Turcia forțează mâna Greciei în Marea Egee

Turcia forțează mâna Greciei în Marea Egee

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Tensiunile din estul Mediteranei cresc din cauza pretenţiilor expansioniste ale Turciei. După ce, la începutul verii trecute, a început să trimită nave de foraj petrolier şi gazifer pe coasta Ciprului, Ankara cere Greciei acum să „demilitarizeze” insule din Marea Egee, relatează Bloomberg, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cererea ministrului Apărării turc, Hulusi Akar, care a solicitat oficial Greciei retragerea forţelor armate şi armamentului din 16 insule din Marea Egee aflate în apropierea Turciei, este surprinzătoare, dat fiind că Turcia a trimis provocator nave de război şi avioane militare pentru a asista forajul ilegal de gaze în zonă, evoluţie condamnată în ultimul timp de UE.

Zăngănit de arme

„Grecia, care a înarmat 16 din 23 de insule cu statut non-militar, încălcând acordurile din Marea Egee, ar trebui să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional”, a declarat ministrul Apărării, citat de Agenţia Anadolu, pro-guvernamentală. „Ne aşteptăm ca Grecia să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional şi cu acordurile pe care le-a semnat”, a adăugat el.

Deşi izolată din ce în ce mai mult pe plan internaţional din cauza forajului în Zona Economică Exclusivă (ZEE), Turcia a rămas neclintită şi, uneori, se laudă cu agresivitatea pe care o foloseşte în propaganda internă. Revendicările turceşti, se întind acum din apele cipriote până în Libia (pe baza unui „acord” controversat de frontieră maritim, semnat cu Guvernul de la Tripoli).

„Pe lângă lupta împotriva terorismului, activităţile Turciei sunt în desfăşurare în Marea Egee, estul Mediteranei, în afara Ciprului şi Libia”, a spus Akar, adăugând că acestea sunt realizate în conformitate cu dreptul internaţional şi integritatea teritorială a ţărilor.

Reduta cipriotă

Turcia este o ţară garantă pentru Republica Turcă a Ciprului de Nord (TRNC) şi se angajează să-şi îndeplinească responsabilităţile, a declarat înaltul oficial turc. „Problema Ciprului este problema noastră naţională. Până acum am făcut ce a fost necesar acolo şi vom continua să facem acest lucru. Vom continua să protejăm drepturile atât ale fraţilor noştri, cât şi ale ciprioţilor”, a adăugat el.

Turcia este singura ţară care recunoaşte Republica turco-cipriotă, având desfășurat un contingent de câteva zeci de mii de soldați pe insulă, dotate cu sisteme de armament greu, inclusiv de rachete.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a trimis, în ultima jumătate de an, nave de război în apropierea apelor cipriote, pentru a bloca cercetările concurenţilor străini în domeniul petrolului şi gazelor, potrivit oficialilor ciprioţi, căutând, de asemenea, să împiedice navele şi avioanele cipriote să folosească liber apele recunoscute de statele Uniunii Europene.

Dar Erdogan se opune, de asemenea, împotriva planurilor altor ţări mediteraneene din regiune – în special Israel şi Egipt, într-un moment în care regiunea este zguduită de crize multiple, atât interne, cât şi legate de Occident.

În trecut, Turcia a cerut Ciprului să recunoască oficial Republica Turcă a Ciprului de Nord (din 1974) şi să împartă veniturile obţinute din explorarea gazelor.

Ankara a revendicat apele aflate la o distanţă de 200 de mile de coasta sa, încălcând cu cinism dreptul de proprietate asupra unei părţi a Mediteranei care intră în zona economică exclusivă a Greciei. (N.G.)

Share our work
Ankara, imună la amenințările UE

Ankara, imună la amenințările UE

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Autoritățile din Turcia au declarat că măsurile punitive ale Uniunii Europene împotriva sa „nu vor afecta în niciun fel” activităţile de foraj ale Ankarei în estul Mediteranei, în largul Ciprului, relatează mass-media turcă, citând Ministerul de Externe de la Ankara, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ministerul de Externe turc a transmis marţi că acţiunile blocului comunitar „arată cât de multe prejudecăţi are UE şi cât de părtinitoare este în legătură cu Cipru, pentru că nu face nicio referire la ciprioţii turci, care au drepturi egale asupra resurselor naturale ale insulei”.

