În exclusivitate, interviu cu purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Ramin Mehmanparas: „Credem că probabilitatea unui atac este mică, aproape de zero”

În exclusivitate, interviu cu purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Ramin Mehmanparas: „Credem că probabilitatea unui atac este mică, aproape de zero”

În urmă cu două săptămâni, o delegație de jurnaliști români a avut ocazia de a sta de vorbă cu o serie de oficialități iraniene, la Teheran. Printre acestea se regăsec Mohammad Jaafar Mohammadzadeh , ministrul adjunct al Culturii pentru Presă și informație, directorul general pentru presa străină din cadrul Ministerului Culturii, Mohammad-Javad Aghajari sau vicepreședintele Iranului pentru moștenirea culturală și organizarea turistică, Seyed Hassan Moussavi. Nu în ultimul rând, jurnaliștii români au fost invitați pentru a sta vorbă cu purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Teheran, Ramin Mehmanparast. Oficialul a explicat poziția Iranului în dosarele de politica externă, precum și relația pe care Iranul și-o dorește cu Uniunea Europeană și în plan bilateral cu România. Discuțiile au fost variante și au abordat o serie de teme extrem de interesante de la livrările de petrol și gaze până la programul nuclear iranian. Redăm în rândurile de mai jos dialogul integral cu Ramin Mehmanparast:

Vă rugăm să ne vorbiți despre rolul mass-media în societatea iranian

Rolul media este unul foarte important astăzi, în principal datorită diplomației publice. Dacă un guvern vrea să aibă succes trebuie să folosească diplomația publică, astfel noi putem explica oamenilor deciziile noastre. În timp ce noi facem asta, mass-media occidentală încearcă să schimbe realitățile din Iran. Cred că ar fi mai bine să cooperăm și să vizităm reciproc țările și să discutăm pentru a găsi cele mai bune soluții la criza în care ne aflăm acum. Cred că Orientul Mijlociu avem câteva evenimente importante și cred că oamenii ar fi interesați să afle mai multe despre politicile noastre, despre mișcările populare și despre activitatea nucleară pașnică a Iranului. Relațiile dintre organism de media este foarte importantă și încurajăm jurnaliștii să vină și să viziteze Iranul. Suntem foarte mulțumiți să vă avem ca oaspeți și sper să vă bucurați de vizita dumneavoastră vizitând Teheranul și ale orașe din țară.

Vorbiți despre rolul media în diplomația publică. Ne interesează să aflăm cum integrați internetul în eforturile d-voastră diplomatice deoarece media se schimbă și ce părere aveți despre libertatea de expresie în cea ce privește internetul. Vă întrebăm acest lucru deoarece în Iran nu au putut accesa anume rețele de socializare din motive tehnice.

Noi susținem interconectarea dintre jurnaliștii noștri și cei străini pentru a afla realitățile și pentru a găsi soluțiile la întrebările legate de ce se întâmplă în Iran. Dar, după cum știți, legat de alte țări, guvernul nostru are unele observații în special în legătură cu unele evenimente care au avut loc după ultimele alegeri prezidențiale. Unele țări occidentale care au avut de pierdut beneficii în urma Revoluției noastre (1979, răsturnarea Șahului – n.red.) luptă împotriva actualului sistem din Iran. La ultimele alegeri prezidențiale din 2009, atunci când 80% din populație a ieșit să voteze, acestea au încercat să schimbe atmosfera și să producă tensiune în rândul oamenilor ceea ce nu făcea bine corectitudinii acestor alegeri. Atunci, pentru o mică perioadă de timp, guvernul a decis să țină sub control anumite site-uri și credem că dacă aceste lucruri nu aveau efecte negative asupra Revoluției noastre, putem lasă din nou să funcționeze totul în modul normal. Și tineretul nostru în special folosește foarte des internetul și credem că dacă aceștia vor să aibă acces la o anumită informație o pot face foarte ușor. Interdicții sunt numai pentru unele țări străine precum Marea Britanie, Franța sau alte țări. În ultimii 33 de ani ne-am aflat tot timpul într-o dispută cu Vestul. Uneori au impus războaie devastatoare împotriva populației noastre iar altă dată sancțiuni iar de circa 2-3 ani au început atacuri informatice. După atâta propagandă negativă, lumea occidentală are impresia că nivel de siguranță în Iran este la fel ca cel din Irak sau Afganistan, ca iranienii nu pot găsi diverse bunuri și că situația este foarte gravă și periculoasă. Așă că încurajăm venirea turișilor și mai ales a jurnaliștilor care pot vedea și apoi transmite realitățile exacte din Iran.

