de Anatol Terzi | aug. 29, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Curtea de Casaţie a Ucrainei urmează să anunţe miercuri decizia sa cu privire la recursul înaintat de fostul premier Iulia Timoşenko împotriva condamnării sale la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere.
Închisă în urmă cu un an, figura emblematică a Revoluţiei Portocalii din Ucraina anului 2004 speră ca instanţa supremă să îi dea câştig de cauză, după ce a denunţat fără încetare această afacere ca fiind o răzbunare personală a preşedintelui Viktor Ianukovici, ales în 2010. Opozanta a fost condamnată în octombrie la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere în semnarea, în perioada cât a fost prim-ministru, a unui contrat cu Rusia privind livrarea de gaze naturale, considerat dezavantajos pentru Ucraina.
Iulia Timoşenko a contestat hotărârea tribunalului, confirmată însă în apel două luni mai târziu. Ulterior, a sesizat Curtea de Casaţie. În cursul unei audieri ce a avut loc la începutul lunii în faţa instanţei supreme, unul dintre avocaţii Iuliei Timoşenko, Serghei Vlasenko, a declarat că nu există „nicio dovadă a vinovăţiei” fostului premier.
Pe de altă parte, Iulia Timoşenko a sesizat Curtea Europeană pentru Drepturile Omului care a demarat marţi examinarea afacerii şi se va pronunţa ulterior. „Sunt convins, Curtea Europeană va recunoaşte că Iulia Timoşenko a fost victima persecuţiei politice şi va fi de acord cu toate celelalte puncte” ale dosarului, a declarat Vlasenko înaintea audierii în faţa CEDO, la Strasbourg. Procesul Iuliei Timoşenko a declanşat o criză în raporturile dintre Kiev şi Uniunea Europeană, care l-a denunţat ca motivat politic.
de Camelia Rada | aug. 27, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, cuprinsa de razboi electoral
Liderii opoziției unite din Ucraina declară că fostul premier-ucrainean Iulia Timoșenko, condamnată la 7 ani de închisoare cu executoare, va fi eliberată doar în cazul în care se va schimba puterea politică din țară. „Suntem siguri că Europa examinează obiectiv cererea noastră în cazul condamnării politice a Iuliei Timoșenko. În același timp, deținuții politici nu vor fi eliberați de această bandă chiar și dacă va exista o deciziei a CEDO”, a declarat șeful staff-ului electoral al blocului „Batkivșcina”, Alexandr Turcinov. „Eliberarea deținuților, a Iuliei Timoșenko și a Ucrainei va putea fi posibilă doar dacă vom învinge la alegeri”, a mai subliniat Turcinov. Potrivit lui, judecătorii Curții Supreme ascultă de niște indicații și tergiversează examinarea recursului în cazul fostului premier.
Amintim că deși a fost plasată în capul listei electorale a a blocului opoziției unite „Batkivșcina”, Iulia Timoșenko nu a fost înscrisă în cursă pentru a candida la funcția de deputat. Comisia electorală centrală de la Kiev, dar și instanțele de judecată mai apoi au decis că ea nu poate pretinde la această întrucât legislația Ucrainei nu admite persoane cu cazier judiciar în Rada Supremă.
Legitimitate contestata
Președintele Comisiei electorale centrale din Ucraina, Vladimir Șapoval, presupune că țara se va confrunta cu problema recunoașterii legitimității alegerilor parlamentare. „Astăzi deja sunt convins că problema legitimității va exista. Cu toate acestea trebuie să facem deosebire între legitimitatea internă și cea externă. În primul rând, în țară există două tabere politice opuse. Și oponenții se uită unii la alții nu ca adversari, dar ca dușmani. De aici rezultă că cei care vor pierde nu vor recunoaște rezultatul alegerilor și vor insista asupra afptului că scrutinul a fost falsificat”, a spus Șapovalov la întrevederea cu ambasadorul Germaniei la Kiev, Christof Weil.
Președintele Comisiei electorale centrale a explicat că această situația este din cauza lipsei unei practici democratice în țările post-sovietice. „Cât despre recunoșaterea alegerilor în afară, putem spune că o parte din experții internaționali, deși la nivel de subconștient, consideră că alegerile vor fi organizate „nu chiar corect”, a menționat Șapoval.
Referindu-se la situația internă, șeful autorității electorale de la Kiev a spus că „indiferent de eforturile Comisiei de a organiza alegerile în conformitate cu legea, nota ar putea fi negativă”. „În mare parte, Comisia electorală are nevoie nu de o notă pozitivă, dar de una obiectivă. Mai întâi de toate noi depunem eforturi să organizăm scrutinul astfel încât în urma rezultatelor Ucraina să arate cu demnitate”, a mai menționat Șapoval la întrevederea cu ambasadorul german.
de Anatol Terzi | iun. 14, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Georgia a susţinut miercuri în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului că, în toamna anului 2006, Moscova a arestat şi expulzat mii de georgieni stabiliţi în Rusia.
