NATO: Prima etapa a scutului antiracheta e oficiala

NATO: Prima etapa a scutului antiracheta e oficiala

NATO a oficializat duminică prima etapă a amplasării scutului antirachetă destinat să protejeze Europa de eventualele tiruri provenite din Orientul Mijlociu, în special din Iran, un proiect propus de Washington dar care a fost întâmpinat cu ostilitate de Moscova.
„Acest sistem de apărare antirachetă este indispensabil. Trebuie să fim pregătiţi să facem faţă oricăror ameninţări reale” a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, înainte de deschiderea summit-ului Alianţei Nord-Atlantice ce se va desfăşura până luni, la Chicago. Oportunitatea ridicării şi consecinţele geopolitice şi geostrategice ale instalării acestui scut antirachetă au fost studiate timp de mai mulţi ani, iar proiectul a fost lansat în anul 2010, fiind prezentat drept „cheia de boltă” a Alianţei atlantice, structură militară suprastatală a cărei menire este de a asigura securitatea colectivă a celor 28 de state membre din Europa şi America de Nord.
Pentru NATO, principalul pericol nu mai vine din Rusia, aşa cum se întâmpla în perioada Războiului Rece, ci din zona fierbinte a Orientului Mijlociu unde pot apărea sisteme de rachete capabile să lovească ţinte în Europa. Principalul pericol din această zonă este considerat a fi Iranul, un stat care dispune deja de rachete balistice cu rază de acţiune de 2.000 – 2.500 de kilometri, capabile să lovească ţinte în sud-estul Europei.
Scutul antirachetă va fi compus dintr-un radar ultra-puternic şi performant, instalat în Anatolia (Turcia), sisteme de rachete SM-3 aflate pe fregatele Aegis din Marea Mediterană şi interceptoare amplasate în România şi Polonia. Întregul scut antirachetă va fi controlat de la comandamentul NATO de la baza Ramstein, din Germania. Rusia consideră acest proiect de scut drept o ameninţare la adresa securităţii sale şi solicită să fie asociată acestui sistem, sau să primească garanţii că acest scut nu este îndreptat împotriva sa. NATO a refuzat însă categoric aceste propuneri din partea Moscovei, dorind să-şi păstreze capacitatea strategică de manevră.

O parte din România, apărată deja antibalistic

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Chicago, după participarea la Consiliul Nord-Atlantic, că a fost declarată capacitatea interimară antirachetă a Alianţei, afirmând că, începând de duminică, partea de sud-est a Europei şi parte din teritoriul României sunt protejate antibalistic. „Cu privire la apărarea antirachetă, aici vorbim de o decizie deja adoptată acum: a fost declarată capacitatea interimară antirachetă a Alianţei. Şi vă pot spune că promotorii acestui obiectiv au fost SUA, Spania, Polonia şi România, ca state care vor avea site-urile antirachetă funcţionale în următoarele etape: site-ul din România va fi funcţional în 2015. Aici aş face o menţiune care ţine,de data aceasta, de interesele noastre. În momentul de faţă, prin capacitate interimară nu înseamnă o soluţie definitivă, după cum spune chiar numele deciziei adoptate astăzi. Înseamnă că NATO încă nu şi-a atins obiectivul de a avea protejate toate statele membre NATO din Europa, dar pe o geometrie variabilă, partea de sud-est a Europei este protejată în momentul de faţă, începând de astăzi”, a spus Băsescu, după participarea la NAC.
Potrivit lui Băsescu, decizia de la Chicago este una politică menită să aducă siguranţă cetăţenilor din statele membre NATO, iar România consideră că trebuie făcut public respectivul document. „Punctul de vedere al României a fost că trebuie făcut public acest document cu toată geografia lui. Vom vedea dacă aşa va fi sau nu, dar vă pot spune că, în unele perioade, măcar parţial, teritoriul României în momentul de faţă este protejat de lovituri ale unor rachete balistice. În opinia mea, dincolo de a fi o decizie tehnică, această decizie este una politică şi ea vine să garanteze cetăţenilor din statele membre NATO, în primul rând că ne ducem la îndeplinire obiectivele. Este, în primul rând, un mijloc de protejare a obiectivelor strategice, dar şi a comunităţilor de pe teritoriul statelor NATO”, a completat Băsescu.