Se consideră acum Iranul ca fiind ținta unor atacuri cibernetice?

Nu, noi considerăm că trebuie să colaborăm cu toate țările. Cu toate aceste suntem atacați în domeniul industriei nucleare și totodată unele ministere precum cel al Petrolului, dar credem că este necesar să dialogăm pe acest subiect. Vrem să purtăm discuții cu Occidentul, deoarece două-trei țări cred că pot controla toată lumea prin intermediul armelor hard și soft. Puteți vedea acest lucru în întreg Orientul Mijlociu în țări precum Egiptul, Tunisia sau altele. Înainte de aceste evenimente (Primăvara arabă – n.red.), cine au fost țările care au susținut aceste guverne dictatoriale? Bineînțeles, SUA și alte state occidentale aliate. Iranul are capacitatea să își protejeze singură populația și de a dezvolta diverse programe în beneficiu societății noastre, fără un alt amestec străin. Eventuale atacuri ale SUA nu vor fi foarte importante iar noi vom continua să mergem pe calea noastră și vom coopera și cu alte țări din regiunea noastră.

Ce părere aveți despre „Primăvara Arabă” și situația din Siria. Credeți că ce se întâmplă în Siria, se poate muta și în Iran?

Dacă veți studia istoria regiunii noastre și a țărilor de aici veți găsi faptul că Iranul este statul care a începutul această mișcare în urmă cu 33 de ani (Revoluția împotriva Șahului din 1979 – n.red.). Șahul a fost primul dictator care a fost susținut de regimul sionism și SUA iar când America a atacat, revoluția noastră a rezistat. Oamenii din țările vecine au crezut că ei pot începe aceste mișcări și pot câștiga și pot rezista de asemenea intervențiilor occidentale. Noi suntem în fapt cei care au pornit această mișcare. Dacă veți urmării liniile politicii noastre externe, veți vedea că noi am sprijinit aceste mișcări populare din statele vecine, deoarece credem că trebuie să îi ajutăm. După victoria oamenilor, aceste țări vor deveni libere și vom putea crea o nouă formă de comunitate între noi, aici în regiune. Dacă întrebați de Siria, ar trebui să comparați această țară cu oricare alta din regiune, spre exemplu, Bahrein. Credem că trebui să susținem dreptul popular în fiecare dintre aceste țări. Știți că unul dintre principiile democrației este să luăm în calcul votul majorității. Dacă va fi susținută minoritatea, atunci nu vei face decât să susții punct de vedere a unui mic grup și sî îl impui majorității. Asta nu e democrație. Când în Siria unii oameni au demonstrat, guvernul a făcut câțiva pași pentru a organiza alegeri și pentru a schimba structura parlamentului. Participarea la alegeri a fost de 64% pentru ca parlamentul să poată face o serie de reforme în această țară. Unele grupuri rebele care ucid civili și polițiști în Siria nu reprezintă majoritatea. Statele occidentale susțin aceste proteste și grupuri înarmate deoarece regimul sirian este primul în lupta împotriva sionismului. Ei vor doar să atace guvernului și nu le pasă de drepturile omului. În același timp nu le pasă de ce vor majoritatea oamenilor din Bahrein. De ce? Pentru că guvernul din Bahrein păstrează avantajele oferite de SUA și regimul sionist. Așa se poate observa dublul standard în politicile Vestului. Demonstrațiile trebuie să fie pașnice și nu trebuie ca demonstranții să fie înarmați de alte țări. De ce în Bahrein, demonstranții nu omoară polițiști, în Siria nu mai puțin de 2.000 de polițiști și militari și-au pierdut viața. Asta înseamnă că aceste mici grupuri sunt susținute de țări din afară iar înarmarea lor arată că acestea își doresc o destabilizare a Siriei. De exemplu, în timpul regimului Mubarak, Egiptul sprijinea Israelul, nu pe palestinieni, dar acum demonstrații vor să închidă ambasada Israelului și vor să ajute palestinienii. Pot vedea același lucru și în Tunisia sau în Libia. De asemenea, crearea unei instabilități în Siria, ar putea crea probleme și pentru Iran și asta ar fi în favoarea lor.

