de Anatol Terzi | oct. 4, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina dă amenzi pentru dubla cetăţenie. Rada Supremă de la Kiev a decis sancţiuni pentru cetăţenii care o ascund pe cea de a doua.
Actuala legislaţie ucraineană interzice dubla cetăţenie, dar nu prevedea sancţiuni, transmite miercuri presa ucraineană. Deputaţii ucraineni au aprobat marţi, cu o majoritate de 264 de voturi, modificări la o serie de acte legislative, între care şi Legea Cetăţeniei. Nedeclararea sau întârzierea declarării celei de-a doua cetăţenii, precum şi neprezentarea documentelor oficiale privind obţinerea cetăţeniei altui stat (copii după noile acte) implică amenzi de la zece până la 30 de salarii minime neimpozabile.
Amenzile sunt mai drastice pentru funcţionarii publici sau oficiali din administraţia de stat care nu îşi declară a două cetăţenie. În cazul lor, amenzile merg de la 50 la 100 de salarii minime neimpozabile.
În luna iunie purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, Oleg Voloşin, afirma că “MAE de la Kiev se pronunţă, în continuare, împotriva acordării paşapoartelor romaneşti pentru cetăţenii ucraineni”. De asemenea, postul ucrainean de televiziune TSN acuza faptul că obiectivul Bucureştiului de a creşte numărul cetăţenilor români până la 20% din populaţia regiunii ucrainene Cernăuţi provoacă îngrijorare în rândul ucrainenilor şi “moldovenilor” din această parte a Ucrainei.
Comunitatea românească din Ucraina reprezină a treia etnie a ţării după numărul de locuitori. În jur de 410.000 de români (peste 500.000, după alte surse) trăiesc în Ucraina, în principal în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia (Maramuresul istoric) şi Odesa. Legislaţia ucraineană garantează învăţământul în limba maternă, dar se constată o preocupare a autorităţilor de promovare a limbii de stat în sistemul educativ. Sunt mai multe localităţi cu populaţie majoritar românească unde nu există şcoli în limba maternă. Românii din Ucraina beneficiază de publicaţii şi emisiuni în limba română, dar calitatea, distribuţia sau ora de difuzare sunt de cele mai multe ori neadecvate. Cu excepţia bisericii din satul Camuşovca (regiunea Odesa), care se află sub jurisdicţia Patriarhiei României, restul parohiilor comunităţilor româneşti sunt subordonate Patriarhiei Moscovei, care permite folosirea limbii materne în oficierea serviciului religios. În Ucraina, românii nu beneficiază de reprezentare parlamentară directa, asa cum beneficiaza comunitatea ucraineana din Romania, singurul deputat roman in Rada Suprema de la Kiev, controversatul Ion Popescu, fiind membru al Partidului Regiunilor.
de Anatol Terzi | oct. 1, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Preotul Boian Alecsandrovici a declarat că legea privind acordarea cetăţeniei ar trebui modificată astfel încât şi românii din Timoc să poată obţine cetăţenia. De asemenea, liderii românilor din Timoc apreciază ajutorul României, dar acuză faptul că diplomaţii români de la Belgrad ajung rar în zonă şi consideră că România ar putea face mult mai mult pentru a-i sprijini în obţinerea drepturilor fireşti.
”Se încearcă din păcate acolo la noi să se facă diferenţa între vlahi, cum suntem numiţi noi în limba sârbă, de către poporul majoritar, şi între români. Iar mulţi dintre românii noştri, după aproape 150 de ani de numire în limba sârbă vlahi, fără învăţarea istoriei neamului, fără învăţarea limbii române literare la şcoală, fără biserici, fără slujbă în limba maternă au acceptat asta denumire, de vlah. Problema nu e asta, şi e un lucru normal ca după atâta perioadă să se accepte un lucru aşa, dar trebuie să se înţeleagă că român şi vlah în Valea Timocului e un lucru. Pentru că în graiul nostru nu există termenul vlah. Încercarea să se creeze diferenţa între român şi vlah în Valea Timocului (…) nu-i nimic alta decât să se rupă legătura cu ţara mamă, cu România. Un popor care nu are ţară mamă se asimilează mult mai uşor”, a declarat preotul Boian Alecsandrovici, preşedintele „Asociaţiei pentru cultură a rumânilor din Sârbie Rumânii Ortodocşi”, la conferinţa ”Politica externă a României şi românii de pretutindeni”, organizată de Centrul Român de Studii şi Strategii, în parteneriat cu Platforma civică ”Acţiunea 2012”.