Sancțiuni comunitare

Miniştrii de externe din UE au aprobat luni măsuri împotriva Turciei, în contextul în care blocul comunitar consideră ilegale operaţiunile de explorare în largul Ciprului, stat membru al UE.

Miniştrii au convenit să suspende negocierile asupra unui acord din domeniul aviaţiei, să anuleze reuniuni politicile la nivel înalt, să reducă fondurile UE prevăzute pentru Turcia şi să restricţioneze creditele puse la dispoziţie de Banca Europeană de Investiţii.

Nicosia a cerut UE să ia măsuri după ce Turcia a trimis două nave să foreze în apele considerate de Cipru ca făcând parte din zona sa economică exclusivă. Ankara susţine în schimb că activităţile sale de prospecţie de gaze sunt în acord cu dreptul internaţional.

Turcia are câteva zeci de mii de militari în Republica Turcă a Ciprului de Nord

Turcia are câteva zeci de mii de militari în Republica Turcă a Ciprului de Nord

Comoară energetică

Experţii estimează că pe fundul mării, în largul Ciprului, se află depozite de circa 227 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, reprezentând o miză importantă într-o zonă cunoscută pentru instabilitatea politică.

Din 1974, insula Cipru este împărţită între sudul predominant grecesc şi nordul turcesc, a cărui suveranitate este recunoscută doar de Ankara. Cipru a aderat la UE în 2004.

Eforturile în vederea reconcilierii celor două comunităţi cipriote – turcă şi greacă – nu au avut succes, iar descoperirea resurselor maritime de gaze a complicat şi mai mult negocierile.

Ankara nu are relaţii diplomatice cu guvernul de la Nicosia şi susţine că unele porţiuni din zona economică exclusivă a Ciprului se află sub jurisdicţia Turciei sau a ciprioţilor turci, care şi-au proclamat în nordul insulei propriul stat, recunoscut doar de Turcia.

Sâmbătă, guvernul turco-cipriot a propus ambelor părţi să exploreze în comun rezervele offshore.

Explicații turcești

Ministerul de externe de la Ankara a comunicat că nava turcească Fatih a început forajul în Mediterana, la vest de Cipru, la începutul lui mai, iar un alt vas, Yavuz, a ajuns recent la est de insulă şi va desfăşura operaţiuni similare.Yavuz a ancorat luni la sud de peninsula cipriotă Karpasia, atrăgând astfel proteste din partea autorităţilor cipriote şi europene.

În iunie, liderii UE avertizaseră Turcia să înceteze forajele în jurul Ciprului şi ameninţaseră că în caz contrar Bruxellesul va lua măsuri. La rândul lor, Egiptul şi SUA s-au declarat marţi îngrijorate de noile proiecte de foraj ale Turciei.

„Respingem declaraţiile ministerului grec de externe şi ale oficialilor europeni care descriu aceste activităţi ale ţării noastre ca nelegitime”, arată un comunicat al ministerului de externe al Turciei.

Erdogan, nemulțumit depoziția UE

Erdogan, nemulțumit depoziția UE

Amenințări a la Erdogan

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat anterior marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificându-i pe cei care sfidează Ankara drept “răufăcători”, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria. “Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a RTCN” (“Republica Turcă a Ciprului de Nord”), a adăugat el.

Republica Cipru, membră a Uniunii Europene şi care îsi exercită autoritatea numai în cele două treimi din sudul ţării, a semnat în ultimii ani contracte de explorare cu giganţi de hidrocarburi, cum ar fi firma italiană Eni, compania franceză Total sau grupul american ExxonMobil.

Zangănit de arme

“În acelaşi mod în care i-am făcut pe terorişti să plătească în Siria, nu le vom da câştig de cauză nici răufăcătorilor”, a declarat Erdogan în cadrul ceremoniei de livrare a TCG Burgazada, a treia navă de luptă de tip corvetă construită de Turcia în cadrul programului său amplu de echipamente militare (Milgem).

Descoperirea gazelor în estul Mediteranei generează speranţe mari, dar şi tensiuni într-o regiune deja explozivă. În februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti. Ulterior, autoritățile de la Ankara au menționat că vor demara construcția unei baze militare navale turcești în Republica Turcă a Ciprului de Nord. Concomitent, flota acestui stat nerecunoscut va fi consolidată prin transmiterea unor nave de patrulare de către flota turcă.

Aceasta nu a împiedicat Ciprul să invite la începutul lunii octombrie Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în “Zona economică exclusivă” a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.

Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în câmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcământ offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului. (M.B.)

Share our work
Turcia, show militar de amploare în Mediterana de Est

Turcia, show militar de amploare în Mediterana de Est

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Autoritățile de la Ankara pregătesc desfășurarea în Mediterana de Est a unei adevărate armada în următoarele săptămâni, au declarat surse militare turce, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Un submarin din clasa Gur, două fregate din clasa Barbaros și diferite nave auxiliare vor fi desfășurate în apele controlate de Republica Turcă a Ciprului de Nord, stat nerecunoscut din nordul insulei Cipru, precum și în apele internaționale din zonă.

Anunțul vine la câteva zile după ce şapte ţări din Europa de Sud, reunite recent într-un summit în Malta, au îndemnat din nou Turcia „să înceteze activităţile sale ilegale”, referindu-se la intenţia Ankarei de a efectua operaţiuni de forare în apele zonei economice exclusive (ZEE) cipriote.

Condamnare diplomatică

„Regretăm profund că Turcia nu a răspuns la apelurile repetate ale UE condamnând acţiunile ilegale ale Turciei” în această zonă, au afirmat ţările din grupul Med7 în declaraţia lor finală. „Dacă Turcia nu încetează acţiunile sale ilegale, cerem UE să aibă în vedere măsuri corespunzătoare, în solidaritate cu Ciprul”, au adăugat acestea.

„UE nu va dovadă de nicio slăbiciune” în privinţa acestui subiect, a subliniat preşedintele francez, Emmanuel Macron, la finalul summitului.

La începutul lunii mai, UE a avertizat Ankara, după anunţul autorităţilor turce legat de intenţia lor de a efectua operaţiuni de forare a gazelor până în septembrie într-un sector a cărui limită, potrivit Ciprului, depăşeşte limita ZEE.

„Turcia violează legile internaţionale, este o invadare a ZEE noastre, ea nu recunoaşte Ciprul. Sunt foarte bucuros de puternicul mesaj de solidaritate cu Ciprul al partenerilor noştri şi la adresa Turciei”, şi-a exprimat satisfacţia preşedintele cipriot, Nicos Anastasiades.

Conflict înghețat

Republica Cipru, membră a Uniunii Europene, nu îşi exercită autoritatea decât asupra a două treimi din insulă. Partea de nord este ocupată de Turcia din 1974, atunci când Ankara a intervenit militar ca reacţie la o tentativă de lovitură de stat desfăşurată de ciprioţii greci, care doreau anexarea insulei la Grecia. Zeci de mii de persoane, etnici turci și greci, s-au refugiat, iar sute de persoane au fost ucise în acest conflict.

În ultimii ani, descoperirea unor uriaşe zăcăminte de gaze în regiune a sporit tensiunile. Ciprul a semnat contracte de explorare cu mari grupuri din sectorul hidrocarburilor, precum ENI (Italia), Total (Franţa) şi ExxonMobil (SUA).

Ankara, care are un contingent militar numeros pe insulă, se opune însă oricăror operaţiuni de explorare şi exploatare a zăcămintelor de gaze care exclud Republica Turcă a Ciprului de Nord, autoproclamată în treimea de nord a insulei, dar nerecunoscută internaţional.

Turcia are câteva zeci de mii de militari în Republica Turcă a Ciprului de Nord

Turcia are câteva zeci de mii de militari în Republica Turcă a Ciprului de Nord

Axa energetică

Israelul a confirmat că se află în tratative cu Egiptul pentru construirea unui nou gazoduct submarin între cele două ţări ca parte a unui acord precedent în valoare de 15 miliarde de dolari pentru a exporta gaz israelian în Egipt timp de un deceniu, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge, citat de KARADENIZ PRESS. Mai important este faptul că noul gazoduct va extinde în mod semnificativ capacitatea de export a Israelului către ţara vecină arabă, depăşind cu mult nivelul maxim de 7 miliarde de metri cubi pe an ce pot fi livrate în prezent prin gazoductul existent EMG către Sinai.

Ministrul israelian al Energiei, Yuval Steinitz, a precizat că proiectul ambiţios aflat în negocieri face parte dintr-o serie de acţiuni mai ample “de transformare a estului Mediteranei într-un centru care exportă energie în Europa”, potrivit Bloomberg. “Nu s-a luat încă nicio decizie finală, dar se poartă tratative”, a mai afirmat Steinitz pentru Bloomberg, care a participat la lucrările Forumului pentru Gaz din Estul Mediteranei, organizat de Cairo.