Multe țări occidentale sunt de părere că Iranul sprijină terorismul în această regiune. Cum le răspundeți?

După cum știți, noi avem alte definiții decât lumea occidentală vizavi despre drepturile omului, democrație, terorism sau activitatea nucleară. Ei spun că în Iran urmăresc respectarea drepturilor omului iar în Afganistan, soldații lor ucid oameni. În ultimii 10 ani, trupele coaliției au omorât circa 110.000 de oameni în Afganistan și Irak. La fel s-a întâmplat și în Palestina, acolo unde regimul sionist a omorât 5.000 de oameni. Unde sunt drepturile omului? Avem altă definiție pentru drepturile omului. Și același lucru este valabil și pentru democrație. Am avut nu mai puțin de 32 de alegeri populare după Revoluție, aproximativ un scrutin pe an. Cu toate astea, s-a spus că nu există democrație în Iran. Puteți găsi țări în regiunea noastră care nu au avut alegeri în întreaga lor istorie, dar America spune că acele țări sunt prieteni și nu se plâng de lipsa democrației. Și în cazul terorismului este la fel. Spun că noi susținem terorismul. Dar nu mai puțin de 16.000 de iranieni au fost uciși de către grupuri teroriste, dar statele occidentale susțin că oi permitem ca aceste grupuri să poate acționa libere în țara noastră. După cum știți SUA și alte state europene au fost cele care au susținut în trecut aceste grupări teroriste. Occidentali spun că rezistența palestiniană împotriva regimului sionist reprezintă terorism. Dar ei folosesc foarte bine cuvinte pentru a le sprijini politicile. De exemplu pentru activitatea nucleară: fiecare țară care a semnat NPT (Tratatul de Neproliferare Nucleară – n.red.) și-au luat niște angajamente și au drepturi speciale de a folosi această energie în scopuri pașnice. Dar ei spun că Iranul nu poate avea acest drept deoarece suntem îngrijorați pe viitor. În același timp, 10.000 de bombe nucleare există numai în SUA și circa 20.000 în statele care alcătuiesc formatul 5+1 care negociază dosarul nuclear al Iranului. În regiune, doar Israelul are această bombă iar când am întrebat de ce, ni s-a răspuns: pentru că Israelul nu a semnat acest tratat. Este hilar, nu? Credem că este nevoie să schimbăm aceste reguli greșite care există acum. Timpul lor s-a scurs. Suntem de părere că, astăzi, fiecare țară trebuie să fie liberă să folosească orice fel de tehnologie pentru progresul în scopuri pașnice și să lupte pentru independența lor. SUA cred că toată lumea trebuie să adopte modelul lor, dar cred că timpul lor s-a scurs. Ar trebui să asculte oameni și din alte state și trebuie să cooperăm la la bunăstarea lumii deoarece există atâtea crize în lume.

Sunteți gata să cooperați cu SUA?

Sigur, cu toate statele occidentale. Noi nu am avut relații cu SUA pentru că, de-a lungul timpul, această țară a avut mereu o politică îndreptată împotriva națiunii noastre. Poate dacă și-ar cere scuze și nu ar mai duce o asemenea politică, poate ne-am schimba și noi politicile față de ei. Ei spun că s-au schimbat și că au alte politici, dar comportamentul lor este același.

Nu vă temeți totuși că există o probabilitate mare ca Iranul să fie atacat?

Credem că probabilitatea unui atac este mică, aproape de zero. Când unele țări declară că au o capacitate suficientă de atac, trebuie să vezi și în ce situația se află și acea țară pe care vrei să o ataci. Iranul este complet pregătit să se apare în fața oricărui atac.

Chiar și în fața unui atac nuclear?

