Avigdor Liberman vine la Chisinau

Avigdor Liberman vine la Chisinau

Liberman LeancaViceprim-ministrul, Ministrul Afacerilor Externe al Statului Israel, Avigdor Liberman, va întreprinde o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 1-3 septembrie 2011, la invitaţia omologului său moldovean Iurie Leancă. Pe data de 2 septembrie, ora 12:00, Avigdor Liberman va avea o întrevedere tête-à-tête cu şeful diplomaţiei moldoveneşti, Iurie Leancă, în incinta Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Întâlnirea va fi urmată de o conferinţă de presă comună. Ministrul israelian de externe se va întâlni, de asemenea, cu Preşedintele interimar, Marian Lupu, şi cu Prim-ministrul Vlad Filat. Avigdor Liberman, care este originar din R. Moldova, va vizita liceele “Rambam” şi “B.Z. Gertseli”, va merge la Memorialul Victimelor pogromului Hebrew şi va depune flori la Monumentul Victimelor Ghetoului Evreiesc. În luna iunie, problema liberalizării regimului de vize între Republica Moldova şi statul Israel a fost unul dintre subiectele aflate pe pe agenda discuţiilor între ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, şi omologul său israelian, Avigdor Lieberman. Într-o primă fază, guvernul israelian a luat decizia de a elimina taxa pentru eliberarea vizelor pentru cetăţenii R. Moldova care călătoresc în această ţară. Cei doi miniştri au trecut în revistă stadiul actual al relaţiilor bilaterale şi au pledat pentru consolidarea cooperării între ambele state, preluării experienţei Israelului în dezvoltarea diverselor ramuri ale economiei naţionale, printre care agricultură, medicină şi eficienţa energetică. Una dintre modalităţile de conlucrare ar fi, potrivit celor doi miniştri, dezvoltarea proiectelor de asistenţă în format trilateral, cu participarea unor state europene, părţile discutând domenii concrete în care acestea ar putea fi realizate. Interlocutorii s-au pronunţat, totodată, pentru intensificarea relaţiilor comercial-economice, pledând pentru investiţii directe în Republica Moldova, valorificarea potentialului economic şi implementarea unor proiecte reciproc avantajoase. Cei doi vicepremieri au vorbit şi despre situaţia din Orientul Mijlociu, părtile efectuând un schimb de opinii privind sfidările la adresa securităţii ambelor state. În acest context, ministrul moldovean a accentuat că Republica Moldova susţine plenar punerea în aplicare a principiilor Quartetului de soluţionare a conflictului israeliano–palestinian. Consolidarea dimensiunii parlamentare a cooperării moldo – israeliene a constituit subiectul întrevederilor cu preşedintele Knessetului, Reuven Rivlin, precum şi cu preşedintele Grupului parlamentar de prietenie Israel – Republica Moldova, dna Lea Shemtov. Ministrul Iurie Leancă s-a întîlnit cu reprezentanţii Asociaţiei Evreilor originari din Moldova, cu care a abordat perspectivele de dezvoltare a unor proiecte cu susţinere a comunităţilor evreieşti.

Share our work
Transnistrenii, nemultumiti de parada de la Chisinau. Ameninta cu cazacii

Transnistrenii, nemultumiti de parada de la Chisinau. Ameninta cu cazacii

cazaciLa parada militară de la Tiraspol, organizată cu ocazia împlinirii a 21 de ani de la „independenţa Transnistriei”, care se va desfăşura în ziua de 2 septembrie, vor participa peste 1000 de soldaţi şi ofiţeri ai armatei transnistrene. În acelaşi timp, la manifestaţie va lua parte şi o subdiviziune a Armatei Căzăceşti a Mării Negre, transmitre 24h.md. Vineri, 26 august, în piaţa Suvorov de la Tiraspol a avut loc o repetiţie a paradei din 2 septembrie, condusă de adjunctul pretinsului ministru al Apărării de la Tiraspol, Vladimir Atamaniuc. La repetiţie au participat peste 1000 de ostaşi şi ofiţeri ai rmatei din stânga Nistrului, subdiviziuni ale pretinsului minister de Interne, precum şi reprezentanţi ai căzăcimii de la Marea Neagră. „Scopul repetiţiei este de a antrena trupele participante la parada din 2 septembrie, care trebuie să se scomodeze cu piaţa Suvorov. La parada din acest an nu va fi antrenată tehnica militară, ci doar trupele terestre”, a declarat Vladimir Atamaniuc. Republica Moldova a marcat pe scară largă cea de 20-a aniversare de la proclamarea Independenţii, cu o paradă militară şi concert cu participarea vedetelor naţionale.