Summit strategic

De asemenea, este semnificativ faptul că un ministru israelian al Energiei a vizitat pentru prima dată Egiptul începând cu 2011, când demonstraţiile “Primăverii Arabe” l-au alungat de la putere pe Hosni Mubarak, declanşând nesiguranţă şi haos, inclusiv o guvernare de scurtă durată a Frăţiei Musulmane, evenimente care au pus sub semnul întrebării pentru prima oară viitorul tratatului de pace dintre Egipt şi Israel.

Steinitz a mai precizat pentru Bloomberg: “La începutul anului următor ar putea fi demarată construirea unui gazoduct care va transporta gaz din câmpurile Leviathan şi Tamar, aflate în largul coastei Israelului, către centralele egiptene de gaz natural lichefiat existente pentru a fi procesat şi re-exportat”.

Ambiții regionale

În ceea ce priveşte transformarea estului Mediteranei într-un centru de export al energiei în Europa – proiect propus iniţial de ministrul grec al Energiei, Yannis Maniatis, în 2014 – Steinitz a confirmat că planurile ulterioare şi costul iniţial estimat la 7 miliarde de dolari va fi acoperit de “companii private şi lideri instituţionali”.

Potrivit acestui proiect, Israelul va fi conectat cu Grecia şi Italia, prin Cipru, construirea gazoductului fiind estimată să dureze 5 sau 6 ani.

Proiectul ar putea avea implicaţii geopolitice globale uriaşe, în special ţinând cont de faptul că UE importă o treime din cantitatea necesară de gaz din Rusia. În realitate, sud-estul Europei se bazează în întregime pe gazul rusesc din cauza lipsei de infrastructură în acea regiune.

EastMed, bombă geopolitică

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, omologul său grec Alexis Tsipras şi preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, au prezentat recent în Israel proiectul gazoductului EastMed, care va fi oficializat în lunile următoare, transmite mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Ne reafirmăm astăzi angajamentul faţă de gazoductul EastMed (gazoductul Mediteranei Orientale) şi dezbatem aspecte importante ale proiectului pe care-l vom semna oficial în lunile următoare”, a declarat Netanyahu la al cincilea summit trilateral Israel-Grecia-Cipru, desfăşurat în oraşul israelian Beerseva.

Erdogan, nemulțumit de noua alianță

Erdogan, nemulțumit de noua alianță

Politica gazului

Gazoductul submarin, care va avea o lungime de circa 2.000 de kilometri, va oferi Europei acces la rezervele de gaze din zona de est a Mediteranei. Construcţia gazoductului este sprijinită de Uniunea Europeană, care şi-ar vedea astfel diminuată dependenţa energetică faţă de Rusia.

Israelul şi Ciprul au descoperit rezerve de gaze naturale în zonele lor economice exclusive, iar exploatarea acestora ar putea modifica harta energetică şi geopolitică a regiunii.

Cei trei lideri care s-au reunit la summitul de la Beerseva au acceptat ca şi alte state să se alăture acestui proiect şi la această reuniune ”au eliminat impedimentele din calea semnării acordului interguvernamental” pentru realizarea gazoductului EastMed, se menţionează într-un comunicat emis de biroul premierului Netanyahu.

Amenințări turce

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat anterior marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificându-i pe cei care sfidează Ankara drept “răufăcători”, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria. “Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a RTCN” (“Republica Turcă a Ciprului de Nord”), a adăugat el.

Republica Cipru, membră a Uniunii Europene şi care îsi exercită autoritatea numai în cele două treimi din sudul ţării, a semnat în ultimii ani contracte de explorare cu giganţi de hidrocarburi, cum ar fi firma italiană Eni, compania franceză Total sau grupul american ExxonMobil.

Dar Ankara, ale cărei trupe au invadat în 1974 o treime din nordul insulei ca reacţie la o lovitură de stat vizând ataşarea insulei de Grecia, cere suspendarea oricăror prospecţiuni de către ciprioţii greci, atât timp până se găseşte o soluţie la divizarea Ciprului.

Emmanuel Macron ignoră amenințările administrației Erdogan

Emmanuel Macron ignoră amenințările administrației Erdogan

Zangănit de arme

“În acelaşi mod în care i-am făcut pe terorişti să plătească în Siria, nu le vom da câştig de cauză nici răufăcătorilor”, a declarat Erdogan în cadrul ceremoniei de livrare a TCG Burgazada, a treia navă de luptă de tip corvetă construită de Turcia în cadrul programului său amplu de echipamente militare (Milgem).