Atacul nuclear este doar o glumă. Dacă o țară putea să folosească bomba nucleară, cred că Uniunea Sovietică ar fi trebuit să o folosească până acum. Numai SUA au folosit-o pentru atacuri nucleare în Japonia și au ucis 100.000 de oameni din această țară. Nu vedem niciun atac nuclear pentru că un astfel de lucru ar însemna începutul distrugerii acestei lumi.

Recent, șeful Armatei ruse, Serghei Makarov, a declarat în premieră că programul nuclear iranian este periculos. Cum comentați acest lucru?

După cum știți politica oficială a acestei țări este anunțată de Ministerul de Externe și alți purtători de cuvânt. Mulți comandați de armată din întreaga lume spun multe lucruri, ca cei din SUA, UE, Israel, Rusia și Iran, dar politica oficială este rostită de președinte sau de oficiali din ministerele de Externe.

Vă întreb acest lucru deoarece Rusia livrează combustibil nuclear Iranului iar această declarație este cel puțin ciudată

Majoritatea autorităților din Rusia nu cred în acele declarații. După cum știți întregul programul nuclear pașnic al Iranului se desfășoară cu ajutorul Rusiei iar acest combustibil este folosit direct în centralele noastre nucleare. Întregul programul se află sub controlul AIEA și nu avem nicio problemă cu ei. Nu este foarte important că cineva din zona militară a spus acest lucru.

Cum vedeți deschiderea SUA de a negocia acest dosar nuclear iranian. A fost o întâlnire la Istanbul și urmează să fie una pe 23 mai la Bagdad. Cum veți aborda această întâlnire?

 Credem că dacă o parte intră în negocieri cu un comportament pozitiv se poate ajunge la rezultate bune. Noi am avut parte de discuții bune la Istanbul și ar prezentat intenția de a coopera. Am căzut de acord asupra problemelor de bază în ceea ce privește justețea activității noastră, am selecționat NPT ca și criteriu între părți, înseamnă că la următorul dialog dintre noi putem să luăm în considerare toate angajamentele luate către AIEA și cele din cadrul NPT și astfel putem continua. Dialogul este unul pozitiv, dar care depinde de ambele părți. Dacă statele din formatul 5+1 ne vor susține drepturile cred că terenul va fi pregătit să mergem mai departe și să rezolvăm mai multe probleme în viitor în această regiune.

Ce părere aveți despre Turcia? Este cel mai mare avocat al Iranului în fața Vestului, dar în același timp este și un membru NATO?

Avem o relație foarte bună cu Turcia. Suntem două țări puternice și importante în regiunea noastră și avem foarte multe valori comune. Vrem să extindem această relație cu Turcia, dar există și câteva subiecte asupra cărora avem opinii diferite. Trebuie să intensificăm dialogul și să analizăm detalii referitoare la Siria și Bahrein. Ei ne susțin în programul nuclear.

După cum știți în sudul României urmează să fie amplasat un scut antirachetă iar printre amenințări au fost evocate și rachetele iraniene

Criza economică a lovit în special statele vestice. Țările europene are trebui să își vadă propriile interese și nu trebuie să privească numai la SUA și câteva state vestice. Situația Iranului este foarte importantă pentru activitatea economică deoarece noile piețe sunt importante în noua economie a lumii. Țările mari se orientează acum spre noi piețe mondiale precum Irak, Iran sau Afganistan și alte state din Asia Centrală. Astfel ar trebui extinse relațiile cu statele din Asia. În viitor, Asia va deveni cel mai important centru economic. Dacă UE decid sancțiuni asupra noastră, acestea sunt doar politice. Dacă noi ne rezolvăm problemele cu țările din formatul 5+1 și cu SUA, ce va face apoi UE? Astfel, România ar putea pătrunde în Iran pentru a semna diverse contracte economice și de a cere astfel de lucruri și pentru alte țări ale UE. Pentru noi nu este chiar atât de important dacă pierdem câteva avantaje în raportul cu țările UE. De exemplu, ei (UE – n.red.) au anunțat sancțiuni pentru petrol și au anunțat că vor impune sancțiuni de la 1 iulie. Autoritățile iraniene au întreb de ce de la 1 iulie, puteți începe încă de acum. Veniturile din petrol reprezintă doar 30% din totalul bugetului nostru de circa 500 de miliarde de dolari anual. Este bugetul nostru numai pentru acest an. Totodată, petrolul care îl exportăm către UE reprezintă mai puțin de 20% din total exporturilor noastre pentru această materie primă. Dacă nu vom mai putea exporta petrolul nostru în UE, asta înseamnă că vom pierde doar 6% din totalul veniturilor. Dacă nu o să mai exportăm petrol în UE, prețul petrolului va crește. De altfel, putem să exportăm acel petrol către alte părți cu un preț mai mare și astfel de ajunge cam la aceleași venituri. Credem că România ar trebui să își urmeze interesul. Avem o relație bună cu guvernul și interumană și trebuie să avem grijă de afacerile bilaterale și trebuie să le extindem spre mai multe ramuri. Poate spre turism. Știți, de exemplu, că anual că peste două milioane de iranieni vizitează Turcia. Asta înseamnă că veniturile din turism ar putea fi considerabile. Dacă am ghida acest aflux de turiști spre unule țări europene, toată lumea ar avea de câștigat. De ce putem fructifica aceste relații? Din cauza politicii SUA? De asemenea, am putea avea multe activități culturale și program de acest gen, de asemenea ar trebui să încurajăm ideea ca jurnaliști iranieni să vină în România și să scrie despre țara dumneavoastră. Dacă un astfel de schimb de experiență s-ar produce sunt convins că cele două țări își vor mări schimburile comerciale iar relația s-ar dezvolta.

