Analiză: Ciondănelile post-electorale ar putea modela viitorul R. Moldova

Analiză: Ciondănelile post-electorale ar putea modela viitorul R. Moldova

Buletine de vot scoase de la tipar pentru alegerile parlamentare de la Chișinău, de pe 24 februarie 2019. Foto: CEC

Forțele de stânga au ieșit câștigătoare la alegerile din R.Moldova, dar totuși fără ca niciun partid din rândul lor să obțină suficiente locuri în viitorul Parlament pentru a conduce de unul singur, astfel că negocierile politice ulterioare vor determina dacă țara va rămâne pe drumul pro-European sau se va îndrepta spre un curs mai apropiat de Rusia, se arată într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova. 

Partidul pro-rus al Socialiștilor din Moldova, PSRM, precum și partidul naționalist, anterior pro-european, PDM, au ieșit drept câștigătoare în alegerile parlamentare de duminica trecută din Republica Moldova, unul pe lista națională, iar celălalt pe cele circumscripțiile uninominale, ca număr de mandate.

Dar după această perioadă de guvernare a PDM din ultimii ani, marcată de scandaluri majore de corupție și lupte ale democraților adversarii și foștii săi aliați, provocarea acum pentru partidele care au trecut pragul de accedere în Parlament este de a aduna o majoritate cu care să guverneze.

Noua majoritate va determina, de asemenea, dacă Moldova va continua pe calea sa europeană sau va lua o nouă direcție, apropiindu-se de Moscova.

În concluzie, în Parlamentul următor vor fi reprezentate în total patru partide: PSRM va avea 35 de mandate în legislatura de 101 locuri; PDM va avea 30, în timp ce ACUM, un bloc politic format din două partide proeuropene – PAS și PPDA – vor avea 26 de mandate.

Al patrulea partid, de factură pro-rusească și condus de primarul condamnat al Orheiului, Ilan Șor, va fi reprezentat de opt parlamentari. Alți trei candididați independenți vor intra în Parlament.

Strategii post-electorale

Președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, care este liderul de facto al PSRM, a declarat luni că el și partidul său vor aștepta un timp înainte de a decide ce să facă despre încercarea de a forma o coaliție de guvernământ pentru a vedea cum va alege Comisia Electorală Centrală (CEC) să se ocupe de numeroasele acuzații de fraudă din ziua votării.

„Pentru a emite o opinie dacă alegerile au fost sau nu legitime, fie că a fost sau nu frauduloase, trebuie să așteptăm deciziile finale ale organelor se vor ocupa de aceste probleme”, a spus Dodon.

Cu toate acestea, negocierile din spatele scenei ar fi putut deja fi demarate.

Liderul PDM Vlad Plahotniuc a declarat că partidul său este dispus să negocieze un potențial guvern de coaliție cu orice partid care a trecut pragul electoral sau cu candidați independenți după validarea mandatelor lor.

„Nu există restricții privind criteriile pe care trebuie să le îndeplinească partenerii de dialog – nici doctrina, nici diferențe de opinie din trecut”, a spus Plahotniuc.

El a insistat, de asemenea, că PDM este deasupra „orgoliilor personale”.

Dar blocul pro-european ACUM a sugerat că nu ar accepta rezultatele, denunțând alegerile drept „cea mai întunecată pagină din istoria Moldovei” de la independența față de Uniunea Sovietică în 1991.

„Noi, blocul ACUM [ACUM], nu recunoaștem că alegerile sunt libere și corecte. Am acumulat dovezi și informații despre frauda comisă în ziua alegerilor”, a declarat co-președintele ACUM, Maia Sandu.

Ea a menționat că toate probele pe care le-a strâns blocul vor fi formulate într-un raport care va fi lansat cât mai curând posibil.

Principalul ONG care a monitorizat procesul electoral în Moldova, Promo-LEX, a remarcat peste 400 de incidente sau încălcări ale legii, dar a concluzionat că, în general, alegerile au fost libere.