Descoperirea gazelor în estul Mediteranei generează speranţe mari, dar şi tensiuni într-o regiune deja explozivă. În februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti. Ulterior, autoritățile de la Ankara au menționat că vor demara construcția unei baze militare navale turcești în Republica Turcă a Ciprului de Nord. Concomitent, flota acestui stat nerecunoscut va fi consolidată prin transmiterea unor nave de patrulare de către flota turcă.

Aceasta nu a împiedicat Ciprul să invite la începutul lunii octombrie Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în “Zona economică exclusivă” a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.

Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în câmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcământ offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului.

Bază navală turcă

Comandamentul Forţelor Maritime turceşti “a depus o propunere la Ministerul de Externe pentru a crea o bază maritimă în Republica Turcă a Ciprului de Nord”, potrivit publicaţiei turceşti Yeni Safak, care recent a susţinut această propunere într-un articol intitulat “De ce ar trebui Turcia să creeze o bază maritimă în Ciprul de Nord”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. “Baza va permite protejarea suveranităţii Ciprului de Nord şi va facilita şi consolida drepturile şi interesele Turciei în estul Mediteranei, prevenind ocuparea câmpurilor energetice maritime şi întărind poziţia Turciei în discuţiile de pace ale Ciprului” se arata in document.

Crearea unei baze maritime în Ciprul de Nord va întări şi autoproclamata “Republică Turcă a Ciprului de Nord”, care este recunoscută doar de Turcia. Cipru este important din punct de vedere strategic: o bază maritimă acolo i-ar oferi Turciei un acces mai uşor la rutele comerciale internaţionale din estul Mediteranei şi un control mai mare asupra vastelor resurse energetice din apele din zona Ciprului. În trecut, Turcia a blocat navele străine să prospecteze aceste resurse. În luna iunie 2018, Turcia a început să exploreze apele insulei după gaz şi petrol, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene

Resurse energetice

Nu este pentru prima dată când Turcia a luat în vizor resursele energetice ale regiunii. În 2014, Ankara a trimis nave de supraveghere şi nave de luptă în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Ciprului pentru a căuta hidrocarburi. Acest incident a avut loc cu puţin timp înainte ca liderii Greciei, Ciprului şi Egiptului să îşi consolideze cooperarea în domeniul energetic, lăsând Turcia pe dinafară. Imediat după semnarea acordului, preşedintele cipriot Nicos Anastasiades a criticat “acţiunile provocatoare ale Turciei”, afirmând că acestea nu doar “compromit discuţiile de pace [dintre greci şi ciprioţii turci] … dar afectează de asemenea securitatea în regiunea din estul Mediteranei”.

La acea vreme, negocierile de reunificare intermediate de ONU, care fuseseră revitalizate după o pauză lungă, s-au încheiat din nou fără succes din cauza activităţilor Turciei de căutare a hidrocarburilor în ZEE.

Potrivit unui raport publicat în noiembrie 2014 de ziarul The Guardian: “Decizia Turciei de a trimite o navă de cercetare în apele disputate luna trecută nu a dus numai la suspendarea discuţiilor, ci a amplificat neînţelegerile privind drepturile de forare”.

Tratative eșuate

O posibilă bază maritimă turcească nu prevesteşte lucruri bune pentru încheierea unui acord de reunificare a Ciprului, în special după stagnarea discuţiilor de pace din iulie 2017 între liderul cipriot-turc Mustafa Akinci şi preşedintele cipriot Nicos Anastasiades. Discuţiile au fost suspendate în momentul în care “Turcia a refuzat să renunţe la dreptul de a interveni în Cipru sau la prezenţa trupelor sale în insulă”. Turcia are 30.000 de soldaţi staţionaţi în Cipru, partea nordică a acestuia fiind ocupată ilegal din 1974.

Un alt factor care ar putea contribui la crearea unei baze în Cipru a Marinei turceşti este Israelul. În afară de relaţiile extrem de nesigure ale Ankarei cu Tel Aviv-ul, cele două părţi au depus eforturi pentru a încheia un acord pentru unificarea reţelelor de electricitate şi pentru construirea unui gazoduct care să lege câmpurile lor de gaze de Europa continentală. Deşi Israelul şi Turcia sunt implicate într-o dispută legată de drepturile de dezvoltare a unuia dintre aceste câmpuri de gaz, Afrodita, cele două ţări încearcă să găsească o soluţie care nu va afecta relaţiile lor tot mai prietenoase. (M.B.)