În legătură cu gazele naturale, aveți vreo legătură directă cu guverne europene pentru a exporta acest produs?

După cum știți Iranul este a doua țară din lume ca rezerve de gaz natural și a patra pentru petrol. Chiar dacă nu mai găsim alte rezerve de gaz, noi putem exporta gazul descoperit până acum pentru 150 de ani. Aceeași situație este și cu petrolul pe care îl putem exporta, la volumul de acum, pentru încă 85 de ani de acum încolo. Asta însemnă că Iranul este una dintre cele mai importante state din lume care ar putea asigura energie pentru toată lumea. Avem deja semnate contracte bune cu multe companii europene. După ce liderii politici ai Europei au hotărât aplicarea de sancțiuni asupra Iranului de la 1 iulie, mulți dintre șefii acestor companii erau în Iran și semnat acorduri cu cooperare. Dorința noastră este de cooperare, dar UE încearcă să impună sancțiuni. Există în schimb două state asiatice (China și India – n.red.) care pot cumpăra tot volumul. Iar statele asiatice vor deveni în curând cele mai puternice din lume din punct de vedere economic, țări precum China, India, Japonia, Coreea de Sud. Intențiile acestor state de a cumpăra petrol și gaz iranian sunt pe termen lung și de aceea toate vor să semneze noi acorduri cu Iran.

Share our work
Siberia, zona strategica pentru China

Siberia, zona strategica pentru China

Steagul Chinei flutura deasupra Siberiei

Desfăsurate la Moscova, lucrările forumului ruso-chinez s-au concretizat prin semnarea a 27 de acorduri încheiate între diferite companii din cele două tări, în valoare totală de peste 15 miliarde de dolari, relateaza mass-media rusa. Conform cotidianului economic „Vedomosti”, cele mai importante dintre aceste contracte vizează investitii care vor fi derulate în Siberia si în Orientul Îndepărtat. În vederea dezvoltării tuturor acestor investitii, Rusia si China vor crea, până la sfârsitul lunii iunie 2012, un fond comun de investitii în valoare de patru miliarde de dolari. Părtile implicate în proiect, este vorba despre „Fondul de investitii directe al Rusiei” si „China Investment Corporation” (CIC) vor contribui cu un miliard de dolari fiecare, restul urmând să vina de la alti investitori. Referitor la aceste contracte, Kirill Dmitriev, directorul general al Fondului rusesc a declarat ca „fondurile chinezesti dispun de un important volum de resurse relativ ieftine, precum si de o proprie si unică expertiză. În Rusia creste numărul proiectelor angajate în Siberia si în Orientul Mijlociu, ceea ce stimuleaza atentia chinezilor. Ei caută parteneri de încredere: proiectele trebuie sa fie valoroase si să aibă sustinerea statului”.

