderului palestinian, relansarea dialogului poate avea loc doar după încetarea colonizării israeliene a Ierusalimului de Est /zona arabă a oraşului cucerită de Israel în 1967/, după acceptarea principiului existenţei a două state independente, Israel şi Palestina, pe baza frontierelor dinainte de 1967, şi eliberarea deţinuţilor palestinieni, în special a celor arestaţi înainte de 1994, anul creării Autorităţii Naţionale Palestiniene.
În luna ianuarie au avut loc la Amman o serie de cinci „întâlniri exploratorii” israeliano-palestiniene privind perspectivele relansării negocierilor de pace.

Share our work