SUA au pregatit planul operatiunii militare impotriva Iranului

SUA au pregatit planul operatiunii militare impotriva Iranului

Operaţiunea militară împotriva Iranului a fost elaborată şi este gata de a fi pusă în aplicare, a declarat duminică secretarul de stat american al apărării Leon Panetta.
„Premisa de bază este că nici SUA, nici comunitatea internaţională nu vor permite Iranului să dezvolte arme nucleare”, a spus Panetta, adăugând că Statele Unite vor face tot posibilul pentru a nu le permite iranienilor să-şi dezvolte arme de distrugere în masă. În acelaşi interviu, secretarul de stat al apărării s-a referit şi la observaţiile făcute la începutul acestei luni de ambasadorul SUA în Israel, Dan Shapiro, potrivit căruia Washingtonul nu ar avea la îndemână un plan militar de urgenţă pentru cazul în care negocierile diplomatice nu vor reuşi să convingă Teheranul să renunţe la programul său nuclear.
„Ar fi de dorit rezolvarea acestei probleme mai degrabă pe cale diplomatică şi cu ajutorul presiunii decât prin utilizarea forţei militare, dar aceasta nu înseamnă că o astfel de posibilitate nu este disponibilă în totalitate. Aceasta nu este doar disponibilă, ci şi pregătită. A fost făcută planificarea necesară pentru ca totul să fie pus la punct”, a subliniat Panneta, în replică la respectiva obiecţie. „Suntem gata pentru orice fel de surprize în această parte a lumii”, a mai adăugat ministrul american al apărării.
La începutul lunii mai, Panetta a avut o întâlnire cu ministrul israelian al apărării Ehud Barak la Pentagon în scopul coordonării strategiei SUA înaintea celei de-a doua runde de negocieri între puterile occidentale şi Iran în problema dosarului nuclear la Bagdad.

Iranul mai construieşte o centrală nucleară

Iranul va lansa anul viitor construcţia unei a doua centrale nucleare la Bushehr, alături de actuala centrală construită de Rusia, a anunţat duminică la televiziunea de stat şeful programului nuclear iranian Fereydoun Abbassi Davani. „Iranul va construi anul viitor o centrală nucleară de 1.000 de megawaţi la Bushehr”, a reiterat Abbassi Davani, fără să precizeze dacă Rusia va fi implicată de asemenea în noul proiect.
Conform calendarului iranian, anul viitor, la care s-a referit şeful programului nuclear, va dura între 21 martie 2013 până la 20 martie 2014. În ultimii doi ani, liderii iranieni şi-au reiterat de nenumărate ori intenţia de a construi alte 20 noi centrale nucleare, cu o capacitate totală de circa 20.000 de megawaţi, dar nu au făcut niciodată un anunţ precis care să concretizeze această intenţie.
Instalaţia actuală de la Bushehr, de asemenea cu o capacitate de 1.000 de megawaţi, a fost inaugurată în 2010 după 35 de ani de lucrări şi numeroase vicisitudini politice, tehnice şi financiare. Rusia a reluat proiectul în 1995, după ce îl abandonase Germania în urma revoluţiei islamice din 1979 şi a războiului dintre Iran şi Irak (1980-1988). Această centrală, construită de Rusia şi controlată în comun de echipe mixte de ingineri şi tehnicieni ruşi şi iranieni, nu este nici astăzi în totalitate operaţională.

Share our work
Armenia: Reactorul de la Metzamor, in functiune pana in 2020

Armenia: Reactorul de la Metzamor, in functiune pana in 2020

Armenia a anunţat joi că a decis să prelungească până în anul 2020 durata de exploatare a reactorului nuclear de la controversata centrală Metzamor, care a început să funcţioneze acum mai bine de 30 de ani şi care este situată într-o zonă seismică.
Această prelungire este „indispensabilă pentru a asigura securitatea energetică şi independenţa energetică a Armeniei, ţinând cont de timpul necesar pentru construirea unui nou reactor”, a declarat guvernul armean într-un comunicat. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a „susţinut pe deplin” această decizie, a afirmat premierul armean, Tigran Sargsian, citat în comunicat.
Centrala nucleară Metzamor, situată la numai 30 de kilometri de Erevan, aproape de frontiera cu Turcia, se află într-o zonă seismică, scena unui puternic seism care a ucis 25.000 de persoane în 1988. Experţi ai AIEA au inspectat această centrală anul trecut şi i-au recomandat Armeniei să-i întărească securitatea, după ce accidentul de la centrala niponă Fukushima din martie 2011 a făcut să renască temerile în acest domeniu. Ei au afirmat, totuşi, că nu au găsit „nimic extraordinar”.
Autorităţile armene au închis centrala după cutremurul de pământ din 1988, dar au fost nevoite să o redeschidă după câţiva ani, în pofida obiecţiilor formulate de Uniunea Europeană şi SUA, pentru a face faţă penuriei de energie electrică. Centrala, al cărei reactor actual de 407,5 megawaţi a intrat în funcţiune în 1976, produce 40% din energia Armeniei.

Share our work