Alianta oligarhilor

Unul dintre acorduri poartă semnăturile directorului general al grupurilor „UC Rusal” si „Bazovyi Element” (Bazel), proprietarul En+, Oleg Deripaska si a presedintelui „Norinco”, Zhaogang. În trei ani, cei doi parteneri intentionează să atingă o cifră de afaceri de peste un miliard de dolari. In 2009, „Norinco” a fost de acord să preia de la „UC Rusal” 1,68 milioane tone de metal pe an până în 2016.
„Norinco” este cel mai important client al UC Rusal în Asia, unde compania vrea să furnizeze două milioane de tone pe an, iar China este cea mai mare piată de aluminiu, cu 45% din consumul mondial în 2011. Tot anul trecut, „UC Rusal” a cumpărat 33% din actiunile „Shenzhen North Investments” – sucursala comercială a „Norinco”. Noua structură, care a primit numele de North United Aluminium, a început să functioneze la sfarsitul lunii aprilie 2012.

Siberia, pamant chinezesc

Anterior, autoritatile de la Beijing au anuntat ca vor arenda, in anii urmatori, aproximativ 500 de mii de hectare de pamant din regiunea de frontiera a Federatiei Ruse, pentru satisfacerea necesitatilor agricole ale populatiei chineze. Acestea se adauga la cele 426,6 mii de ha pe care administraţia provinciei Heilongjiang, situata in regiunea de nord-est a Chinei, le-a luat deja în arendă de-a lungul frontierei cu Regiunea Autonomă Evreiască şi Ţinutul Habarovsk din Federatia Rusa. Totodata, si administraţia oraşului chinez Mudanjiang, are în arendă 146,6 mii ha de pământ arabil, în Federatia Rusa. „Posesiunile” acestui oraş în Rusia au crescut, în comparaţie cu anul trecut, cu aproximativ 42 %. Administraţia Mudanjiang mai este şi operatorul a 16 întreprinderi de prelucrare a cerealelor, din extremul orient al Rusiei. Conform surselor citate anterior, pe pământul arendat de autoritatile chineze se vor cultiva cartofi – în conformitate cu politica federală chineză, de popularizare a cartofului, care spre deosebire de orez, cultura principală în agricultura chineză, are mai puţină nevoie de apă. Conform estimărilor guvernului chinez, până în 2030, populaţia ţării va ajunge la 1,5 miliarde, ceea ce va necesita 100 milioane de toane de alimente în plus anual.

Precedent coreean

Reamintim ca la inceputul lunii iunie 2011, guvernul chinez a anunţat că va ajuta Coreea de Nord să transforme doua insule în „zone economice bazate pe întreprinderi şi orientate către piaţă de larg consum”. Acest program este primul de acest fel realizat între guvernele celor două ţări comuniste, relateaza mass-media regionala, preluata de presa de la Bucuresti.
Cele 1.200 de hectare sunt închiriate de către guvernul chinez, împreună cu un port, pentru următorii 50 de ani. La ceremonie au participat ministrul chinez al Comerţului, Chen Deming, şi directorul administrativ al Partidului Muncitoresc din Coreea, Chang Sung-taek. “Cele două zone vor reprezenta o platformă pentru promovarea economică şi cooperarea comercială cu restul lumii”, au declarat cei doi oficiali. Suspiciunile că cele două ţări ar putea discuta legături economice planează de mai mulţi ani, de când dictatorul nord-coreean Kim Jong-il a vizitat China în urmă cu trei ani. În plus, China îşi susţinea deja ţara vecină trimiţând ajutoare, semnal de Internet şi alte schimburi, in conditiile in care aceasta tara a intrat sub sanctiuni internationale ca urmare a bombardamentelor lansate asupra Coreei de Sud la sfarsitul anului trecut.
În afara celor două insule, Hwanggumpyong şi Wihwa, China va avea acces şi la portul Rason, acesta fiind adevăratul motiv care stă la baza înţelegerii dintre cele două state. Prin acest port, China va avea din nou legătură maritimă cu sudul ţării, legătură pierdută când a cedat fâşia de coastă Rusie în 1860 (actuala regiune rusa Vladivostok). Chinezii intenţionează să construiască o fabrică de ciment şi să modernizeze infrastructura rutiera si portuara a zonei, trezind speculatii privind posibila desfasurare de forte navale si terestre chineze in regiune.