Baza de la Deveselu

Preşedintele a subliniat că România va fi deplin şi permanent protejată numai după intrarea în funcţiune a componentelor sistemului care se amplasează pe teritoriul României. „Până atunci, aşa cum v-am spus, suntem pe o geometrie variabilă a sistemului de protecţie, dar nu va exista de astăzi nicio clipă în care măcar sudul României să nu fie protejat”, a adăugat Băsescu. Şeful statului a precizat că, în ceea ce priveşte capacitatea operaţională a sistemului de apărare, ea este variabilă în prezent.
„Vizează mai multe ţări, ea este variabilă pentru că este pe nave în momentul de faţă şi ce fac navele va putea fi substituit abia când capacităţile de pe teritoriul nostru vor intra integral în funcţiune. Şi atunci ce fac acum una sau două nave acoperind sud-estul Europei va face atunci site-ul de la Deveselu. Şi acela va fi fix, navele se mai mişcă, au problema asta. Dar era foarte important şi semnalul politic şi voinţa ca această capabilitate să fie funcţională la acest summit. Deci, ceea ce va face site-ul de la Deveselu face acum activ când o navă, când două, amplasate în nişte zone din care pot îndepărta pentru sud-estul Europei, dar pentru România nu tot timpul, doar când sunt două, când e una e doar sudul României acoperit”, a explicat Băsescu.

Share our work
Cristian Diaconescu: Participarea Romaniei la Summitul NATO de la Chicago va fi substantiala

Cristian Diaconescu: Participarea Romaniei la Summitul NATO de la Chicago va fi substantiala

Ministrul în exerciţiu al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, s-a întâlnit, joi, cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, ocazie cu care a asigurat că MAE a creat premisele pentru o participare cât mai substanţială a României la Summitul NATO de la Chicago.
Ministrul în exerciţiu al Afacerilor Externe a avut o întrevedere cu şefii misiunilor diplomatice din statele membre UE, NATO, Republicii Populare Chineze şi Federaţiei Ruse acreditaţi în România.
„România consideră că există toate condiţiile pentru o reuniune de succes la nivel înalt, astfel încât interesele şi voinţa tuturor aliaţilor să fie reflectate în rezultatele reuniunii”, consideră Diaconescu. Conform MAE, şeful diplomaţiei române le-a mulţumit demnitarilor străini pentru excelenta colaborare avută de-a lungul mandatului său, perioadă în care a fost creat un context favorabil pentru dezvoltarea de noi proiecte eficiente atât la nivel bilateral, cât şi multilateral şi şi-a exprimat încrederea că diplomaţia română va continua să promoveze cu profesionalism şi onestitate interesele României şi obiectivele comune din cadrul UE şi NATO, consolidând şi intensificând, în acelaşi timp, relaţiile bilaterale cu fiecare ţară parteneră.

Obiective atinse în cursul mandatului

Diaconescu a evidenţiat, cu această ocazie, unele obiective esenţiale de politică externă atinse în cursul mandatului său. „România a avut în ultimele luni un rol activ pe plan european, în special în promovarea intereselor naţionale în relaţie cu politicile UE, precum aderarea la spaţiul Schengen, respectarea libertăţilor fundamentale ale Uniunii, cât şi dosarul guvernanţei economice a UE. În al doilea rând, ţara noastră a continuat consolidarea şi diversificarea parteneriatelor speciale cu ţări europene şi euro-atlantice. În acest sens, ministrul Diaconescu şi-a exprimat satisfacţia pentru discuţiile avute cu partea americană, cât şi cu omologii din Italia, Finlanda,  Germania, Turcia, Polonia, Olanda, Spania, Suedia şi Ungaria”, subliniază MAE.
Ministerul mai arată că a promovat o agendă activă şi cuprinzătoare cu partenerii regionali, în special cu Republica Moldova. Diaconescu a salutat, de asemenea, progresele înregistrate în relaţia cu Serbia, Albania, Georgia şi Ucraina, iar în ceea ce priveşte proiectele cu parteneri din zonele mai îndepărtate, el a subliniat importanţa planului ambiţios de cooperare cu R.P. Chineză discutat la nivel de prim-miniştri la Varşovia, cât şi întâlnirile de lucru regionale cu ambasadori din statele arabe, Asia şi America Latină.

