Chisinau. Masuri speciale de securitate pentru Angela Merkel

Chisinau. Masuri speciale de securitate pentru Angela Merkel

În ajunul vizitei cancelarului german Angela Merkel la Chişinău, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Paza de Stat au luat măsuri sporite de securitate.
Circa 2000 de angajaţi ai poliţiei vor asigura ordinea publică în capitală. Alţi zeci de agenţi speciali din Republica Moldova şi Germania vor asigura protecţia membrilor delegaţiei germane, iar lunetiştii vor ocupa poziţii pe cele mai înalte clădiri. Pe traseul ce leagă aeroportul internaţional Chişinău de centrul oraşului au fost deja sudate gurile de canalizare. Totodată, s-au efectuat lucrări de infrastructură, cum ar fi plombarea gropilor, asfaltarea porţiunilor de drum şi amenajarea fâşiilor de gazon pe bulevardul Dacia. Mai multe panouri publicitare au fost demontate.
De asemenea, deţinătorii de arme sunt obligaţi să le păstreze în safeuri sigilate sau să le depună la comisariate. Ministrul de interne Dorin Recean a avertizat locuitorii Chişinăului că circulaţia transportului va fi restricţionată în zona centrală, recomandând ca în zilele de 21 şi 22 august oamenii sa călătorească cu mijloacele de transport în comun.
Vizita Angelei Merkel în Republica Moldova ar putea afecta şi orarul zborurilor la aeroportul internaţional Chişinău. Măsurile de securitate luate de autorităţile Republicii Moldova cu ocazia vizitei cancelarului german nu pot fi considerate fără precedent. În martie 2011, când vicepreşedintele SUA, Joe Biden, a efectuat o vizită istorică la Chişinău, anvergura măsurilor de pază a fost o premieră pentru autorităţile moldovene. Atunci, vizita oficialului american a fost supravegheată de 100 de agenţi de la Washington, iar 3000 de colaboratori ai MAI şi SPP au fost implicaţi în acţiuni de securitate.

Share our work
R Moldova. Fortele de ordine se pregatesc pentru vizita Angelei Merkel

R Moldova. Fortele de ordine se pregatesc pentru vizita Angelei Merkel

Ministerul Afacerilor Interne va colabora cu Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat şi alte instituţii guvernamentale pentru a asigura buna desfăşurare a vizitei cancelarului german Angela Merkel, a declarat ministrul de Interne, Dorin Recean.
Ministrul a spus că forţele de ordine au întreprins un şir de măsuri pentru a preveni şi a contracara eventuale încălcări ale ordinii de drept şi alte acţiuni ilegale. Dorin Recean a explicat că restricţiile de circulaţie vor fi în vigoare în zilele de 21 şi 22 august, în special în centrul Chişinăului. El a îndemnat conducătorii auto să renunţe la maşini şi să folosească transportul public marţi şi miercuri.
Ministerul de Interne, potrivit practicilor internaţionale, desfăşoară măsuri de inspectare calitativă a fondului locativ şi a tuturor obiectivelor (blocurilor locative, întreprinderilor, organizaţiilor, unităţilor comerciale, podurilor, trecerilor subterane), amplasate în adiacentul traseelor de deplasare a delegaţiei oficiale, cu studierea minuţioasă a căilor de acces, sensibilizarea cetăţenilor privind modul de comportare în timpul deplasării delegaţiilor, etc.
Concomitent, sunt întreprinse măsuri de verificare a tuturor posesorilor de arme, domiciliaţi, sau aflaţi la serviciu în zonele adiacente traseelor de deplasare şi obiectivelor, care urmează a fi vizitate de către delegaţia oficială. În acest sens solicităm posesorilor de arme să le depoziteze în safeuri sigilate, sau să le plaseze pentru păstrare la comisariatele de poliţie.
Potrivit ministrului, poliţia va face publice detaliile itinerarului delegaţiilor oficiale pe 21 august şi a recomandat cetăţenilor să-şi planifice activităţile în centrul capitalei din timp. Pe 22 august, Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, va sosi într-o vizită oficială la Chişinău.

Share our work
Incepe reconstructia Parlamentului din Chisinau

Incepe reconstructia Parlamentului din Chisinau

Lucrările de reconstrucţie a clădirii Parlamentului din Chişinău au fost reluate joi. În acest scop, au fost alocate aproximativ 200 de milioane de lei.
Anunţul a fost făcut de către Marcel Răducan, ministrul Dezvoltării Regionale şi a Construcţiilor, în cadrul unei festivităţi prilejuite de Ziua Lucrătorului din Construcţiii. Potrivit ministrului, până la sfârşitul anului, urmează a fi reparate sala de şedinţe a plenului Parlamentului, birourile conducerii Legislativului, birourile deputaţilor şi 86 de birouri ale consilierilor aleşilor.
Totodată, Răducan a spus că pentru reconstrucţia întregii clădiri a Parlamentului ar fi necesare circa 300 de milioane de lei. Banii necesari pentru finalizarea lucrărilor ar putea fi viraţi după rectificarea bugetului de stat pentru anul 2012, a specificat ministrul. Clădirea Parlamentului şi cea a Preşedinţiei Republicii Moldova au fost distruse, în timpul evenimentelor care au avut loc la Chişinău pe 7 aprilie 2009. Reconstrucţia clădirii Parlamentului a început tot în anul 2009, dar lucrările au fost stopate, din lipsă de fonduri.