Share our work
China vrea sa acapareze economic Marea Neagra

China vrea sa acapareze economic Marea Neagra

Chinezii sunt interesaţi de obţinerea concesiunii cel mai mare port la Marea Neagră al Bulgariei, Varna.
Investitorii chinezi îşi manifestă interesul pentru acest port, conform declaraţiilor făcute de ambasadorul Chinei în Bulgaria, citat de presa bulgară. Dintre oraşele membre ale Euro-Regiunii Mării Negre, Varna este cel mai mare ca număr de locuitori. În aprilie 2008, în Varna a fost desemnat sediul pentru „Euro-Regiunea Mării Negre” de către Consiliul Europei.
Multe dintre statele europene îngenuncheate de criză au făcut apel la ajutorul Chinei, ţara cu cele mai mari rezerve valu­tare din lume. Vizite după vizite şi declaraţii de prietenie şi susţinere fără precedent au loc între preşedinţi şi premieri europeni şi omologii lor chinezi. După ce, în urmă cu doar trei ani, europenii impuneau plafoane fondurilor de investiţii chineze deţinute de stat, SAFE (State Administration of Foreign Exchange) şi CIC (Chinese Investment Corporation). „Oficialii UE mi-au cerut ca investiţiile noastre să nu depăşească 10% din capital“ declara plin de sarcasm, în 2009, şeful CIC, Lou Jiwei.  Acum, lucrurile s-au schimbat radical.
Compania de stat chineză COSCO a semnat un acord pe 35 de ani pentru închirierea facilităţilor celui mai mare port european de pasageri, Pireu. Până în 2015, portul va putea prelua 3,7 milioane de containere anual, faţă de 800.000 în prezent. În plus, băncile chineze au pus la dispoziţia companiilor maritime elene 267,8 milioane USD pentru achiziţionarea de noi nave. Cu o condiţie: vapoarele să fie fabricate în China. Premierul Wen Jiabao a promis şi un fond de cinci miliarde de dolari, destinat companiilor din Grecia, pentru investiţii.

Interes pentru România

De asemenea, oamenii de afaceri chinezi sunt interesaţi să investească în România în proiecte din agricultură, IT, infrastructură şi energie, subiectul fiind discutat în întâlnirea avută, joi, de premierul Mihai Răzvan Ungureanu cu omologul său chinez, Wen Jiabao. Întâlnirea a fost organizată la Varşovia, unde premierul Ungureanu participă la o reuniune de lucru a prim-miniştrilor din ţările central şi est-europene cu premierul chinez, Wen Jiabao, cu prilejul lucrărilor Forumului Economic „Polonia-Europa Centrală-China”.
„A fost o discuţie axată pe oportunităţile economice pe care le pot fructifica cele două ţări. Partea română a venit cu o listă care cuprinde atât propuneri concrete pentru partea chineză, cât şi direcţii strategice de investiţie. Trebuie să remarcăm deschiderea părţii chineze pentru a analiza aceste propuneri şi a le împărtăşi ulterior departamentelor speciale. În acelaşi timp, există o propunere agreată, prin care partea chineză să vină cu un mecanism de finanţare pentru diverse proiecte în parteneriat româno-chinez”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu. El a arătat că oficialii români speră să echilibreze balanţa comercială cu statul chinez şi să dezvolte relaţiile turistic-culturale, să identifice noi oportunităţi de studii pentru români în China şi să deschidă piaţa românească „pentru tot ce înseamnă investiţii chineze”.

Miliarde de dolari pentru salvarea Europei

China va înfiinţa o linie de credit de 10 miliarde dolari pentru proiecte de infrastructură în Europa Centrală şi de Est şi un fond de 500 milioane dolari pentru investiţii în regiune, a declarat, joi, premierul chinez, Wen Jiabao. Beijingul vizează o creştere a schimburilor comerciale cu regiunea la 100 miliarde dolari în 2015.
Premierul, aflat în Polonia în cadrul unei serii de vizite în Europa, a afirmat că situaţia economiei globale s-a îmbunătăţit în acest an, dar recuperarea este încă fragilă. „Situaţia economiei mondiale a arătat unele îmbunătăţiri în acest an, dar baza unei recuperări este fragilă şi există, încă, incertitudini încă mari”, a spus Wen, la forumul economic la Varşovia. China va creşte importurile din statele Europei de Est pentru a ajuta la rezolvarea dezechilibrelor comerciale, a afirmat oficialul chinez.