Cu toate acestea, peste 38.000 de cetățeni moldoveni care trăiesc în regiunea separatistă transnistreană au fost aduși într-o manieră organizată pentru a vota, potrivit filmărilor adunate de mass-media independentă din R. Moldova.

Au fost vehiculate suspiciuni că fiecare votat ar fi fost plătit cu sume de până la 20 de dolari pentru votul său, PSRM, PDM și Partidul Șor fiind acuzate de acest lucru de către rivalii lor politici.

Părțile au negat oferirea de mită. Cu toate acestea, unii oameni au recunoscut pe camera de filmat că au primit bani pentru voturile lor.

PDM încearcă să-și extindă conducerea

Analiștii politici consideră PDM drept marele câștigător al zilei de duminică, însă partidul va trebui să depășească anumite probleme pentru a aduna o majoritate de guvernământ și să rămână la putere.

„PDM va încerca să stabilească o majoritate, bazându-se pe sprijinul partidului Ilan Șor, al candidaților independenți și al unor parlamentari care vor fi convinși prin diverse metode de a se alătura unei eventuale coaliții guvernamentale formate în jurul democraților”, a declarat expertul politic Mihai Isac pentru BIRN .

În trecut, PDM a fost acuzat că folosește mită sau amenințări pentru a convinge alți deputați să se alăture sau să-și părăsească partidele. Partidul a negat acest lucru.

Între timp, analistul politic Dumitru Minzarari a scris pe pagina sa de Facebook că, în opinia sa, PSRM -ul lui Dodon va dori să coabiteze cu PDM în următorul guvern, alternativa fiind ca PDM să îi racoleze o parte din deputați.

PSRM ar fi interesat mai mult să fie formal în coalitie cu PDM, pentru că în alternativă va „dărui” oricum deputații necesari. Participarea formală le va permite să pretindă la fotolii în guvern”, a scris Mînzărari pe Facebook.

Isac a subliniat că PDM și PRSM au cooperat în trecut, în ciuda faptului că fiecare acuză cealaltă parte că sunt marionete ale Moscovei sau Bruxelles-ului.

„În ultimii ani, PDM și PRSM s-au prezentat între Moscova și Bruxelles ca oameni de paie. Dar, de fapt, ei au cooperat pe anumite obiective majore comune, cum ar fi sistemul electoral mixt „, a spus Isac.

Analistul român, Armand Goșu, a scris într-un editorial pe site-ul Contributors.ro că poate vedea trei scenarii posibile în care PDM ar putea avea majoritatea și astfel să-și extindă perioada de guvernare.

„Plahotniuc fură deputați de la alte partide și-și face majoritate simplă; mare coaliție între democrați și socialiști (67 deputați din 101); alegeri parlamentare anticipate în vară, odată cu cele locale”, a sugerat Goșu.

Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
Chișinău: Ministerul Apărării, din nou în mijlocul disputelor pentru putere Plahotniuc-Dodon

Chișinău: Ministerul Apărării, din nou în mijlocul disputelor pentru putere Plahotniuc-Dodon

 

Președintele prorus Igor Dodon și liderul PD Vlad Plahotniuc au avut, marți, o nouă dispută publică pe tema numirii unui nou ministru al Apărări, după ce PD a înaintat candidatura vicepreședintelui PPEM (formațiune ce sprijină guvernul PD -n.r.), Eugen Sturza, pentru acest portofoliu. „ Am luat decizia ca astăzi, prim-ministrul să înainteze președintelui ţării numele persoanei care va conduce Ministerul Apărării. Am avut inițial o listă cu 7 candidați, dintre care 3 doamne. În urma consultărilor cu colegii am optat pentru un candidat care să aibă capacitatea de a moderniza Armata Națională și să știe să gestioneze politicile Ministerului Apărării. Este vorba despre cel care deține funcția de vicepreședinte al Partidului Popular European din Moldova, iar anterior a activat în cadrul Cancelariei Guvernului, ceea ce i-a permis să înțeleagă în detaliu modul în care funcționează instituțiile statului.