Share our work
Prima etapa a scutului antiracheta, anuntata de NATO la Chicago

Prima etapa a scutului antiracheta, anuntata de NATO la Chicago

NATO  intenţionează să anunţe, la Summitul care va avea loc la Chicago în luna mai, realizarea primei etape a sistemului de apărare antirachetă, a declarat secretarul general al Alianşei, Anders Fogh Rasmussen.
„Da, pot să confirm că avem intenţia să anunţăm punerea în practică a aşa-numitei etape intermediare de elaborare a sistemului antirachetă”, a spus Anders Fogh Rasmussen, răspunzând unei întrebări, în timpul unei videoconferinţe cu jurnalişti ruşi.
Astfel, etapa întâi, din cele patru ale realizării sistemului, presupune protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptoare SM-3 amplasate pe nave, însoţită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei, transmite Agerpres. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei „USS Monterey”, echipată cu sistemul Aegis.
Amplasarea sistemului american antirachetă al SUA la baza aeriană Deveselu din România va avea loc în cadrul celei de a doua faze a European Phased Adaptive Approach, respectiv Abordarea adaptivă în etape, care are în total patru astfel de faze. Referindu-se la dialogul Rusia NATO pe tema scutului, Anders Fogh Rasmussen a evidenţiat că acesta va continua şi după reuniunea de la Chicago.

Share our work
Summitul din 2012. Vor ajunge NATO si Rusia la un acord?

Summitul din 2012. Vor ajunge NATO si Rusia la un acord?

nato-rusiaNATO speră că va atinge un consens cu Rusia în privinţa creării unui sistem de apărarea antirachetă la următorul summit al Alianţei Nord-Atlantice, care se va desfăşura în mai 2012 la Chicago, a declarat luni secretarul general al organizaţiei, Anders Fogh Rasmussen. „Sper că ne vom întâlni peste mai puţin de un an la summitul NATO de la Chicago şi vom putea ajunge la un acord în domeniul apărării antirachetă, care va asigura securitatea teritoriilor statelor NATO şi a Federaţiei Ruse. Şi va face acest sistem mai eficient”, a afirmat Anders Fogh Rasmussen, la reuniunea Consiliului NATO-Rusia din oraşul Soci (sud), relatează presa rusa citata de Agerpres. Aceasta înseamnă că Rusia şi NATO nu au reuşit, la întâlnirea de la Soci, să găsească o soluţie convenabilă ambelor părţi. Rusia şi NATO au decis, la summitul Alianţei de la Lisabona, din 20 noiembrie 2010, că vor coopera în domeniul apărării antirachetă. NATO insistă pe ideea a două sisteme independente, corelate pe schimb de informaţii între ele, în timp ce Rusia pledează pentru un sistem comun, care să dispună de un grad înalt de interoperabilitate. De asemenea, Rusia îndeamnă NATO să treacă de la descurajarea reciprocă la cooperarea în domeniul contracarării ameninţărilor comune, a declarat Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei Serghei Lavrov în timpul şedinţei Consiliului NATO-Rusia de la Soci. Potrivit ministrului rus, printre asemenea ameninţări se numără terorismul, răspândirea armelor de distrugere în masă şi traficul de droguri. Lavrov şi-a exprimat speranţa că la actuala şedinţă va fi confirmat cursul spre parteneriatul strategic al părţilor. În timpul şedinţei de la Soci, la care participă preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev şi secretarul general al NATO Andres Fogh Rasmussen, sunt examinate problemele creării sistemului de apărare antirachetă unic în Europa, situaţia din Libia şi alte zone de criză.

Share our work