Ofiteri romani la Chisinau?

La parada militară, care semăna mai mult o moştenire a Uniunii Sovietice, au mărşăluit şi ofiţerii români. Ministrul Apărării a urcat într-o Volgă veche, a trecut în revistă toate formaţiunile aliniate în Piaţă, care de fiecare dată au strigat de trei ori „Ura”. Astfel realatează un post de televiziune transnistrean, evenimentele care au avut loc ieri, 27 august, la Chişinău cu ocazia aniversării a două decenii de când Republica Moldova a devenit stat independent, transmite Unimedia. Potrivit sursei, la reuniunea cu ocazia aniversării Independenţei Republicii Moldova au participat toţi preşedinţii ţării şi actuala conducere, care nu au reacţionat în nici un fel la declaraţiile lui Ghimpu potrivit căruia populaţia din Republica Moldova a fost şi este una românească, iar limba vorbită este româna. „Aparent, toată lumea deja s-a obişnuit cu ele”, presupune autorul reportajului. „Declaraţia de Independenţă a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti Transnistrene a fost semnată la 25 august 1991, însă această zi în Transnistria nu este o sărbătoare oficială”, reaminteşte autorul reportajului. Totodată, aşa-zisul ministru transnistrean de Externe, Vladimir Iastrebceak, afirmă că aniversarea celebrată în Republica Moldova este una formală, deoarece, cel puţin în privinţa noastră, în toţi aceşti 20 de ani nu am simţit o politică independentă a Republicii Moldova. Oficialului de la Tiraspol declară că cele mai mare probleme apar în urma relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti, care avansează pe toate fronturile în Republica Moldova, fără a întâmpina nici o rezistenţă.

Share our work
Ghimpu, la 20 de ani de la independenţă: Suntem români şi vorbim limba română

Ghimpu, la 20 de ani de la independenţă: Suntem români şi vorbim limba română

independentaUmilinţa ţaristă şi comunistă, identitatea românească dintre Prut şi Nistru. Acesta este, în doar câteva cuvinte mesajul aderasat de liderul partidului Liberal, Mihai Ghimpu, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. În ajunul sărbătorii de pe 27 august, executivul de la Chişinău a organizat un Concert Festiv, la care au fost invitate elitele politice care au guvernat în ultimii 20 de ani. „Începând cu 1812 şi până la proclamarea R. Moldova ca stat independent, am avut parte de foamete şi deportare organizată, studierea istoriei Rusiei ca istorie naţională, etc.. E una să spui că înveţi istoria românilor şi alta că înveţi istoria. Am fost şi suntem români, limba noastră este română. Adevărul pentru viaţa unui om este ca şi aerul, ca şi pâinea şi tot ce ne-a dat Dumnezeu. 20 de ani în loc să promovăm adevărul, promovăm politica neadevărului. Iată de ce avem cel mai sărac stat din Europa. Vă felicit cu prilejul aniversării a 20 de ani de independenţă şi mulţumesc celor care au luptat pentru viitorul european”, a spus Mihai Ghimpu.

Defilare militara

Aproximativ 1.500 de militari au defilat sâmbătă, 27 august, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, la paradă dedicată aniversării proclamării independenţei Republicii Moldova. Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, a dat startul paradei, salutând militarii aliniaţi în 12 coloane. Oficialul a trecut pe lângă fiecare unitate, felicitându-le cu prilejul aniversării. Pe fundal de strigăte de „Ura!”, spre cer au fost lansaţi porumbei, simbol al păcii, şi baloane tricolore, care au alcătuit drapelul tricolor. După discursul de felicitare rostit de preşedintele interimar, Marian Lupu, militarii şi-au început defilarea cu pas cadenţat, transmite Info-Prim Neo. Primii au trecut membrii Gărzii de Onoare, care au purtat drapelul Republicii Moldova şi stindardul domnitorului Ştefan cel Mare, o replică a originalului adus de la Bucureşti cu prilejul sărbătorii. Apoi, rând pe rând, au trecut: Formaţiunea de veterani ai forţelor armate, Participanţii la războiul din primăvara anului 1992, Formaţiunea de ofiţeri ai Ministerului Apărării, Brigada infanterii motorizate „Ştefan cel Mare”, militarii Batalionului 22 de menţinere a păcii „Căştile albastre”, Batalionul cu destinaţie specială „Fulger”, militarii Serviciului Grăniceri, studenţii Academiei de Poliţiei „Ştefan cel Mare”, Formaţiunea de cadeţi „Sfântul Gheorghe” din cadrul Academiei de poliţiei „Ştefan cel Mare”, efectivul Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială „Fulger”, militarii Trupelor de Carabinieri din cadrul MAI şi studenţii Academiei militare a forţelor armate „Alexandru cel Bun”. Militarii au fost urmaţi de 86 de unităţi de tehnică auto şi blindată. Parada a fost încheiată de Fanfara Militară.

