QuaDream, armă împotriva presei

QuaDream, armă împotriva presei

O investigație a Microsoft și Citizen Lab dezvăluie că aplicația de hacking QuaDream a fost folosită pentru a monitoriza jurnaliști, politicieni și activiști din cel puțin patru țări ale Uniunii Europene, relatează El Periodico.

Cel puțin 10 țări din întreaga lume au folosit un nou program de calculator pentru a spiona jurnaliști, politicieni din opoziție și activiști umanitari. O investigație comună a Microsoft și Citizen Lab a scos la iveală funcționarea acestei aplicații creată de QuaDream, o companie israeliană.

Ancheta Microsoft notează că această companie de mercenari cibernetici își vinde platforma de spionaj, cunoscută sub numele de REIGN, guvernelor pentru a fi folosită în scopul de a asigura aplicarea legii. Au fost localizate și servere care operează din Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, Ghana, Ungaria, Israel, Mexic, Cehia, România, Singapore și Uzbekistan. Informațiile jurnalistice indică faptul că QuaDream și-a oferit serviciile și autorităților din Maroc şi Indonezia.

Această listă de țări îi îngrijorează pe anchetatori, deoarece aceștia au documentat că unele dintre ele au folosit alte instrumente de spionaj pentru a încălca drepturile omului. Acesta este cazul în Mexic, Emiratele Arabe Unite și Ungaria, toate fiind implicate în persecuția jurnaliștilor critici, politicienilor dizidenți și activiștilor. Deși nu știu dacă guvernul israelian folosește acest instrument, ei amintesc că au folosit deja altele împotriva palestinienilor.

Share our work
Armata cehă, gonită de COVID-19 din Irak

Armata cehă, gonită de COVID-19 din Irak

Cehia se retrage din IrakArmata cehă a anunţat că şi-a retras contingentul format din 30 de soldaţi aflaţi în misiune în Irak din motive de securitate şi răspândire a noului coronavirus, relatează mass-media de la Praga. „Un Airbus A-319 militar cu 30 de soldaţi ai armatei cehe venind din Irak a aterizat marţi seară pe aeroportul (militar) Praga-Kbely”, a informat Ministerul Apărării într-un comunicat.

Forţele cehe din Irak erau formate din soldaţi desfăşuraţi în cadrul operaţiunii Inherent Resolve, a misiunii NATO în această ţară, precum şi pregătirii în domeniul chimic, culegerii de informații şi poliţiei militare.

„Ne retragem temporar soldaţii din cauza restricţiilor importante impuse sarcinilor operaţionale”, a declarat generalul Josef Kopecky, comandantul forţelor terestre. „Motivele ţin de ameninţările pentru securitatea, pandemia actuală de coronavirus şi, de asemenea, de restructurarea prevăzută a celor două misiuni”, a adăugat el.

Anterior, Irakul a impus la nivel naţional măsuri foarte stricte împotriva noului coronavirus, raportând 20 de decese şi 233 de cazuri confirmate de COVID-19.

La rândul său, Cehia a anunțat peste 1.400 de cazuri de contaminare şi două decese. (N.G.)

Share our work
România demarează implementarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. București-ul preia Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Paisprezece state pentru Dunăre

România demarează implementarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. București-ul preia Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Paisprezece state pentru Dunăre

Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene

Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene

Executivului de la București a adoptat săptămâna trecută o Hotărâre de Guvern (HG) privind funcţionarea sistemului de coordonare la nivel naţional a implementării Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, care stabileşte structura de guvernare a strategiei la nivel naţional modul de funcţionare şi coordonare a procesului de implementare, se arată într-un comunicat oficial, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Actul normativ stipulează responsabilităţile de coordonare, la nivel naţional, a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de către Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, şi sarcinile de implementare a obiectivelor celor 11 Arii Prioritare de către ministerele sectoriale.

SUERD, obiectiv strategic

„În perspectiva preluării Preşedinţiei Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, asigurarea coerenţei procesului interinstituţional de cooperare este esenţială pentru reuşita acestui mandat. România îşi propune ca această formă de colaborare regională, o iniţiativă de succes a ţării noastre la nivel european, să cunoască o revigorare în perioada următoare. Deblocarea acestui act normativ, la peste trei ani de la primele discuţii privind iniţierea sa, este extrem de importantă pentru a creşte eficienţa coordonării, în plan naţional şi a cooperării, în plan european, în vederea unei implementări eficiente a strategiei“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.

În acest sens, Hotărârea stipulează următoarele structuri: Forumul Naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, cu rol de orientare strategică, prezidat de Prim-ministrul României, în calitate de preşedinte onorific, condus de Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, în calitate de preşedinte executiv, alături de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de vicepreşedinte, cu o participare largă de actori cu responsabilităţi şi interes în realizarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.

Ambiții instituționale

Potrivit sursei citate, prin intermediul actului normativ următoarele instituţii şi autorităţi publice au fost investite cu responsabilităţi în implementarea obiectivelor stabilite în cadrul celor 11 Arii Prioritare: Ministerul Transporturilor; Ministerul Energiei; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; Ministerul Turismului; Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale; Ministerul pentru Românii de Pretutindeni; Departamentul pentru Relaţii Interetnice; Ministerul Apelor şi Pădurilor; Ministerul Mediului; Ministerul Cercetării şi Inovării; Ministerul Educaţiei Naţionale; Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; Ministerul Economiei; Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat; Ministerul Afacerilor Interne.