”Ţara mamă, România, ne susţine şi asta este important. şi Biserica noastră, Patriarhia Ortodoxă ne susţine, că, dacă nu ne-ar susţinea Patriarhia Română şi nu ne-ar susţinea ţara mamă eram mult mai mult asimilaţi şi poate nu existam în aşa număr de mare”, a spus Alexandrovici, adăugând însă că politica externă a României privind românii din Tomic are trebui să fie ” mai bună”. ”Orice secundă trece, orice minut trece, noi pierdem câte un copil care nu mai învaţă limba română (…) Problema e în primul rând cu autorităţile bisericeşti din zonă şi cu autorităţile locale. Iar preoţii Bisericii Ortodoxe Sârbe au probleme şi cu sârbii din zonă pentru că ei nu sunt din zonă, sunt veniţi din fostele republici ale Iugoslaviei”, a punctat Boian Alecsandrovici.
Cetăţenie română
”Mulţi români din Timoc ar vrea să aibă şi cetăţenie română. Anul trecut s-au depus câteva zeci de cereri şi răspunsul a fost că nu se poate obţine cetăţenia pe bază etnică. Pentru că legea nu prevede asta. Trebuie schimbată legea! Simplu. Nu trebuie să ne intereseze ce zice Iancu sau Marcu pentru că avem exemplul concret: satele pe malul Timocului care până în 1919 au aparţinut de Bulgaria, sunt sate româneşti, ei au depus cereri pentru cetăţenia română. Au primit răspuns negativ, s-au dus la bulgari şi în trei luni au obţinut cetăţenia. Sunt români din Serbia care au cetăţenia bulgară şi sârbă, numa’ n-au cetăţenia neamului de care aparţin. Cred că e trist”, a mai declarat preotul Boian Alecsandrovici.
La rândul său, Eugen Popescu, directorul Centrului Român de Studii şi Strategii, a subliniat că în Europa există ţări care acordă cetăţenie unor locuitori din zone care nu au aparţinut acelor ţări. ”Noi avem în Europa exemple de bună practică, pe care politica externă românească, pe care politica externă parlamentară a României ar putea să le scoată în evidenţă. Un exemplu de bună practică este cel al Bulgariei. În Basarabia există o zonă locuită de bulgari, între 70.000-80.000 de bulgari. Bulgaria, neţinând cont de faptul că acel teritoriu n-a fost niciodată bulgăresc, a acordat 70.000 de cetăţenii bulgarilor din Basarabia. Avem primari români din Basarabia care au depus la Ambasada Bulgariei pe baza unei simple declaraţii cum să sunt etnici bulgari, au primit cetăţenia bulgară într-o lună. Iată, Bulgaria e membră a UE, şi-a permis să acorde într-un spaţiu care nu i-a aparţinut niciodată cetăţenia bulgară. Acelaşi lucru l-a făcut în Macedonia”, a spus Ionescu.
Totodată, directorul Centrului Român pentru Studii şi Strategii, a avertizat că grecii acordă cetăţenie aromânilor din Albania. ”Acelaşi lucru îl face Grecia în Albania şi-l face cu aromânii noştri de acolo. Se duc la aromâni, le spun te declari grec pe baza unei simple declaraţii, eu te fac pe tine cetăţean grec şi-ţi dau permis de lucru în Grecia. Şi foarte mulţi aromâni de-ai noştri din sudul Albaniei îşi asumă identitatea greacă. România are exemple de bună practică, avem exemplul legii cetăţeniei adoptate de Budapesta, care acordă cetăţenia maghiară, inclusiv în România”, a subliniat Eugen Popescu.