Share our work
Gazoductul EastMed aruncă în aer geopolitica energetică din Orient

Gazoductul EastMed aruncă în aer geopolitica energetică din Orient

Ankara vrea sa blocheze proiectul gazoductului EastMed

Ankara vrea sa blocheze proiectul gazoductului EastMed

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, omologul său grec Alexis Tsipras şi preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, au prezentat recent în Israel proiectul gazoductului EastMed, care va fi oficializat în lunile următoare, transmite mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Ne reafirmăm astăzi angajamentul faţă de gazoductul EastMed (gazoductul Mediteranei Orientale) şi dezbatem aspecte importante ale proiectului pe care-l vom semna oficial în lunile următoare”, a declarat Netanyahu la al cincilea summit trilateral Israel-Grecia-Cipru, desfăşurat în oraşul israelian Beerseva.

Politica gazului

Gazoductul submarin, care va avea o lungime de circa 2.000 de kilometri, va oferi Europei acces la rezervele de gaze din zona de est a Mediteranei. Construcţia gazoductului este sprijinită de Uniunea Europeană, care şi-ar vedea astfel diminuată dependenţa energetică faţă de Rusia.
Israelul şi Ciprul au descoperit rezerve de gaze naturale în zonele lor economice exclusive, iar exploatarea acestora ar putea modifica harta energetică şi geopolitică a regiunii.
Cei trei lideri care s-au reunit la summitul de la Beerseva au acceptat ca şi alte state să se alăture acestui proiect şi la această reuniune ”au eliminat impedimentele din calea semnării acordului interguvernamental” pentru realizarea gazoductului EastMed, se menţionează într-un comunicat emis de biroul premierului Netanyahu.

Amenințări turce

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat anterior marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificându-i pe cei care sfidează Ankara drept „răufăcători”, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria. „Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a RTCN” („Republica Turcă a Ciprului de Nord”), a adăugat el.
Republica Cipru, membră a Uniunii Europene şi care îsi exercită autoritatea numai în cele două treimi din sudul ţării, a semnat în ultimii ani contracte de explorare cu giganţi de hidrocarburi, cum ar fi firma italiană Eni, compania franceză Total sau grupul american ExxonMobil.
Dar Ankara, ale cărei trupe au invadat în 1974 o treime din nordul insulei ca reacţie la o lovitură de stat vizând ataşarea insulei de Grecia, cere suspendarea oricăror prospecţiuni de către ciprioţii greci, atât timp până se găseşte o soluţie la divizarea Ciprului.

Zîngănit de arme

„În acelaşi mod în care i-am făcut pe terorişti să plătească în Siria, nu le vom da câştig de cauză nici răufăcătorilor”, a declarat Erdogan în cadrul ceremoniei de livrare a TCG Burgazada, a treia navă de luptă de tip corvetă construită de Turcia în cadrul programului său amplu de echipamente militare (Milgem).
Descoperirea gazelor în estul Mediteranei generează speranţe mari, dar şi tensiuni într-o regiune deja explozivă. În februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti. Ulterior, autoritățile de la Ankara au menționat că vor demara construcția unei baze militare navale turcești în Republica Turcă a Ciprului de Nord. Concomitent, flota acestui stat nerecunoscut va fi consolidată prin transmiterea unor nave de patrulare de către flota turcă.
Aceasta nu a împiedicat Ciprul să invite la începutul lunii octombrie Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în „Zona economică exclusivă” a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.
Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în câmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcământ offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului. (M.B.)

Share our work
Turcia, show militar de amploare în Mediterana de Est

Erdogan, supărat pe companiile petroliere străine. Securitatea energetică a Mediteranei în pericol

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificându-i pe cei care sfidează Ankara drept „răufăcători”, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. „Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a RTCN” („Republica Turcă a Ciprului de Nord”), a adăugat Erdogan într-un discurs pronunţat la darea în exploatare a unei noi nave de război pentru flota militară turcă.

Răpsuns cipriot

Republica Cipru, membră a Uniunii Europene şi care îsi exercită autoritatea numai în cele două treimi din sudul ţării, a semnat în ultimii ani contracte de explorare cu giganţi de hidrocarburi, cum ar fi firma italiană Eni, compania franceză Total sau grupul american ExxonMobil.