Share our work
China gata sa arunce in joc 10 miliarde in redresarea Europei Centrale si de Est

China gata sa arunce in joc 10 miliarde in redresarea Europei Centrale si de Est

Premierul chinez a anuntat joi la Varsovia deschiderea de catre China a unei linii de credite de 10 miliarde de dolari pentru proiecte de cooperare cu statele din Europa Centrala si de Est, potrivit agentiei Xinhua. „In vederea aprofundarii cooperarii intre tarile si regiunile noastre, guvernul chinez a decis deschiderea unei linii de credite speciala in valoare de 10 miliarde de dolari, destinata sprijinirii proiectelor de cooperare din domeniile infrastructurilor, noilor tehnologii si economiei verzi’, a declarat el la un forum economic regional. Cele doua parti ar trebui sa isi extinda nivelul de cooperare, sa perfecteze mecanismul de cooperare si sa asigure un fundament solid pentru cooperare, a subliniat Wen, care a anuntat totodata crearea unui fond sino-central-european pentru promovarea investitiilor. „China va crea de asemenea un fond sino-central-european pentru cooperarea in domeniul investitiilor. Obiectivul nostru este de a colecta intr-o prima etapa 500 de milioane de dolari”, a precizat seful executivului chinez. „China isi va invita companiile sa creeze zone tehnologice si economice in tarile dumneavoastra in urmatorii cinci ani”, a mai spus el. Pe de alta parte, vorbind despre situatia economica internationala, Wen a remarcat ca ea s-a imbunatatit de la inceputul acestui an, dar ca baza pentru relansarea economica ramane fragila si nesigura. Este in interesul fundamental al Chinei si Europei Centrale si de Est sa trecem impreuna peste provocari, a subliniat el. Forumul de la Varsovia reuneste saisprezece premieri din Europa Centrala si de Est, 450 de companii din regiune si 300 sosite din China impreuna cu Wen Jiabao.

Share our work
Manevre navale China-Rusia

Manevre navale China-Rusia

China şi Rusia au demarat duminică primele lor manevre militare navale comune, în apropierea coastelor chineze, pe fondul tensiunilor dintre Beijing şi vecinii săi asiatici.
Aceste manevre, care vor dura şase zile, se desfăşoară în Marea Galbenă, în largul coastelor estice ale Chinei. Aceste exerciţii sunt primele realizate în comun de Forţele navale ale celor două ţări, precizeaza presa chineză. China Nouă, o agenţie oficială, a adăugat că exerciţiile au loc în largul oraşului Qingdao, din provincia Shandong.
Beijingul a anunţat la începutul lui martie accelerarea modernizării armatei sale – cea mai mare din lume în termen de efective – şi o creştere de 11,2 la sută a bugetului pentru apărare în 2012. China vrea astfel să reducă diferenţa faţă de Washington. Ambiţiile teritoriale ale Chinei îi îngrijorează pe vecinii săi şi Statele Unite. Beijingul revendică suveranitatea mai multor insule din Marea Chinei meridionale şi orientale, în faţa Japoniei, Filipinelor şi Vietnamului.
Manevrele militare din această săptămână includ exerciţii de apărare aeriană, de tactici antisubmarin şi de operaţiuni de căutare şi salvare, potrivit agenţiei China Nouă. La aceste manevre participă 16 nave şi două submarine chineze, alături de patru nave de război aparţinând Rusiei.
În altă ordine de idei, Taiwanul intenţionează să achiziţioneze de la Statele Unite patru nave de război, în cadrul eforturilor sale de modernizare a Forţelor armate, în timp ce China consideră în continuare insula ca o provincie secesionistă. Dacă acordul va fi încheiat, Marina taiwaneză va avea 12 vase de război. Cele patru nave a căror achiziţie este prevăzută sunt fregate construite în anii ’80, care tocmai au fost retrase din uz de Armata americană.

Share our work