Faptele denunţate de Georgia ar fi avut loc cu doi ani înainte de conflictul armat dintre cele două ţări din vara anului 2008. La sfârşitul lui septembrie 2006, Georgia a declanşat o criză diplomatică cu Rusia atunci când a arestat şi expulzat patru ofiţeri ruşi bănuiţi de spionaj. Tbilisi susţine că Moscova a reacţionat, în semn de represalii, împotriva comunităţii georgiene de pe teritoriul său.
În foarte scurt timp, mii de persoane au fost arestate, plasate în detenţie în condiţii „îngrozitoare” şi expulzate brutal în Georgia, a susţinut în faţa Curţii de la Strasbourg reprezentanta guvernului georgian, Tina Burjaliani. Această politică, „orchestrată” de autorităţile ruse, a dus la „încălcări grave ale drepturilor omului”, a afirmat reprezentanta. Persoanele arestate, vizate din cauza originii lor, au fost supuse unor tratamente inumane sau degradante şi nu şi-au putut contesta expulzarea în faţa instanţelor de judecată, a subliniat Tina Burjaliani, care a adăugat că autorităţile ruse au cerut şcolilor şi universităţilor să le furnizeze adresele familiilor georgiene pentru a le expulza.
Reprezentatul guvernului rus, Grigori Matiuşkin, a dezminţit orice „campanie antigeorgiană”. Amintind că Rusia are un „drept suveran în privinţa controlului imigraţiei”, acesta a afirmat că georgienii în cauză au fost expulzaţi în cadrul unor proceduri normale. În total, în anul 2006, 4.022 de resortisanţi georgieni au fost expulzaţi din Rusia, însă acest număr reprezintă doar 7% din georgienii care se aflau în această ţară la începutul anului, a dat asigurări reprezentatul guvernului rus. CEDO îşi va pronunţa decizia în acest caz la o dată nespecificată.
de Anatol Terzi | mai 17, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
CEDO a examinat miercuri plângerea depusă împotriva Macedoniei de către un cetăţean german de origine libaneză, Khaled el-Masri, care acuză această ţară că i-a permis CIA să-l tortureze şi să-l închidă în Afganistan în perioada 2003-2004.
Khaled el-Masri, una dintre cele mai celebre victime ale închisorilor secrete ale CIA, afirmă că a fost răpit la frontiera Macedoniei şi a fost interogat timp de 23 de zile la Skopje, după care a fost predat unor agenţi ai CIA, care l-au torturat şi apoi transferat la Kabul. Suspectat de legături cu Al Qaida, El-Masri a fost în cele din urmă eliberat, apoi trimis în Germania, via Albania, după cinci luni, fără nici o explicaţie. Dezvăluită în 2005, răpirea a fost susţinută printr-o anchetă elaborată de Consiliul Europei, dar plângerea lui El-Masri împotriva SUA a fost respinsă de justiţia americană, în numele secretului de stat pentru activităţile CIA.
În faţa CEDO, avocaţii lui El-Masri au susţinut că autorităţile macedonene sunt responsabile de calvarul clientului lor, că l-au privat de libertate şi i-au aplicat tratamente inumane sau degradante şi că, de fapt, ele nici n-au întreprins vreo anchetă în legătură cu aceste fapte. Răpirea lui El-Masri a fost „o operaţiune comună a serviciilor secrete americane şi macedonene, care a implicat un om vădit nevinovat”, a susţinut James A. Goldson, de la organizaţia neguvernamentală „Open society justice initiative”. Calvarul reclamantului „n-ar fi avut loc dacă guvernul macedonean refuza” să-l predea agenţilor CIA, a afirmat un alt avocat, Darian Pavli, denunţând „externalizarea torturii”: „Guvernul ştia la ce tratamente rele este el expus, ştia că avionul urma să decoleze spre Kabul”.
La rândul său, reprezentantul autorităţilor macedonene, Kostadin Bodganov, a respins în bloc acuzaţiile. Pe fondul problemei, nimic nu poate susţine povestea lui El-Masri, a afirmat el, preferând să susţină ipoteza că reclamantul n-a fost niciodată transferat la Kabul şi că el a părăsit Macedonia din proprie voinţă, pe şoseaua ce duce spre Kosovo.
de Razvan Iorga | apr. 17, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ex-ministrul ucrainean de Interne, Iuri Lutenko, arestat intr-un caz care are motivatii politice, a contestat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului conditiile de detentie. Figura importanta a Revolutiei portocalii din 2004, fostul ministru de Interne din cadrul Cabinetului Iulia Timosenko a fost condamnat in februarie la patru ani de inchisoare pentru deturnare de fonduri si abuz de putere. Sesizarea facuta la CEDO nu se refera la condamnarea din februarie, ci la conditiile de detentie si la plasarea in arest preventiv. Avocatii lui Lutenko sustin ca clientul lor nu a fost instiintat in legatura cu motivul arestarii initiale. „Detentia sa fost motivata prin necesitatea eliminarii din viata politica”, a declarat o avocata, Valentina Telicenko, subliniind ca starea sa de sanatate s-a inrautatit in detentie. Lutenko sufera de diabet si de hepatita. Reprezentanta autoritatilor ucrainene, Valeriya Lutkovska, a declarat ca Lutenko nu a epuizat toate modalitatile de contestare din Ucraina, astfel ca sesizarea sa nu poate fi acceptata la CEDO.