Discursul lui Mihai Ghimpu

Prezentăm mai jos textul alocuţiunii liderului PL Mihai Ghimpu, rostită în cadrul şedinţei festive organizate de guvern în ajunul Zilei Independenţei. Conform programului în respectiva şedinţă au luat cuvântul toţi preşedinţii R. Moldova: M. Snegur, P. Lucinschi, V. Voronin precum şi interimarii M. Ghimpu şi M. Lupu, transmite Timpul.md. Mesajul lui M. Ghimpu este: nici o reformă economică, nici un proroc – nimeni şi nimic nu va salva R. Moldova atâta timp cât cetăţenii din stânga Prutului nu ştiu cine sunt, ce limbă vorbesc, ce istorie au şi ce îşi doresc în viitor.

ghimpuOnorată audienţă,

Stimaţi prieteni,

106 ani de umilinţă ţaristă, 50 de ani de umilinţă sovieto-comunistă – aceasta este viaţa trăită de mamele, taţii, buneii şi străbuneii noştri începînd cu 1812 şi pînă la proclamarea RM ca Stat Independent, desigur, cu excepţia anilor 1918-1940.

Cu prezenţa armatei pe teritoriul nostru, cu deportări în Siberia şi foametea organizată, cu sute de mii de victime, cu naţionalizarea averii, cu gulaguri, cu limba rusă oficială şi închiderea grădiniţelor şi şcolilor cu predare în limba română, cu studierea istoriei Rusiei ca istorie naţională, dar eliberaţi “de sub jugul turcesc, de cotropitorii români”.

Şi dacă în perioada ocupaţiei ţariste ne considerau români şi limba vorbită o considerau româna, apoi în perioada sovietică – moldoveni de naţionalitate şi limba vorbită, limba moldovenească. De ce nu ascundeau adevărul? Simplu de tot: pentru că nu exista România. Odată cu formarea României de către Moldoveni şi Munteni, şi unii şi alţii români, politica eliberatorilor s-a schimbat. Moldovenii nu mai vorbesc limba română, nu mai sunt români, ei vorbesc limba moldovenească şi sunt moldoveni de naţionalitate. Altfel minciuna nu stă în picioare.

Cine o să te creadă cînd spui că ai eliberat românii din Basarabia de românii din România? Dar cînd spui eliberarea moldovenilor de români, urechea celui ce nu cunoaşte istoria românilor prinde. Bănuiesc că şi astăzi tot din aceste considerente se respinge Istoria românilor.

Aceeaşi politică: e una să spui că înveţi Istoria românilor şi cu totul alta cînd spui că înveţi Istoria.

Stimaţi cetăţeni,

Am fost şi suntem români şi cei din Moldova, şi cei din Muntenia, şi cei din Transilvania şi limba noastră este una – româna. De aceea, în 1918 Sfatul ţării a proclamat Unirea, iar în 1991 Parlamentul a adoptat Declaraţia de Independenţă, ca un prim pas spre unitatea noastră.

De altfel, în aceeaşi situaţie s-a aflat şi poporul rus şi unificarea lui într-un singur stat nu a dus la o identitate moscoviană, novgorodiană şi nici la existenţa unei limbi ca, de exemplu, limba novgorodiană, indiferent de cnezatele în care locuiau. Sunt ruşi de naţionalitate, au un singur stat şi vorbesc o singură limbă – limba rusă.

Adevărul pentru viaţa unui om este ca şi aerul, apa, pâinea şi tot ce a dat Dumnezeu, însă toate acestea trebuie păzite şi păstrate cu sfinţenie, pentru că altfel e sfîrşitul lumii.