Dar Ankara, ale cărei trupe au invadat în 1974 o treime din nordul insulei ca reacţie la o lovitură de stat vizând ataşarea insulei de Grecia, cere suspendarea oricăror prospecţiuni de către ciprioţii greci, atât timp până se găseşte o soluţie la divizarea Ciprului.

Aceasta nu a împiedicat Nicosia să invite la începutul lunii octombrie 2018 Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în „Zona economică exclusivă” a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.

Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în câmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcământ offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului.

Israel, afectat de politica liderului turc

Israel, afectat de politica liderului turc

Turcia își arată mușchii

În cursul ultimilor doi ani, Turcia a desfăşurat cu succes campanii militare în Siria împotriva miliţiilor kurde şi a jihadiştilor din Statul Islamic, care a dus ca forţele pro-Ankara să controleze de facto o parte din nordul acestei ţări.

„În acelaşi mod în care i-am făcut pe terorişti să plătească în Siria, nu le vom da câştig de cauză nici răufăcătorilor”, a declarat Erdogan în cadrul ceremoniei de livrare a TCG Burgazada, a treia navă de luptă de tip corvetă construită de Turcia în cadrul programului său amplu de echipamente militare (Milgem).

Nave de război, ameninţări, contracte de miliarde de dolari: descoperirea gazelor în estul Mediteranei generează speranţe mari, dar şi tensiuni într-o regiune deja explozivă. În februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti.

Israel, amenințat indirect

Decizia Turciei de a escalada conflictul prin trimiterea de nave militare în zona aflată în dispută poate duce și la blocarea eforturilor de construire a unui gazoduct în Mediterana, prin care să fie livrate gaze din Israel către piața UE, eliminând parțial dependența gaziferă a Europei față de Federația Rusă.

Reamintim că în toamna anului 2017, autoritățile din Grecia, Israel și Cipru au anunțat că vor accelera planurile pentru construcția unui gazoduct pentru transportul de gaze naturale din estul Mediteranei în Europa. Guvernele celor două state europene și Israelul au convenit să continue un proiect de construcție a unei conducte care să livreze gaze din Israel în Europa, termenul de finalizare fiind anul 2025.

Astfel, statele europene vor să diversifice sursele de aprovizionare cu energie, iar Grecia să se promoveze ca un centru pentru tranzitul gazelor din estul Mediteranei către continent. ”Am convenit să accelerăm măsurile comune legate de acordul de construcție a unui proiect mare, care va oferi noi perspective de cooperare economică în estul mediteranei”, a declarat atunci premierul elen Alexis Tsipras, într-o conferință de presă susținută la Salonic. La conferință au mai participat premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, reales în această funcție în februarie 2018.

Italia și-a anunțat sprijinul financiar și politic pentru acest proiect în decembrie 2017, Roma dorind să suplimenteze cantitățile de gaz ce vor fi transportate prin acest gazoduct.

Armata turcă, o prezență obișnuită în Ciprul de Nord

Armata turcă, o prezență obișnuită în Ciprul de Nord

Proiect strategic

Conducta, cu o lungime de 2.000 de kilometri, ar uni zăcămintele de gaze de pe coastele Israelului și Ciprului cu Grecia și Italia, costul proiectului fiind de 6 miliarde de euro. Netanyahu consideră că așa-numita conducă East-Med Pipeline ”ar fi revoluționară”. ”Avem studii preliminare și pare promițător. Suntem foarte entuziasmați”, a declrata premierul israelian.

În baza descoperirilor din ultimul deceniu, Israelul și într-o mai mică măsură Ciprul ar avea cantități mari de gaze naturale. Israelul a descoperit peste 900 de miliarde de metri cubi de gaze offshore, unele studii indicând chiar rezerve de 2.200 de miliarde de metri cubi. În afară de piața europeană, există opțiuni de export în Turcia, Egipt și Iordania.

Zăcământul de gaze Aphrodite din Cipru ar avea rezerve de 128 de miliarde de metri cubi, iar în apele cipriote ar există și alte cantități. Între opțiunile de livrare s-au aflat o conductă care să lege cele trei țări, o conductă către Turcia și utilizarea capacităților de stocare de gaze naturale lichefiate din Egipt pentru transportul în Europa. (M.B.)

Share our work