Președinție românească

România va exercita, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale strategiei macro-regionale. Începând cu 1 ianuarie 2018, România a devenit parte a Trio-ului de Preşedinţii SUERD, alături de Bulgaria, care deţine în prezent Preşedinţia, şi Ungaria, care a exercitat acest mandat până la 1 noiembrie 2017.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-iniţiată de România şi Austria şi reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a macro-regiunii dunărene.

Ca şi celelalte macro-strategii ale Uniunii Europene, SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei „NU” – fără noi fonduri, fără noi instituţii şi fără noi reglementări. În lipsa unui instrument financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente.

La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state terţe (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina). (M.B.)

Share our work
Mass-media de la Kiev acuza statele UE ca nu respecta regimul liberalizat de vize

Mass-media de la Kiev acuza statele UE ca nu respecta regimul liberalizat de vize

Mass-media ucraineana pune tunurile pe statele UE

Mass-media ucraineana pune tunurile pe statele UE

Cetățenii ucraineni nu se bucură deocamdată de facilitățile regimului liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, informează agenția de presă UNIAN, citată de KARADENIZ-PRESS. Constatarea a fost făcută de către jurnaliștii ucraineni aproximativ la o lună după întrarea în vigoare a unor proceduri simplificate de eliberare a vizelor pentru țările UE pentru câteva categorii de cetățeni ucraineni.
UNIAN precizează că de la 1 iulie vizele pe termen lung urmau să fie eliberate mai simplu pentru jurnaliști, șoferii de autocare și tiruri, reprezentanți ai societății civile, persoane care au rude apropiate cu reședință în UE – în total 10 categorii de cetățeni. Procedura prevedea obținerea vizelor valabile un an de zile, iar cei care obținuseră deja de două ori vize pe termen lung, au dreptul la o viză UE valabilă cinci ani.

Situatie complicata

Reprezentanții centrelor de vize din Ucraina spun că situația vizelor pe termen lung rămâne complicată. „Recent am avut un caz, când un om de afaceri a obținut o viză Schengen pe un an, a zburat în Germania, și nu a fost lăsat să iasă din avion, fiind suspectat că viza lui este falsă”, a explicat Andrei Șeremetiev, angajatul unui centru de vize din Kiev. Potrivit lui, cazurile când deținătorii unor vize pe termen lung nu obțin una pe cinci ani sunt destul de frecvente.
Angajații centrelor de vize spun că numărul de vize Schengen, eliberate pe un an, a rămas neschimbat. Exista refuzuri doar în cazurile solicitării vizei pe cinci ani. Din cei menționați ca beneficiari ai regimului liberalizat de vize se bucură doar jurnaliștii.

Turismul afectat

Turiștii deocamdată nu se bucură de regim liberalizat pentru a călători în UE. „La începutul anului vize pe termen lung erau eliberate turiștilor pentru a călători în Slovenia, Cehia și Grecia. În prezent cei care merg în concedii nu beneficiază de nicio procedură simplificată”, a declarat directorul centrului de informații turistice din Kiev, Vladimir Țaruk.
La centrele de vize spun că sunt puțini turiști care solicită vize Schengen. Un raport al organizației „Europa fără frontiere” arată, în anii 2012-2013, că cele mai prietenoase țări la capitolul vize pentru ucraineni au fost Polonia, Ungaria, Grecia și Spania.
După liberalizarea regimului de vize, Kievul speră să semneze, toamna aceasta, în cadrul summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, Acordul de asociere cu UE – care ar aduce Ucraina mai aproape de Europa.

Share our work
Cehia, raiul opozitiei ucrainene

Cehia, raiul opozitiei ucrainene

Cehia, raiul opozitiei politice ucrainene

Cehia, raiul opozitiei politice ucrainene

Fostul parlamentar ucrainean Serghei Vlasenko, avocatul fostului premier condamnat Iulia Timoşenko, ar urma să solicite azil politic în Cehia, scrie presa de la Kiev, referindu-se la surse apropiate familiei avocatului. Motivul ar fi dosarul penal deschis împotriva sa de către fosta soţie, Natalia Okunskaia. Articolul în baza căruia ar trebui deschisă procedura penală prevede o pedeapsă cu închisoare pe un termen de până la trei ani sau o amendă de până la 573,5 mii de grivne pentru ignorarea deciziei instanţei de judecată.
Okunskaiaa susţine că fostul său soţ refuză să-i platească pensia alimentară, deşi Vlasenko afirmă că nu are nicio restanţă în acest sens. Dosarul penal împotriva lui Serghei Vlasenko a fost deschis acum câteva luni, însă Procuratura Generală a Ucrainei a decis ulterior închiderea cazului, după mai multe intervenţii ale diplomaţilor străini.

Azil ceh

De-a lungul timpului, mai mulți politicieni ucraineni au obținut azil politic în Cehia. Cel mai recent caz este al fostului soţ al ex-premierului Iulia Timoşenko, Aleksandr Timoşenko, căruia deși nu i s-a acordat azil politic, dar totuşi a primit statutul de refugiat în această ţară. În 2011, Cehia a acordat azil politic ex-ministrului ucrainean al Economiei, Bogdan Danilişin, fost membru al Guvernului Iuliei Timoşenko.

Share our work