”Nu rămâne decât ca diplomaţia română, cu argumente, având aceste exemple, să poată să meargă, dacă e cazul să explice şi Bruxellesului, de ce ar trebui să dăm cetăţenia etnicilor români din Serbia. Dar nu numai celor din Serbia cred că este vorba şi de cei din Macedonia, avem aromâni care doresc lucrul acesta, şi de cei din Albania”, a mai spus Popescu.
de Anatol Terzi | iul. 25, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Autorităţile române caută noi soluţii pentru a îmbunătăţi procesul de redobândire a cetăţeniei române pentru cetăţenii Republicii Moldova.
Declaraţia a fost făcută miercuri de noul preşedintele al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de la Bucureşti, Gheorghe Emacu, în cadrul unei întrevederi cu ministrul moldovean al justiţiei, Oleg Efrim. Oficialul de la Bucureşti a anunţat că ar putea iniţia un şir de amendamente la Legea ce reglementează acest proces, pe care ar urma să le propună ministrului român al Justiţiei, Titus Corlăţean.
După discuţiile pe care le-a purtat cu colegii săi din Ambasada României în Republica Moldova, Gheorghe Emacu a recunoscut că există anumite probleme, dar l-a asigurat pe Oleg Efrim că autorităţile de la Bucureşti depun eforturi constante pentru a le oferi cetăţenilor Republicii Moldova condiţii din ce în ce mai bune în care pot beneficia de această oportunitate. “Interesul nostru este ca Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din România să funcţioneze cât mai limpede şi bine”, a declarat oficialul.
de Anatol Terzi | mai 4, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a spus joi, în timpul unei discuţii cu Traian Băsescu, că libera circulaţie în UE nu este principalul motiv pentru care cetăţenii moldoveni depun cereri spre a primi cetăţenia română, ci „atitudinea faţă de istorie, de neam”.
Oficialul de la Chişinău a replicat astfel la afirmaţia omologului de la Bucureşti, care declarase că tinerii din Republica Moldova, datorită politicii pe care România a generat-o, pot circula şi învăţa în Uniunea Europeană.
„Nu ştim când se va întâmpla ca cetăţenii Republicii Moldova să aibă posibilitatea să circule liber prin ţările Europei, însă aceasta este o posibilitate, dar nu cred că este principalul motiv pentru care cetăţenii Republicii Moldova depun cereri pentru a primi cetăţenia României. Aceste porniri au la bază atitudinea faţă de istorie, de neam şi cred că acesta este motivul principal. Nu exclud că este şi motivul de a avea acces în alte state, dar ăsta, mai puţin. Şi dacă ne întoarcem la modul cum s-a petrecut conferirea acestei cetăţenii, e clar că au fost şi unele probleme. Ştim că a fost recunoscut oficial de către organele competente că unii cetăţeni au făcut abuz la acest capitol. Eu aş vrea ca toţi cetăţenii care într-adevăr doresc să posede această cetăţenie să o facă legal, cinstit şi din suflet”, a spus Nicolae Timofti.
„În primul rând, trebuie să priviţi la legea cetăţeniei şi din alt unghi. Noi nu absorbim decât o parte din cetăţenii Republicii Moldova, cărora le acordăm cetăţenia. O mare parte primesc cetăţenia fiind domiciliaţi în Republica Moldova, pentru că aici este, dacă vreţi, unicitatea legii noastre – acordăm cetăţenie şi cetăţenilor Republicii Moldova, fără a le cere să aibă domiciliul pe teritoriul României”, a afirmat Băsescu, la Radio România Actualităţi, întrebat despre eventualele consecinţe în plan politic, în contextul în care peste 250.000 de cetăţeni moldoveni au redobândit cetăţenia română, în ultimii 20 de ani, iar Republica Moldova nu are un număr foarte mare de locuitori.