Noi însă, mai bine zis o parte din noi am trecut de partea celui care prin ocupaţie ne-a adus minciuna şi 20 de ani, în loc să promovăm adevărul şi valorile democratice, promovăm politica neadevărului. Iată de ce, stimaţi cetăţeni, avem cel mai sărac popor din Europa, dar conducătorii de partide – milionari. Cu minciuna cîştigi milionul, cu adevărul devii Ghimpler. La noi – ca la nimeni.

Stimaţi cetăţeni,

Concluzia poate fi doar una: numai Adevărul despre noi, afirmat şi asumat de sus până jos, de la vlădică la opincă, poate pune capăt crizei din Republica noastră, pentru că, criza politică ce durează de doi ani este de fapt tot o consecinţă a ocupaţiei care prin ideologia sa a reuşit să ştirbească conştiinţa naţională a multora dintre noi.

Aşadar, pentru a ne mişca înainte, pentru a asigura viitorul european al RM e nevoie ca noi, cei din clasa politică, să ne punem de acord asupra adevărului despre noi. Fără acest consens general asupra adevărurilor fundamentale despre noi înşine, nu vom putea să ne mişcăm din acest punct mort în care ne aflăm.

Numai recunoscînd adevărul istoric şi ştiinţific, vom pune capăt bătăliilor politice şi singura ocupaţie va rămîne economia, prin intermediul căreia vom soluţiona problemele sociale – locuri de muncă, salarii şi pensii bune, burse pentru studenţi, casă şi pâine pe masă.

Numai aşa va avea loc procesul de integrare europeană, bineînţeles, cu extinderea suveranităţii reale a Republicii Moldova şi pe teritoriul din stânga Nistrului, dar pentru aceasta este necesară încetarea stării de ocupaţie de către trupele militare ruseşti, adică retragerea lor.

Aşadar, care sunt pietrele unghiulare pe care putem construi viitorul european al Republicii Moldova?

– Adevărul despre noi, asumat şi promovat în primul rînd de toată clasa politică. Adevărul e ca un izvor: cît nu-l astupi, chiar şi dacă-l betonezi, apa oricum apare la suprafaţă.

– Dobândirea independenţei reale şi a integrităţii teritoriale prin soluţionarea aşa-zisului conflict transnistrean.

– Integrarea Europeană.

Cu speranţa că noi, cetăţenii, vom avea curajul să ne unim în jurul acestor trei idei, ce ne pot asigura progresul din toate punctele de vedere, inclusiv spre Europa, Vă felicit cu prilejul aniversării a 20 de ani de la proclamarea Independenţei şi mulţumesc acelora care au luptat şi au muncit pentru libertatea noastră.

Vă mulţumesc!

Share our work
Steagul lui Stefan cel Mare poate fi vazut la Muzeul National de Arheologie si Istorie

Steagul lui Stefan cel Mare poate fi vazut la Muzeul National de Arheologie si Istorie

steag filatVlad Filat vizitat joi Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, unde a fost expus steagul liturgic al lui Ştefan cel Mare. Stindardul a fost adus la Chişinău la solicitarea adresată părţii române de către Prim-ministrul Vlad Filat, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la proclamarea independenţei R. Moldova şi va fi expus publicului larg în perioada 27 august – 10 septembrie 2011. Filat, însoţit de ambasadorul României, Marius Lazurcă, ministrul Afacerilor Interne, Alexei Roibu, conducerea Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, experţi din România, a avut posibilitatea să vadă pe viu exponatul. Steagul lui Ştefan cel Mare reprezintă una din cele două relicve de acest gen, dăruite de către marele domnitor mănăstirii Zografu de la muntele Athos. Timp de cinci secole, „Steagul lui Ştefan cel Mare” a fost păstrat la mănăstirea respectivă, iar în anul 1917 această relicvă a fost recuperată de către România. Solicitat de jurnalişti, Vlad Filat a spus că aducerea la Chişinău şi expunerea steagului lui Ştefan cel Mare este un eveniment deosebit pentru Republica Moldova. „Stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare este o piesă de o valoare excepţională istorică. Apreciem mult faptul că s-a reuşit aducerea la Chişinău a acestui steag în contextul celebrării a 20 de ani de independenţă”, a spus Vlad Filat. Premierul a mulţumit României pentru deschiderea şi eforturile depuse în aducerea steag. Miercuri, la bordul unui avion militar român, care a aterizat pe pista Aeroportului Internaţional Chişinău, la ora 11.17, a fost adus steagul liturgic al domnitorului Ştefan cel Mare, preluat sub pază şi escortat la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, de către angajaţii BPDS „Fulger” şi CGP mun. Chişinău. Relicva naţională a fost adusă din România, cu ocazia aniversării a XX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, pentru a fi expusă la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, în perioada 27 august – 10 septembrie 2011. Pentru asigurarea securităţii şi integrităţii relicvei, de către Ministerul Afacerilor Interne, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 577 din 28 iulie 2011 „Cu privire la expoziţia relicvei naţionale „Steagul lui Ştefan cel Mare” a fost elaborat Planul specializat al „Acţiunilor de asigurarea a securităţii publice pe parcursul aflării în Republica Moldova a relicvei naţionale „Steagul lui Ştefan cel Mare” în perioada 24 august-12 septembrie 2011”. Conform acestui plan, pentru asigurarea integrităţii relicvei naţionale, de către subdiviziunile MAI urmează să fie întreprins un complex sporit de măsuri de securitate, de realizarea cărora este responsabilă Direcţia Generală Poliţie Ordine Publică a Departamentului Poliţie.