Share our work
Premierul roman, la Chisinau

Premierul roman, la Chisinau

Premierul României, Victor Ponta, efectuează marţi o vizită de lucru la Chişinău, la invitaţia omologului său din Republica Moldova, Vlad Filat.
Vizita oficialului român se anunţă una tensionantă. Liderul mişcării Antimafie, Sergiu Mocanu, a anunţat că susţinătorii mişcării vor organiza proteste în faţa mai multor edificii în care va intra oficialul român. Mocanu susţine că guvernarea de la Chişinău ar trebui să-şi anuleze invitaţia pentru Ponta şi să nu-l primească la Chişinău. Şi asta deoarece Ponta nu este privit cu ochi buni de către organismele europene şi ar aparţine anumitor clanuri oligarhice care ar avea interese ascunse la Chişinău.
„Eu mă duc la Chişinău ca să semnăm în sfârşit proiectul pentru gazoductul (Ungheni – Iaşi) şi pentru linia electrică. Pentru R. Moldova, ceea ce semnăm noi mâine este o cerinţă de ani de zile, pentru că asta înseamnă că vor fi interconectati la reţeaua noastră de energie electrică şi de gaz. Dacă PDL îşi va trimite oamenii la Chişinau ca să mă huiduie e treaba lor, dar e o măgărie.”, a declarat luni Victor Ponta.
Agenda discuţiilor se va axa pe analizarea stadiului proiectelor strategice de cooperare, cu un accent deosebit pe interconectările din domeniile energetic şi infrastructură, care au un impact major în procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Totodată, în contextul obiectivului strategic comun de aderare a Republicii Moldova la UE, se vor conveni alte priorităţi ale agendei bilaterale menite să sprijine parcursul european al Chişinăului. Vizita se înscrie în calendarul consultărilor politice bilaterale la nivel înalt şi reprezintă un moment important în actuala etapă de consolidare a Parteneriatului.
Programul vizitei include întrevederi oficiale ale prim-ministrului României cu Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, cu Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, şi liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. Premierul va fi însoţit de o delegaţie de miniştri care vor discuta cu omologii lor din Republica Moldova proiectele de cooperare sectorială derulate în baza Planului de Acţiune pentru aplicarea Declaraţiei Comune privind Instituirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova.

Share our work
72 de ani de la 28 iunie 1940: Proteste la Chisinau

72 de ani de la 28 iunie 1940: Proteste la Chisinau

foto: jurnal.md

Aproximativ 200 de persoane au condamnat joi seara ocuparea Basarabiei de către fosta Uniune Sovietică, în cadrul unei acţiuni de protest desfăşurate în faţa Ambasadei Rusiei la Chişinău. În acelaşi timp, participanţii la o contramanifestaţie au elogiat rolul Rusiei de eliberator al Moldovei.
Reprezentanţii Consiliului Unirii şi Acţiunii 2012 consideră 28 iunie 1940 o zi neagră în calendar, care a avut consecinţe extreme de negative asupra acestui teritoriu, precum deportările, foametea şi colectivizarea forţată. Aceştia au scandat lozinci pro-unioniste dar şi împotriva Federaţiei Ruse şi a ruşilor care locuiesc în Republica Moldova, precum „Afară javrele din ţară”, „Criminali”, etc.
Pe de altă parte, câteva zeci de reprezentanţi ai Ligii Tineretului Rus şi Partidului Patrioţii Moldovei, cunoscute pentru propagarea anti-românismului, au calificat data de 28 iunie 1940 ca o eliberare „de sub ocupanţii români”, mulţumindu-i pentru aceasta Rusiei. Mai multe zeci de poliţişti au înconjurat sediul Ambasadei Rusiei şi au format cordoane între participanţii la cele două manifestaţii, pentru a evita incidentele.
Joi, viziunile diferite privind semnificaţia acestei zile s-au manifestat şi în parlament, unde unii deputaţi au ţinut un minut de reculegere în memoria celor care au avut de suferit în urma ocupaţei sovietice, în timp ce opoziţia comunistă s-a felicitat pentru „eliberarea de sub ocupaţia română”. Actualul teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv două regiuni de la nord şi sud care în prezent sunt părţi componente ale Ucrainei, au fost anexate de către fosta URSS la 28 iunie 1940, în urma unei înţelegeri secrete din cadrul Pactului Ribbentrop-Molotov.

Share our work