Dreptul fiecăruia să-şi aleagă cetăţenia
La rândul său, preşedintele Nicolae Timofti a precizat că în Republica Moldova situaţia redobândirii cetăţeniei române este privită diferit de către curentele politice. El a subliniat că este un drept al omului să decidă ce cetăţenie să-şi ia, iar faptul că legislaţia moldoveană permite ca un cetăţean din R. Moldova să aibă şi o altă cetăţenie este un factor pozitiv.
Băsescu a precizat că România înţelege foarte bine situaţia R. Moldova, având în vedere că şi pentru cetăţenii români era „extrem de dificil”, să circule cu restricţii în UE sau când tinerii nu puteau primi burse date de Uniune pentru studiu la „facultăţi bune din vechea Europă”. „Înlesnind tinerilor – şi ei sunt primii solicitanţi, să ştiţi – obţinerea cetăţeniei române, nu-i lipsim de cetăţenia moldoveană, legea noastră nu obligă să renunţe la cetăţenia Republicii Moldova, le dăm însă şansa de studia nu numai în România, dar oriunde în teritoriul UE. Mai mult decât atât, le dăm şansa să muncească în locuri mai bine plătite, este un fenomen pe care îl ştim foarte bine de la noi, românii se duc să lucreze în străinătate, aceeaşi şansă o dăm şi cetăţenilor Republicii Moldova. Mai mult decât atât, aproape s-a creat un automatism, la absolvirea liceului sau a facultăţii, dacă îşi depun actele din vreme, odată cu diploma, primesc şi cetăţenia română şi zicem noi că aşa i-am ajutat foarte mult”, a completat Băsescu.
El a amintit şi de importanţa, în context, a acordului bilateral legat de micul trafic de frontieră, care permite o circulaţie continuă 50 de kilometri în jurul frontierei comune dintre cele două state. „Deci, cred că nu este un pericol pentru Republica Moldova, dimpotrivă, este o şansă pentru generaţia tânără. Imaginaţi-vă că Republica Moldova abia acum negociază tratatul pentru libera circulaţie, îl negociază, nu se ştie când va fi aprobat de toate statele membre ale Uniunii, va mai dura probabil câţiva ani. De trei ani tinerii din Republica Moldova, datorită politicii pe care România a generat-o, pot circula în UE, au acces la educaţie în UE”, a arătat preşedintele Traian Băsescu.
de Anatol Terzi | apr. 25, 2012 | Balcani, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Presa de la sud de Dunăre a făcut recent o comparaţie între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte acordarea de cetăţenie pentru locuitorii din R Moldova şi Macedonia. Iar concluzia principală a jurnaliştilor bulgari este că, deşi Bucureştiul a depăşit Sofia, la numărul de naturalizări, cele două state vecine au politici similare.
În total, 226.507 de locuitori ai Republicii Moldova au primit paşapoarte românesti în perioada cuprinsă între 1991 şi 2011, scriu ziariştii de la Novinite, care citează un studiu publicat recent în România. Cifra ar putea creşte cu 60.000 la 80.000 în viitorul apropiat, spun ei. Republica Moldova are o populaţie de aproximativ 3,5 milioane de locuitori din care circa 2,6 milioane sunt moldoveni.
În comparaţie, Bulgaria a acordat cetăţenie la doar 42.372 de macedoneni în ultimii 20 de ani, din care majoritatea covârşitoare – 35.808 de macedoneni – au primit cetăţenia bulgară după 2002. Macedonia are o populaţie de 2 milioane, dar din aceştia, macedonenii slavi, care sunt eligibili să solicite cetăţenia bulgară pe baza originii bulgare în conformitate cu legislaţia bulgară, sunt aproximativ 1,3 milioane.