Masurile de securitate

Astfel, la etapa de pregătire, a fost efectuată evaluarea nivelului de securitate a sediului şi adiacentului de păstrare a relicvei naţionale şi determinate sarcinile şi responsabilităţile fiecărei subdiviziuni a Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, a fost efectuat un calcul al mijloacelor tehnice şi efectivului, care este implicat la asigurarea securităţii relicvei naţionale şi a accesoriilor (vitrine, panouri şi alte materiale) în timpul primirii, transportării, păstrării şi predării, cu elaborarea schemelor de amplasare a efectivului. De către Secţia tehnico-explozivă a Direcţiei tehnico-criminalistice a fost verificat Aeroportul Internaţional Chişinău, traseul de transportare şi sediul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei şi teritoriului adiacent, cu predarea sub pază colaboratorilor BPDS „Fulger” şi CGP mun. Chişinău, iar de către Direcţia Poliţiei Rutiere a fost efectuată verificarea unităţilor de transport antrenate la transportare şi asigurarea escortei pe traseul de deplasare. Pe parcursul aflării steagului liturgic al domnitorului Ştefan cel Mare în sediul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, pentru asigurarea integrităţii acestuia vor fi întreprinse măsuri sporite de securitate. Astfel, paza sediului şi a încăperii, unde va fi expusă relicva naţională, va fi asigurată de către angajaţii Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială „Fulger”. Curtea muzeului va fi păzită de patrule cu câini, iar perimetrul exterior va fi asigurat de către angajaţii CGP mun. Chişinău. De asemenea va fi efectuată acoperirea operativă a cartierelor adiacente Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Securitatea şi integritatea steagului liturgic al domnitorului Ştefan cel Mare, pe perioada aflării în Republica Moldova, va fi asigurată de către 1.058 de angajaţi ai Ministerul Afacerilor Interne.

Share our work
Steagul lui Stefan cel Mare soseste la Chisinau

Steagul lui Stefan cel Mare soseste la Chisinau

Steagul lui Stefan cel Mare si SfantSteagul liturgic al lui Ştefan cel Mare va fi adus miercui, la Chisinau, şi va fi expus publicului larg la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie în perioada 27 august – 10 septembrie, în cadrul aniversării a 20-ea de la proclamarea Independenţei R. Moldova. Pina acum, relicva istorică se afla la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Potrivit organizatorilor, România va acoperi cheltuielile pentru transport şi asigurare a steagului. Iar pentru asigurarea securităţii şi amenajarea spaţiului expoziţiei, Guvernul va aloca din rezerva de stat circa 300 mii de lei, transmite TV7.md. Experţii în domeniu susţin că valoarea stindardului liturgic se estimează la 7,5 milioane de euro. Acum sapte ani a început restaurarea lui şi au fost cheltuiţi circa 20 mii de euro. Exponatul este o broderie bizantină realizată în secolul al XV-lea, care îl înfăţişează pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Conţine o inscripţie în limba greacă şi alta în slavonă, cu o rugăciune a lui Ştefan cel Mare către Sfântul Gheorghe. Până în anul 1917, acest stindard s-a păstrat la o mănăstire de pe Muntele Athos, Grecia. Din 1917, a fost adus la Bucureşti.

Share our work