Candidatul înaintat de Coaliția de guvernare este domnul Eugen Sturza. În cazul în care candidatura nu va fi acceptată de președintele țării, o spun de pe acum foarte clar, că noi vom înainta a doua oară președintelui aceeași candidatură. Nu acceptăm nici un fel de scheme și compromisuri la acest subiect, nu venim cu un candidat pentru a deruta, ca apoi să înaintăm o altă persoană. Cât privește posibila reacție a șefului statului, avem deja o decizie a Curții Constituționale din ianuarie 2017, care spune foarte clar că Președintele este obligat să numească o candidatură înaintată în mod repetat, așa dictează norma constituțională a țării. Iar noi suntem pregătiți să ducem acest proces până la capăt”, a precizat Vlad Plahotniuc într-un briefing de presă susținut la sediul PD.

Refuz total

La rândul său, președintele Igor Dodon a afirmat că nu va accepta nicio candidatură din partea PD, mai ales aceasta a lui Eugen Sturza, pe care l-a caracterizat drept un „băiat de granturi” și „reformator de birou”. „Nu pot accepta o asemenea candidatură, deoarece este nu doar incompetentă în domeniul militar, dar are și o experiență dubioasă în cabinetele Filat și Leancă”, a mai spus Dodon, specificând că-l va refuza pe Sturza și dacă este propus în mod repetat de către guvern.

Dodon și PD au avut mai multe opinii divergente pe diverse subiecte majore, iar acestea s-au acutizat în ultima perioadă. Igor Dodon a precizat în repetate rânduri că dorește ca actuala guvernare să-l suspende, deoarece este convins că, în cazul unui referendum de demitere, va ieși câștigător.

Share our work
Chișinău: Dodon, din nou în clinci cu guvernul pe tema securității naționale

Chișinău: Dodon, din nou în clinci cu guvernul pe tema securității naționale

 

Președintele prorus Igor Dodon (centru), la o întâlnire cu șeful Guvernului, Pavel Filip (dreapta) și cel al Parlamentului, Andrian Candu (stânga)

Securitatea națională a ajuns din nou subiect de dispută la Chișinău între președintele prorus al R. Moldova, Igor Dodon și guvernul de orientare proeuropeană. De data aceasta, cele două părți au avut păreri contradictorii pe tema agendei Consiliului Suprem de Securitate (CSS) de marți. Reprezentanții guvernului și ai coaliției majoritate din Parlament au refuzat să fie prezenți, marți, la CSS, invocând trecerea pe agenda discuțiilor legate de declararea drept persona non grata a vicepremierului rus Dmitri Rogozin.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a anunțat marți că nu va participa la această ședință care ar avea pe ordinea de zi discutarea deciziei ca vicepremierul rus Dmitri Rogozin să fie declarat persona non grata. Cu toate acestea, el a mai spus că majoritatea parlamentară a identificată o persoană pentru preluarea mandatului de ministru al Apărării, post vacant în urma demiterii lui Anatol Șalaru. În astfel de condiții, este greu de crezut că Dodon va semna decretul de numire a unui viitor candidat nominalizat de către guvern.

La rândul său, Igor Dodon a ținut din nou o întreagă pledoarie privind necesitatea apropierii R. Moldova de Rusia și a criticat acțiunile guvernului.  Mi se pare că e mai grav decât atât și se confirmă suspiciunile noastre că majoritatea parlamentară și Guvernul merg în mod deliberat la înrăutățirea relațiilor cu Federația Rusă.

Ei intenționat încearcă să blocheze inițiativele președinției de a restabili bunele relații strategice și economice cu Rusia. Cazul cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin a constituit un motiv contrafăcut al Guvernului pentru a compromite o dată în plus relațiile moldo-ruse. Pentru a crea o nouă stare de tensiune între statele noastre. Înțelegem foarte bine că protectorii lor de peste Ocean îi obligă să găsească orice pretext pentru a deteriora relațiile cu Moscova. Indicația este să certe Moldova și Rusia cu orice preț”, scrie Dodon.

Share our work