Liderul iniţiativei bulgare de a naturaliza slavi macedoneni a fost ex-ministrul pentru bulgarii de peste hotare, Bojidar Dimitrov, care mai târziu a demisionat, dar un număr record de cereri de cetăţenie au fost aprobate în 2010 sub conducerea sa – aproape 15.000 comparativ cu 9.000 în 2009 şi 7.113 în 2008, cu tendinţă continuând în 2011 şi 2012, transmite Agerpres. Bulgaria acordă cetăţenie oricui care poate pretinde originea bulgară, cu originea bulgară asumată pentru macedonenii slavi întrucât Macedonia a fost considerată o parte inalienabilă a naţiunii bulgare până când Iugoslavia comunistă a inventat o naţiune macedoneană în 1943-1944.
Conştiinţă naţională sau mirajul UE?
Politica României de a naturaliza moldoveni care se consideră etnici români a fost similară cu politica Bulgariei cu privire la macedonenii slavi, dar se pare că ţinta ei a devenit mai amplă, notează sursa citată. În ambele cazuri, nu este clar cât de mulţi dintre „noii” bulgari şi români din Macedonia şi Republica Moldova au solicitat cetăţenia respectivă din conştiinţă naţională sau ca o alegere raţională, întrucât, după aderarea lor la UE în 2007, cetăţenia acordată de Bulgaria şi România le permite cetăţenilor lor să călătorească şi să lucreze în UE.
Bulgaria a naturalizat un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova, dar din cei care provin din comunitatea istorică etnică bulgară de acolo ce numără între 65.000 şi 200.000 de persoane, potrivit unor diverse estimări. Membrii acestei comunităţi sunt descendenţii bulgarilor ce au fugit din Bulgaria în secolul al XIX-lea şi s-au stabilit apoi în regiunea Basarabia a Imperiului Rus. Astfel, între 2002 şi 2011, Bulgaria a acordat cetăţenie unui număr de aproape 19.000 de etnici bulgari din Republica Moldova.
Studiu: 226.507 de persoane din R Moldova au redobandit cetatenia romana
Nu mai putin de 226.507 de persoane din Republica Moldova au redobandit cetatenia romana din 1991 pana in 15 august 2011, intre timp acestora mai putandu-se adauga alte cateva zeci de mii de noi cetateni, potrivit unui studiu publicat recent. “226.507 de persoane au redobandit cetatenia romana incepand cu 1991 pana la 15 august 2011. Intre timp, avand in vedere ritmurile crescande de procesare a dosarelor din ultimii doi ani, probabil mai putem adauga inca cateva zeci de mii de noi cetateni”, a aratat Sergiu Panainte, unul dintre autorii studiului.
El a aratat ca scopul principal al elaborarii studiului a fost de a demitiza prejudecatile formulate la adresa Romaniei, conform carora statul roman “ar construi” peste noapte cetateni romani si ar introduce “pe usa din dos” milioane de noi persoane pe piata muncii a UE. Studiul evidentiaza si “hatisul institutional” prin care trebuie sa treaca si in prezent solicitantii de cetatenie, precum si lipsa de transparenta a institutiilor responsabile de procesarea dosarelor – Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC), Sectia de Stare Civila a Primariei Sectorului 1 si Evidenta Populatiei.
Autorii studiului au constatat, pe baza unor interviuri cu solicitantii de R.Moldova, si ca principalele motive vizate de acestia sunt de natura economica. “S-ar putea ajunge pana la o cifra de 60-80 de mii de noi cetateni anual, cu conditia ca numarul de solicitanti sa fie cat de cat constant, insumand in medie 80-100 de mii de dosare pe an. Se poate vedea astfel foarte clar ca nu exista milioane de cetateni noi, asa cum ar aprecia unele institutii media europene. in comparatie cu unele state europene precum Franta sau Marea Britanie, care acorda peste o suta de mii de cetatenii anual, Romania s-ar situa undeva la mijlocul clasamentului”, a spus Panainte
